E pilda le buchearengi catar ăl dracha
1 O Isus astardeas e del‐lengă duma andă‐l pilde.
„Iech manuș cărdeas iech bar drachanghi. Cărdeas pașa late iech bar, hanadeas andă late iech teasco, vi cărdeas iech turno; pala codea deas‐la te cărăn‐la buchi ăl buchearea ta vo găleastar anda o them. 2 And‐e vreme le rodosco, tradeas cai ăl buchearea le drachangă iecha robaș, te lel lendar ăl rodo le drachangă. 3 Le drachangă buchearea thode o vast pă leste, ta vi marde‐les, vi trade‐les palpale șiușe vastența. 4 Pale tradeas‐lende iechă avre robaș; von malade‐les zurales le șărăste, sar vi marde pengă mui lestar. 5 Pale tradeas iechă avrăs, saves mudarde; pala codea tradeas buten avrăn, anda save avren, varăsaven marde, le col‐averen mudarde. 6 Mai sas‐les iech corcoro mișto failimasco șeavo; pala codea, tradeas‐les lende. ‘Avela te len‐pende pachivasa mînră șeaves!’ phenelas vo. 7 Ta codola bucheare le drachangă phenenas mașcar pende: ‘Eta codo saveschi avela e bar; te aven te mudaras‐les, ta e bar avela te avel amari.’ 8 Cadea că vi thode o vast pă leste, mudarde‐les, vi avri șiude lesco stato and‐e bar le drachanghi. 9 Acana, so avela te cărăl o rai saveschi sîn e bar le drachanghi? Avela te avel, vi hasarăla codole buchearen le drachangă, ta e bar le drachanghi avela te dela avrăngă. 10 Voră ci ghindean cado than and‐o Divano: ‘O bar savo sas șiudino catar ăl zidarea, arăsleas te avel thodino and‐o șăro le șiungăsco; 11 O Rai cărdeas cadea buchi, ta vi sîn zurale șucar andă amare iacha’?“ 12 Von rodenas te hutilen‐Les, ta daranas catar ăl but manușa. Hachiarde că anda lende phendeas o Isus cadea pilda. Ta muchle‐Les, vi găletar.
So camas, vi so sîn te das le Cezaros
13 Pala codea trade c‐o Isus varăsaven anda‐l Fariseie vi anda‐l Irodianuri, te hutilen‐Les le dumasa. 14 Cadala avile, vi phende‐Lescă: „Sîcade Raie, jianas că phenes o ceacimo, că ci fai‐Tut chanicastar; sostar ci rodes le manușăscă moste, ta sîcaves le manușăn o drom le Devlesco and‐o ceacimo. Sîn te das le Cezaros so camas‐lescă, voi te ci das‐les? 15 Te pochinas voi te ci pochinas?“ O Isus prinjeandeas lengo rodimo le mosco, vi phenel‐lengă: „Soste camen te thon‐Man tela ăl jiungale buchea? Te anen‐Mangă iech rupuno te dichav‐les.“ 16 Ande‐Lescă iech rupuno; ta o Isus pușleas‐lendar: „Cado chipo vi cadala dume ramome pă leste, cască sîn?“ „Le Cezaroscă,“ phende‐Lescă von. 17 Atunci o Isus phenel‐lengă: „Cadea că den le Cezaros so sîn le Cezaros, vi le Devles so sîn le Devlesco.“ Zurales mirinas‐pe pa Leste.
