1 Am ridicat din nou ochii și m-am uitat; și iată că era un sul de carte care zbura. 2 El m-a întrebat: „Ce vezi?” Eu am răspuns: „Văd un sul de carte zburând; are o lungime de douăzeci de coți și o lățime de zece coți.” 3 Și el mi-a zis: „Acesta este blestemul care este peste toată țara, căci, după cum este scris pe el, orice hoț și oricine jură strâmb vor fi nimiciți cu desăvârșire de aici.” 4 „Îl trimit”, zice Domnul oștirilor, „ca să intre în casa hoțului și a celui ce jură strâmb în Numele Meu, ca să rămână în casa aceea și s-o mistuie împreună cu lemnele și pietrele ei.” 5 Îngerul care vorbea cu mine a înaintat și mi-a zis: „Ridică ochii și privește ce iese de acolo!” 6 Eu am răspuns: „Ce este aceasta?” Și el a zis: „Iese efa.” Și a adăugat: „Aceasta este nelegiuirea lor în toată țara.” 7 Și iată că se ridica un talant de plumb și, în mijlocul efei, ședea o femeie. 8 El a zis: „Aceasta este nelegiuirea!” Și i-a dat brânci în efă și a aruncat bucata de plumb peste gura efei. 9 Am ridicat ochii și m-am uitat; și iată că s-au arătat două femei. În aripile lor sufla vântul: ele aveau aripi ca ale cocostârcului. Au ridicat efa între pământ și cer. 10 Atunci am întrebat pe îngerul care vorbea cu mine: „Unde duc ele efa?” 11 El mi-a răspuns: „Se duc să-i zidească o casă în țara Șinear, ca să fie așezată acolo și să rămână pe locul ei.”
Sulul. Femeia din efă
1 Și iarăși mi‐am ridicat ochii și am văzut și iată un sul care zbura. 2 Și mi‐a zis: Ce vezi? Și am zis: Văd un sul zburând; lungimea lui este de douăzeci de coți și lățimea lui de zece coți. 3 Atunci mi‐a zis: Acesta este blestemul care iese peste toată fața pământului, căci orice hoț va fi prăpădit, după cum este scris pe o parte; și oricine jură va fi prăpădit după cum este scris pe cealaltă parte. 4 Îl voi scoate, zice Domnul oștirilor, și va veni în casa hoțului și în casa celui ce jură mincinos în numele meu: și va rămâne în mijlocul casei sale și o va mistui cu lemnele și cu pietrele ei. 5 Atunci îngerul care vorbea cu mine a ieșit și mi‐a zis: Ridică acum ochii și vezi: Ce este aceasta ce iese? 6 Și am zis: Ce este aceasta? Și el a zis: Aceasta este efa care iese. Și a mai zis: Aceasta este înfățișarea lor în tot pământul: 7 Și iată s‐a ridicat un talant de plumb și o femeie ședea în mijlocul efei. 8 Și el a zis: Aceasta este nelegiuirea. Și a aruncat‐o în mijlocul efei; și a aruncat bucata de plumb peste gura efei . 9 Atunci mi‐am ridicat ochii și am văzut și, iată, au ieșit două femei, și vântul era sub aripile lor, și ele aveau aripi ca aripile berzei: și au ridicat efa între pământ și ceruri. 10 Atunci am zis îngerului care vorbea cu mine: Unde duc acestea efa? 11 Și el mi‐a zis: Ca să‐i zidească o casă în țara Șinearului: și acolo va fi așezată și pusă pe temelia sa.