Prezicerea robiei
1 Așa mi-a vorbit Domnul: „Du-te de cumpără-ți un brâu de in și pune-l în jurul coapselor tale, dar să nu-l înmoi în apă!” 2 Am cumpărat brâul, după porunca Domnului, și l-am pus în jurul coapselor mele. 3 Apoi Cuvântul Domnului mi-a vorbit a doua oară astfel: 4 „Ia brâul pe care l-ai cumpărat și pe care l-ai pus în jurul coapselor tale, scoală-te, du-te la Eufrat și ascunde-l acolo în crăpătura unei stânci!” 5 M-am dus și l-am ascuns la Eufrat, cum îmi poruncise Domnul. 6 După mai multe zile, Domnul mi-a zis: „Scoală-te, du-te la Eufrat și ia de acolo brâul pe care-ți poruncisem să-l ascunzi acolo!” 7 M-am dus la Eufrat, am săpat și am luat brâul din locul în care-l ascunsesem, dar iată că brâul era stricat și nu mai era bun de nimic. 8 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 9 „Așa vorbește Domnul: ‘Așa voi nimici mândria lui Iuda și mândria peste măsură de mare a Ierusalimului. 10 Poporul acesta este un popor rău, nu vrea să asculte cuvintele Mele, urmează pornirile inimii lui și merge după alți dumnezei, ca să le slujească și să se închine înaintea lor, de aceea va ajunge întocmai ca brâul acesta, care nu mai este bun de nimic! 11 Căci, cum se lipește brâul de coapsele unui om, așa Îmi lipisem Eu toată casa lui Israel și toată casa lui Iuda’, zice Domnul, ‘ca să fie poporul Meu, Numele Meu, lauda Mea și slava Mea, dar nu M-au ascultat.’ 12 De aceea spune-le cuvintele acestea: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: «Toate vasele se vor umple cu vin!»’ Și ei îți vor zice: ‘Crezi că noi nu știm că toate vasele se vor umple cu vin?’ 13 Atunci spune-le: ‘Așa vorbește Domnul: «Iată, voi umple pe toți locuitorii țării acesteia, pe împărații care stau pe scaunul de domnie al lui David, pe preoți, pe proroci și pe toți locuitorii Ierusalimului, îi voi umple de beție. 14 Îi voi sfărâma pe unii de alții, pe părinți și pe fii laolaltă», zice Domnul. «Nu-i voi cruța, nu voi avea milă de ei, nu Mă voi îndura de ei, nimic nu Mă va împiedica să-i nimicesc.»’” 15 Ascultați și luați aminte! Nu fiți mândri, căci Domnul vorbește! 16 Dați slavă Domnului Dumnezeului vostru, până nu vine întunericul , până nu vi se lovesc picioarele de munții nopții! Veți aștepta lumina , dar El o va preface în umbra morții și o va preface în negură adâncă. 17 Iar dacă nu vreți să ascultați, voi plânge în ascuns pentru mândria voastră; mi se vor topi ochii în lacrimi, pentru că turma Domnului va fi dusă în robie. 18 Spune împăratului și împărătesei: „Ședeți pe pământ! Căci v-a căzut de pe cap cununa împărătească ce vă slujea ca podoabă.” 19 Cetățile de la miazăzi sunt închise, și nu-i cine să deschidă. Tot Iuda este dus în robie, da, în întregime este dus în robie. 20 Ridică-ți ochii și privește pe cei ce vin de la miazănoapte. Unde este turma care-ți fusese dată, turma de care erai așa de mândru? 21 Ce vei zice când va pune mai-mari peste tine pe străinii aceia pe care i-ai obișnuit să-ți fie prieteni de aproape? Nu te vor apuca durerile , cum apucă pe o femeie la naștere? 22 Și, dacă vei zice în inima ta: „Pentru ce mi se întâmplă lucrul acesta?” – din pricina mulțimii nelegiuirilor tale, ți s-au ridicat poalele hainelor și ți se dezgolesc călcâiele cu sila. 23 Poate un etiopian să-și schimbe pielea sau un pardos să-și schimbe petele? Tot așa, ați putea voi să faceți binele, voi, care sunteți deprinși să faceți răul? 24 „De aceea, îi voi risipi ca pleava luată de vântul pustiei. 25 Iată-ți soarta , partea pe care ți-o măsor”, zice Domnul, „pentru că M-ai uitat și ți-ai pus încrederea în minciună. 26 De aceea îți voi ridica poalele și ți le voi da peste cap, ca să ți se vadă rușinea. 27 Am văzut preacurviile și nechezăturile tale, curviile nelegiuite pe dealuri și în ogoare, ți-am văzut urâciunile! Vai de tine, Ierusalime! Nu vrei să te curățești? Cât vei mai zăbovi?”