Pa o ușteaimo anda o merimo
18 Ăl Saducheie, save phenen că ci sîn ușteimo anda o merimo, avile c‐o Isus vi thode‐Lescă iech pușlimo: 19 „Sîcade Raie, eta so ramosardeas‐amengă o Moise: ‘Te avela te merel o phraloro varăcască, ta așel leschi romni bi te avel‐les șeavoră, lesco phraloro te lel pescă lesca romnea, vi te vazdel‐lescă șeavorăn save sas te aven lescă phralorăs’. 20 Cadea că sas iefta phraloră. O angluno leas pescă romnea, ta muleas bi‐codolaco te muchăl șeavorăn. 21 Vo duito leas le phivlea pescă romneacă, ta muleas bi te mechăl șeavorăn. Sa cadea vi o trito. 22 Ta ci iech anda‐l iefta ci muchleas șeavorăn. Pala lende savorănde muleas vi e jiuvli. 23 Cana avileas o ușteaimo anda‐l mule, saveschi romni avela voi? Sostar sa le ieftangă sas romni.“ 24 Ceaces phenel, palpale lengă o Isus: „Voră ci hasaivon tume, sostar ci hachiarăn ci o Divano, ci e zor le Devleschi? 25 Sostar pala soste uștena ăl mule, ci mai avela te însurin‐pe, ta ave‐la te aven sar ăl angheli and‐o ceri. 26 Anda soste sîn o ușteaimo anda‐l mule, voră ci ghinden and‐o lil le Moisesco, othe cai del duma pa o ‘Rugo’, so phendeas lescă o Del, cana phendeas: ‘Me sîm o Del le Avraamosco, o Del le Isaacosco vi o Del le Iacovosco?’ 27 O Del ci sîn iech Del le mulengo, ta le traindengo. Zurales tume san mai and‐o hasarimo!“
E mai bari porunca
28 Iech sîcadino manuș savo așundeas‐les că des duma, sostar jianelas că o Isus phendeas mișto le Saducheiengă, avileas‐Leste, vi pușleas‐Les: „Savi sîn e angluni mai zurali anda sa ăl porunce?“ 29 O Isus palpale phenel‐lescă: „E angluni sîn cadea: ‘Așun Izraiele! O Del savo sîn amaro Rai, sîn iech corcoro Rai;’ 30 te: ‘Te fai‐tut anda chiro Rai, chiro Del, sa chire ilesa, sa chire ghesa, sa so sîn andă tute, vi sa anda chiri zor’; eta sîn e angluni porunca. 31 Ta e duito sîn cadea: ‘Te fai‐tut anda o col‐aver sar anda tute’. Ci sîn aver porunca mai bari sar cadea.“ 32 O sîcadino manuș phendeas‐Lescă: „Mișto, Sîcade Raie. Ceacimasa phendean că o Del sîn corcoro, că ci sîn avel angla Leste, 33 ta vi te fai‐tut Lestar sa anda chire ilesa, sa anda tute, sa chire ghesa, vi sa anda chiri zor, vi te fai‐tut anda o col‐aver sar anda tute, sîn mai but sar anda sa phabarimata sar vi anda sa ăl ratescă sacrificio.“ 34 O Isus dichleas că phendeas‐Lescă palpale hachiarimasa, vi phenel‐lescă: Tu ci san dur le Devlescă Raimastar. Ta chonic ci tromalas te mai thol‐Lescă pușlimata.
Casco șeavo sîn o Hristoso?
35 Ta cana sîcavelas le bute manușăn and‐o Templo, o Isus phendeas: „Sar phenen codola save sîn sîcadine rai că o Hristoso sîn le Davidosco șeavo? 36 Sa o David, pherdo le Duhone Sfintonesa, phendeas: ‘O Rai phendeas mînră Raiescă: „Te bășăs pașa Munro ceacio vast, ji cana avela te thov Chire jiungalen tela Chire pînră“.’ 37 Cadea că o David bușiol‐Les Raie; atunci sar sîn Vo lesco șeavo?“ Vi ăl but manușa așunenas‐Leste placeamasa.
