O Isus angla o Pilato
1 Detehara, ăl mai bare rașa sîgo cărdes sfato le phurența, le sîcadine ranța vi sa o Soboro. Pala soste phangle le Isusăs, îngărde‐les vi dine‐Les andă‐l vast le Pilatoscă. 2 O Pilato pușleas Lestar: „San Tu o Împărato le Iudeiengo?“ „Codo sîm“, phendeas‐lescă o Isus. 3 Ăl mai bare rașa cărnas‐Les doșalo bute bucheandar. 4 O Pilato pușleas Lestar pale: „Ci phenes palpale chanci? Dich sode bucheandar doșarăn‐Tut von!“ 5 O Isus ci phendeas butăr palpale chanci, cadea buchi cărdeas le Pilatos te miril‐pe.
O hachiarimo le merimasco sîn zurardino
6 Andă savoră praznico le Patraghengo, o Pilato mechălas‐lengă iechăs anda o phanglimo te jial pescă chără, saves mangănas von. 7 And‐o phanglimo sas iech manuș savo bușiolas Baraba, phandado pescă ortacența, soste cărdeas iech mudarimo, savo cărdeas cana sas iech turburimo andă but manușa. 8 Ăl but manușa avile, vi astarde te mangăn catar o Pilato, te del‐len so sa den sa dăiech. 9 O Pilato palpale phenel‐lengă: „Camen te dav‐tumengă le Iudeiengă Împăratos?“ 10 Sostar hachiardeas c‐ăl mai bare rașa dine‐Les anda o jiungalimo andă lescă vast. 11 Ta ăl mai bare rașa phenenas le bute manușăngă te mangăn catar o Pilato, te del‐len te jial chără mai feder o Baraba. 12 O Pilato pale leas te del duma, vi phenel‐lengă: „Ta tume so camen te cărav codolesa, savescă phenen că bușiol o Împărato le Iudeiengo?“ 13 Von pale dine mui zurales: „Carfosar‐Les!“ 14 Ta savo jiungalimo cărdeas? phendeas‐lengă o Pilato. Ta von astarde te den mui vi mai zurales: „Carfosar‐Les!“ 15 O Pilato camleas te cărăl p‐o celimo le bute manușăngo, deas‐len că te jialtar chără o Baraba; ta le Isusăs, pala soste thodeas te marăn‐Les le raiența, Les deas te avel carfome. 16 Ăl cătane ande le Isusăs and‐e avlin, and‐o palato, vi chide sa le cătanen. 17 Hureade‐Les andă iech rahami loli, chude iech cununa canrănghi, sar vi thodena pă Lesco șăro. 18 Pala codea astarde te bariarăn‐Les, vi te phenen‐Lescă: „Telearimo, o Împărato le Iudeiengo!“ 19 Sar vi malavenas‐Les pa o șăro iecha trestieasa, șiungardenas‐Les, denas cianga angla Leste vi rughinas‐pe Lescă. 20 Pala soste marde pengă mui cadea Lestar, nanghiarde‐Les le lole rahamendar, hureade‐Les andă Pescă rahami, vi îngărde‐Les te carfon‐Les.
O carfomo
21 Zorasa thode te îngărăn o trușul le Isusăsco iechă manușăs savo nachăl othar, savo asbalas anda e mal, savo bușiolas o Simono and‐e Cirena, o dad le Alesandresco vi le Rufosco. 22 Ta vi ande le Isusăs p‐o than savo bușiol Golgota, savo, tălmăcime, cadea sîn: „O than le șăresco.“ 23 Dine‐Les te piel hamime mol le smirnasa, ta Vo ci leas te piel. 24 Pala soste carfosarde‐Les, dine Lescă rahami iech‐avrăscă, țîrde lila, savo so te lel. 25 Cana carfosarde‐Les, sas o trito ceaso. 26 Opral Lestar sas ramome Leschi doș: „O Împărato le Iudeiengo.“ 27 Sa Lesa carfosarde done mudarimascăren le iechăs p‐o ceacio vast le col‐averes p‐o col‐aver vast. 28 Cadea sas te cărghiol sar phenel o Divano: „Sas thodino sa andă codo than save sîn bi‐crisînacă.“
O prasaimo codolengo save nachăn othar
29 Codola save nachănas othar prasanas‐pe Lestar, cărnas anda o șăro, vi phenenas: „Ha! Tu, savo rimos o Templo, vi zidis‐les palpale andă trin ghesa, 30 te mîntuis‐Tut, vi te hules tele pa o trușul!“ 31 Sa cadea vi ăl mai bare rașa, le sîcadine ranța save prasanas‐pe Lestar mașcar pende vi phenenas: „Avres mîntuisardeas, ta Pes ci daștisardeas te mîntuil! 32 O Hristoso, o Împărato le Izraielesco, te hulel acana pa o trușul, te dichas vi te pachias!“ Codola save sas carfome Lesa, vi codola prasanas‐pe Lestar.
