Sastearăl le bi‐zoracăres
1 Pala varăsode ghesa, o Isus asbal pale and‐o Capernaum. Așundine‐les că sîn and‐o chăr, 2 ta vi chidineile sîgo cadea but jene că ci mai sas than angla o udar. Vo cărlas lengă prinjeandino o Divano. 3 Avile Leste varăsave manușa, save ande‐Leste iechăs nasvales bi‐zoraco, savo sas phirado ștară jenendar. 4 Sostar ci daștisarde te arăsăn ji Leste, anda‐l but manușa, putărde opral o chăr cai sas o Isus, ta, pala soste pharade‐les, tele dine othar o pato andă savo pașliolas o nasvalo bi‐zoraco. 5 Cana dichleas o Isus lengo pachiamo, phendeas codolescă savo sas bi‐zoraco: „Șeavea, chire bezeha ci incărghion!“ 6 Varăsave anda‐l rai ăl sîcadine, save sas othe, von thode andă pengă ile: 7 „Sar del duma cado manuș? Vo marel pesco mui! Savo avelas codo savo daștil te iertil ăl bezeha, numa o Del daștil cadea varăso?“ 8 Ta sa acana o Isus prinjeandeas, pa Pesco Duho, că von cadea thode andă pende, sar vi phenel‐lengă: „Anda soste thoden cadea varăso andă tumare ile? 9 So sîn bi mai‐pharimasco: te phenes le bi‐zoracăresco: ‘Chire bezeha sîn iertime’, vor te phenes: ‘Uști opră, le opră chiro pato, te vi phires?’ 10 Ta, te jianen că le manușăscă Șeaves sîn‐Les zor pe phuv, daștil te iertil ăl bezeha, 11 Tucă phenav“, phendeas Vo codolescă savo sîn bi‐zoraco, — „uști opră, vazde opră chiro pato, vi jiatar chără.“ 12 Ta sîgo, o bi‐zoraco opră uștileas, opră les pesco pato, avri găleas angla savorănde; cadea că savoră așile sar cana ci dichle butăr cadea varăso, von vi slăvinas le Devles, vi cadea phenenas: „Ci iech data ci dichlem cadea varăso!“
O charimo le Levesco
13 O Isus pale găleas le bare paieste. Sa ăl but manușa jianas pale Leste; ta Vo savorăn sîcavelas. 14 Cana nachleas othar, dichleas le Leves, savo sîn o șeavo le Alfeosco, bășălas le vamate. Ta vi phenel‐lescă: „Te aves pala Mande!“ Levi opră uștileas, sar vi găleas pala Leste.
O Isus bășăl le siniate le vameșănța vi le bezehalența
15 Ta cana bășălas o Isus le siniate and‐o chăr le Levesco, but vameșa vi bezehale bășle vi von le siniate Lesa vi Lescă ucenicența; sostar sas but jene save jianas pala Leste. 16 Ăl sîcadine rai vi ăl Fariseie, cana dichle‐Les că hal le vameșănța vi le bezehalența, phende Lescă ucenicengă: „Sostar hal Vo le vameșănța vi le bezehalența?“ 17 O Isus, cana așundeas cadea buchi, phendeas‐lengă: „Na le sastevesten trăbul o doftoro, ta le nasvalen. Me avilem te charav te asban le Devleste na le ceacimascăren, ta le bezehalen.“
Pa o posto
18 Ăl ucenice le Ioanoscă vi ăl Fariseie postinas butivar. Von avile vi phende le Isusăscă: „Anda soste ăl ucenice le Ioanoscă vi le Fariseiengă postin, ta Chire ci postin?“ 19 O Isus palpale phenel‐lengă: „Voră daștin le abeavescă manușa te postin ji cana o tărno sîn lența, ci daștin te postin. 20 Avela te aven ghesa, cana avela te avel lendar lino o tărno, ta andă codola ghesa von avela te postin. 21 Chonic ci suvel iech cotor nevo andă iech pohtan phuricano rahamesco; aver feles o nevo pohtan șinel varăsode anda o pohtan phuricano, cadea că cărghiol iech mai jiungalo șinimo. 22 Cadea că chonic ci thol nevi mol andă‐l morche phuricane; aver feles e nevi mol pharavel ăl phuricane morche, e nevi mol avela te șiorghiol, ta ăl morche avela te rimon‐pe; ta e nevi mol thol‐pe andă‐l neve morche.“
Ăl șără le ghivescă vi o Sabato