Cușlimasa phenel le sîcade rangă
38 And‐o sîcaimo, savo delas‐len, o Isus phenelas‐lengă: „Te roden te dureaivon catar ăl sîcadine rai, saven fai‐le te phiren andă‐l rahami lungi, vi te cărăl‐lengă e lumea tele telearimo and‐o marșevo. 39 Von phirenas pala ăl anglune scamina andă‐l sinagoghe, sar vi pala ăl anglune thana andă‐l abeavata; 40 ăl chăra le phivleangă hanas, vi cărăn rughimata lungi le manușăngă iachăndar te aven dichline. Iech mai bari doș avela pă lende.“
E ciorî phivli
41 O Isus bășălas tele pașa o than cai thon ăl rupune le Temploscă, Vo dichălas sar șiuden ăl but manușa ăl rupune anda o Templo. But jene, save sas barvale, șiudenas but. 42 Avileas vi iech ciorî phivli, ta voi vi șiudeas dui rupune save cărăn iech baro rupuno. 43 Atunci o Isus chardeas Pescă ucenicen, vi phendeas‐lengă: „Ceaces phenav‐tumengă că cade ciorî phivli deas mai but savorăndar save șiude and‐o than le rupunengo; 44 sostar sa ăl col‐avera șiude anda pengo barvalimo, ta voi, anda pengo ciorimo, șiudeas sa so sas‐la, sa so așileas‐la te trail.“
Parabola viticultorilor
1 Şi a început să le vorbească în parabole: „Un om a sădit o vie, a înconjurat-o cu gard, a săpat în ea un teasc, a clădit un turn şi a dat-o lucrătorilor, iar el a plecat departe. 2 Când a venit vremea roadelor, a trimis la lucrători un rob, ca să ia de la ei din roadele viei. 3 Dar ei, luându-l pe acel rob, l-au bătut şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale. 4 El a trimis un alt rob la ei şi aceluia i-au spart capul şi l-au necinstit. 5 A trimis altul apoi. Pe acesta l-au ucis. Apoi pe mulţi alţii, pe unii i-au bătut, pe alţii i-au omorât. 6 Avea şi un fiu iubit. Şi pe acela l-a trimis în cele din urmă la ei, zicând: Le va fi ruşine de fiul meu. 7 Dar lucrătorii s-au vorbit între ei: Acesta este moştenitorul. Haideţi să-l omorâm şi moştenirea va fi a noastră. 8 Şi, luându-l, l-au omorât şi l-au aruncat afară din vie. 9 Deci ce va face stăpânul viei? Va veni şi îi va nimici pe lucrători, iar via o va da altora. 10 N-aţi citit niciodată Scriptura aceasta:
Piatra pe care au nesocotit-o zidarii,
aceasta a ajuns în capul unghiului.
11 De la Domnul a venit lucrul acesta
şi este minunat în ochii noştri ”?
12 Atunci căutau să-L prindă, dar se temeau de popor, fiindcă înţeleseseră că lor le spusese parabola. Şi lăsându-L, au plecat.
Tributul către Cezar
13 Apoi au trimis la El pe unii dintre farisei şi irodieni, ca să-L prindă cu vreun cuvânt. 14 Şi ei au venit şi I-au zis: „Învăţătorule, ştim că spui adevărul şi nu-Ţi pasă de nimeni, pentru că nu priveşti la faţa omului, ci cu adevărat înveţi calea lui Dumnezeu. Este bine să dăm bir Cezarului sau nu? Să dăm sau să nu dăm?” 15 Iar El, cunoscându-le ipocrizia, le-a zis: „De ce Mă ispitiţi? Aduceţi-Mi un dinar ca să-l văd.” 16 Când I-au adus, El le-a zis: „Al cui este chipul acesta şi a cui este inscripţia?” Ei au spus: „Ale Cezarului.” 17 Iar Iisus le-a spus: „Daţi Cezarului ce e al Cezarului şi lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu.” Şi se minunau de El.