O merimo le Isusosco
33 And‐o șovto ceaso, cărghileas o tunearico pă sa o them, ji and‐o ceaso îniato. 34 Ta and‐o ceaso îniato, o Isus deas mui zurales: „Eloi, Eloi, lama sabactani“ savo, tălmăcime cadea sîn: „Munro Del, Munro Del, sostar muchlean‐Man?“ 35 Varăsave save bășănas othe, cana așunde‐Les, phenenas: „Eta, charăl le Ilies!“ 36 Ta o iech anda lende nașleas te pherel iech bureto șutesa, thodeas‐les andă iech trestia, vi deas‐Les te piel, phenel: „Te mucăn te dichas, avel o Ilie te lel‐Les tele pa o trușul!“ 37 Ta o Isus încaladeas iech mui zurales, vi deas Pesco duho. 38 O pohtan andral anda o Templo șinghileas andă dui dă opral ji telal. 39 O ofițero savo sîn baro pă iech șăl cătane, savo bășălas angla o Isus, cana dichleas că cadea deas Pesco duho, phendeas: „Ceacimasa, cado manuș sas o Șeavo le Devlesco!“ 40 Othe sas vi varăsave jiuvlea, save dichănas dural. Mașcar lende sas e Maria Magdalina, e Maria, e devorî le țîne Iacovoschi vi le Ioseschi, vi e Salome, 41 save, cana sas Vo and‐e Galeleia, jianas pala Leste vi slujinas‐Lescă; sar vi aver jiuvlea, save găle Lesa and‐o Ierusalimo.
Prahon le Isusăs
42 Cana astardeas te rachiol — sostar sas o ghes le Lașiarimasco, sar o ghes angla o Sabato, — 43 avileas o Iosifo and‐e Arimatea, savo sas o iech baro anda o Soboro, savo vi vo ajuchiarălas o Raimo le Devlesco. Vo tromaileas te jial c‐o Pilato te mangăl o stato le Isusăsco. 44 O Pilato mirilas‐pe că muleas cadea eto; chardeas codoles savo sîn baro pă iech șăl cătane, vi pușleas‐les, muleas bute sa anglal. 45 Pala soste dichleas le pachiamasa catar codo savo sîn baro pă iech șăl cătane că muleas, deas le Iosifos o stato. 46 Ta o Iosifo chindeas iech sano pohtan anda inoste, vi thodeas‐Les andă iech nevo than le mulesco hanado and‐o zuralo bar. Pala codea thodeas iech bar angla o udar. 47 E Maria Magdalina, vi e Maria, e devorî le Ioseschi, dichănas cai thode‐Les.
Iisus înaintea lui Pilat
1 Şi numaidecât dimineaţa, marii preoţi au făcut sfat împreună cu bătrânii şi cărturarii şi cu întreg sinedriul şi legându-L pe Iisus, L-au dus şi L-au predat lui Pilat. 2 Iar Pilat L-a întrebat: „Tu eşti regele iudeilor?” El i-a răspuns: „Tu zici!” 3 Atunci marii preoţi au început să-L învinuiască de multe lucruri. 4 Şi iarăşi Pilat l-a întrebat: „Nu răspunzi nimic? Uite de câte Te învinuiesc ei.” 5 Dar Iisus n-a mai răspuns nimic, aşa încât Pilat s-a mirat.
Condamnarea lui Iisus
6 Când era sărbătoare, el obişnuia să le elibereze un întemniţat pe care îl cereau ei. 7 Şi era unul numit Baraba, întemniţat împreună cu nişte răzvrătiţi, care uciseseră oameni în timpul răscoalei. 8 Iar mulţimea, urcându-se, a început să-i ceară să le facă după cum obişnuia. 9 Pilat le-a răspuns: „Vreţi să-L eliberez pe regele iudeilor?”, 10 fiindcă ştia că marii preoţi din invidie îl dăduseră în mâna lui. 11 Dar marii preoţi au aţâţat mulţimea ca să-l elibereze mai degrabă pe Baraba. 12 Din nou i-a întrebat Pilat: „Şi ce vreţi să fac cu Cel căruia îi ziceţi regele iudeilor?” 13 Şi iarăşi ei au strigat: „Răstigneşte-L!” 14 „Dar ce rău a făcut?” a spus Pilat. Dar ei strigau şi mai tare: „Răstigneşte-L!” 15 Atunci Pilat, vrând să facă pe placul mulţimii, le-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus L-a biciuit şi L-a dat să fie răstignit.
16 Soldaţii L-au dus înăuntrul curţii, adică în pretoriu, şi au chemat toată cohorta. 17 L-au îmbrăcat în porfiră şi, împletind o cunună de spini, I-au pus-o pe cap. 18 Şi au început să se plece înaintea Lui, zicând: „Te salutăm, regele iudeilor!” 19 Şi Îl loveau în cap cu o trestie şi Îl scuipau şi, căzând în genunchi, I se închinau. 20 Iar după ce L-au batjocorit, L-au dezbrăcat de porfiră şi L-au îmbrăcat cu hainele Sale. Apoi L-au dus afară ca să-L răstignească.
Răstignirea lui Iisus
21 Şi au silit pe un trecător, Simon din Cirene, care venea de la câmp, tatăl lui Alexandru şi Rufus, să-I poarte crucea. 22 Şi L-au dus la locul numit Golgota, care se traduce Locul Căpăţânii. 23 Şi I-au dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar El nu a luat. 24 Apoi L-au răstignit şi
şi-au împărţit hainele
aruncând sorţii pentru ele,
ca să vadă care ce să ia.
25 Şi când L-au răstignit era ceasul al treilea. 26 Iar pricina răstignirii Lui era scrisă deasupra: „Regele iudeilor!” 27 Şi împreună cu El au răstignit doi tâlhari, unul la dreapta şi altul la stânga Lui. 29 Iar trecătorii Îl huleau, plecându-şi capetele şi zicând: „Vai, Tu, cel ce distruge Templul şi-l zideşte la loc în trei zile, 30 mântuieşte-Te pe Tine Însuţi şi coboară de pe cruce.” 31 La fel şi marii preoţi îşi băteau joc între ei, împreună cu cărturarii, zicând: „Pe alţii i-a mântuit, dar pe Sine nu se poate mântui. 32 Hristos, regele lui Israel, să coboare acum de pe cruce, ca să vedem şi să credem!” Şi cei răstigniţi împreună cu El îşi băteau joc de El. 33 Şi când a venit ceasul al şaselea s-a făcut întuneric peste întreg pământul până la ceasul al nouălea. 34 Iar în ceasul al nouălea, Iisus a strigat cu glas puternic: „Eloi, Eloi, lema sabahtani ?” care tradus înseamnă: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit ?” 35 Cei ce stăteau acolo, când au auzit, au zis: „Iată, îl strigă pe Ilie.” 36 Şi a fugit unul din ei şi, umplând un burete cu oţet, l-a pus într-o trestie şi I-a dat să bea, zicând: „Lăsaţi să vedem dacă vine Ilie să-L coboare de pe cruce.” 37 Iar Iisus, scoţând un strigăt mare, şi-a dat duhul. 38 Atunci perdeaua Templului s-a sfâşiat în două de sus până jos. 39 Iar centurionul care stătea lângă El, văzând că şi-a dat duhul, a zis: „Cu adevărat, acest om era Fiul lui Dumnezeu!” 40 Erau acolo şi femei care priveau de departe, între care şi Maria Magdalena, Maria a lui Iacov cel mic şi mama lui Iose şi Salomeea, 41 cele care, pe când era în Galileea, îl urmau şi îi slujeau, şi multe altele care veniseră cu El la Ierusalim.
Înmormântarea lui Iisus
42 Şi când s-a făcut seară, fiindcă era vineri, care este înaintea sâmbetei, 43 Iosif din Arimateea, un sfetnic bine-văzut, care aştepta şi el Împărăţia lui Dumnezeu, s-a dus şi, îndrăznind să intre la Pilat, a cerut trupul lui Iisus. 44 Pilat s-a mirat că Iisus era deja mort şi a chemat un centurion să-l întrebe dacă a murit de mult. 45 Aflând de la centurion că Iisus a murit, i-a dat lui Iosif trupul. 46 Şi el a cumpărat un giulgiu, a coborât trupul lui Iisus şi L-a învelit în giulgiu. Apoi L-a aşezat într-un mormânt, care era săpat în piatră, şi a prăvălit o piatră peste uşa mormântului. 47 Iar Maria Magdalena şi Maria lui Iose priveau unde L-au pus.