Confruntări şi polemici în Ierusalim
18 Au venit apoi la El saducheii, cei care zic că nu există înviere, şi L-au întrebat: 19 „Învăţătorule, Moise ne-a lăsat scris că dacă moare fratele cuiva şi soţia rămâne fără să aibă copil, fratele lui să o ia de soţie şi să-i ridice un urmaş fratelui său. 20 Erau şapte fraţi. Primul şi-a luat o soţie şi, murind, n-a lăsat urmaş. 21 Atunci a luat-o cel de-al doilea frate. Dar a murit şi el şi nu a lăsat urmaş; la fel şi al treilea. 22 Şi toţi şapte au luat-o, dar n-au lăsat urmaş. În urma tuturor, a murit şi femeia. 23 La înviere, deci când vor învia, a cui dintre aceştia va fi femeia? Căci toţi şapte au avut-o de soţie.” 24 Iisus le-a zis: „Oare nu vă rătăciţi din pricina aceasta: pentru că nu cunoaşteţi Scripturile şi nici puterea lui Dumnezeu? 25 Pentru că atunci când vor învia din morţi, oamenii nu se vor mai însura, nici nu se vor mai mărita, ci vor fi ca îngerii din ceruri. 26 Şi despre faptul că morţii vor învia nu aţi citit niciodată în cartea lui Moise, când i-a vorbit Dumnezeu din rug şi i-a zis: Eu sunt Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov? 27 Dumnezeu nu este al celor morţi, ci al celor vii. Tare vă mai rătăciţi!”
28 Atunci unul dintre cărturarii care îi auzise discutând s-a apropiat şi, văzând că le-a răspuns bine, L-a întrebat: „Care este prima dintre porunci?” 29 Iisus i-a răspuns: „Prima este: Ascultă Israele, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn. 30 şi Să-L iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta . 31 A doua este aceasta: Să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi . Nu este altă poruncă mai mare decât acestea.” 32 Atunci cărturarul I-a zis: „Bine, Învăţătorule, adevărat ai zis că unul este Dumnezeu şi nu este altul afară de El. 33 Şi că a-L iubi pe El din toată inima şi din tot cugetul şi din toată puterea şi a-l iubi pe aproapele ca pe tine însuţi este mai mult decât toate arderile de tot şi decât toate jertfele.” 34 Atunci Iisus, văzând că a răspuns cu înţelepciune, i-a zis: „Nu eşti departe de Împărăţia lui Dumnezeu”. Şi nimeni nu mai îndrăznea să-L întrebe nimic.
35 Iisus le spunea, învăţând în Templu: „Cum de zic cărturarii că Hristos este Fiul lui David? 36 fiindcă David însuşi a zis în Duhul Sfânt:
Domnul a zis Domnului meu:
Şezi la dreapta Mea,
până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi
aşternut picioarelor Tale.
37 Dacă David însuşi îl numeşte Domn, cum dar îi este el şi fiu?” Şi mulţimea de oameni Îl asculta cu bucurie.
38 Iarăşi le zicea pe când îi învăţa: „Aveţi grijă la cărturarii cărora le place să se plimbe în haine lungi şi să-i salute oamenii prin pieţe, 39 să se aşeze pe locurile din frunte în sinagogi şi să stea în capul mesei la ospeţe. 40 Ei secătuiesc casele văduvelor şi se roagă îndelung de ochii lumii. Aceştia vor primi mult mai multă pedeapsă.”
Ofranda văduvei
41 Pe când şedea în preajma cutiei darurilor, a văzut cum mulţimea aruncă bani în cutie. Şi mulţi bogaţi aruncau mulţi bani. 42 Şi a venit şi o văduvă săracă şi a pus doi bănuţi, adică un codrant. 43 Atunci a chemat pe ucenicii Săi şi le-a zis: „Adevărat vă spun, că această văduvă săracă a aruncat mai mult decât au aruncat toţi ceilalţi în cutia darurilor. 44 Pentru că toţi au aruncat din ceea ce le prisosea, dar ea, din ceea ce-i lipsea, a pus acolo toată viaţa ei.”