23 Ta andă iech ghes Sabatosco sas cadea, o Isus nachălas pa ăl thana le ghivescă. Lescă ucenice, cana jianas, astarde te șinen tele ăl șără le ghivescă. 24 Ăl Fariseie phende‐Lescă: „Dichăs so cărăn and‐o ghes le Sabatosco cadea varăso ci daștil te cărghiol‐pe?“ 25 O Isus palpale phenel‐lengă; Voră ci ghinden so cărdeas o David cana ci sas‐Les, cana vo bochaileas, vi codola save sas Lesa? 26 Sar andră găleas and‐o chăr le Devlesco, andă‐l ghesa le bare rașască o Abiatar, vi haleas ăl manră save sas thodine angla o Rai, save ci sas te hal‐le avri and‐ăl rașa? Vi te ci del anda lende vi codolen save sas lesa? 27 Pala codea phenel‐lengă: „O Sabato sas cărdino le manușăscă, ta na o manuș le Sabatoscă; 28 cadea că o Șeavo le manușăsco sîn o Rai vi le Sabatosco.“
Vindecarea paraliticului
(Matei 9:1‑8. Luca 5:17‑26)1 După câteva zile, Isus S‑a întors în Capernaum. S‑a auzit că este în casă 2 și s‑au adunat [îndată] așa de mulți, încât nu mai încăpeau înaintea ușii; El le vestea Cuvântul. 3 Au venit niște oameni care I‑au adus un paralitic, purtat de patru inși. 4 Fiindcă nu puteau să‑l ducă până la El din cauza mulțimii, au desfăcut acoperișul casei unde era Isus și, după ce au făcut o spărtură, au coborât pe acolo patul în care zăcea paraliticul. 5 Văzându‑le credința, Isus i‑a zis paraliticului: „Fiule, păcatele îți sunt iertate!” 6 Niște cărturari care erau acolo se întrebau în inimile lor: 7 „Cum vorbește el astfel? Hulește! Cine poate ierta păcatele în afară de Unul singur – Dumnezeu?” 8 Îndată, Isus a cunoscut prin duhul Său că ei gândeau astfel și le‑a zis: „De ce aveți astfel de gânduri în inimile voastre? 9 Ce este mai ușor? A‑i zice paraliticului: «Păcatele îți sunt iertate» sau a‑i zice: «Scoală‑te, ridică‑ți patul și umblă»? 10 Dar, ca să știți că Fiul Omului are autoritate pe pământ să ierte păcatele, 11 ție îți poruncesc” , i‑a zis El paraliticului, „scoală‑te, ridică‑ți patul și du‑te acasă!” 12 Și îndată, paraliticul s‑a sculat, și‑a ridicat patul și a ieșit afară în fața tuturor; așa că toți au rămas uimiți și‑L slăveau pe Dumnezeu, zicând: „Niciodată n‑am mai văzut așa ceva!”
Chemarea lui Levi
(Matei 9:9‑13. Luca 5:27‑32)13 Isus a ieșit iarăși lângă mare. Toată mulțimea de oameni venea la El, iar El îi învăța. 14 Când trecea pe acolo, l‑a văzut pe Levi, fiul lui Alfeu, stând la vamă. Și i‑a zis: „Vino după Mine!” Levi s‑a sculat și a mers după El. 15 Pe când stătea Isus la masă în casa lui Levi, mulți vameși și păcătoși au stat și ei la masă cu El și cu ucenicii Lui; căci erau mulți și Îl urmau. 16 Când L‑au văzut mâncând cu vameșii și cu păcătoșii, cărturarii din rândul fariseilor le‑au zis ucenicilor Lui: „Cum de mănâncă el [și bea] cu vameșii și cu păcătoșii?” 17 Auzind aceasta , Isus le‑a zis: „Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Eu n‑am venit să‑i chem [la pocăință] pe cei drepți, ci pe cei păcătoși.”
Despre post
(Matei 9:14‑17. Luca 5:33‑39)18 Ucenicii lui Ioan și fariseii obișnuiau să postească. Au venit și I‑au zis lui Isus: „De ce ucenicii lui Ioan și ai fariseilor postesc, iar ucenicii Tăi nu postesc?” 19 Isus le‑a răspuns: „Oare pot posti nuntașii câtă vreme este mirele cu ei? Câtă vreme îl au pe mire cu ei nu pot posti. 20 Vor veni zile când mirele va fi luat de la ei și atunci vor posti, în ziua aceea. 21 Nimeni nu coase un petic de țesătură nouă la o haină veche; altminteri, peticul cel nou trage din materialul vechi, și ruptura se face și mai mare. 22 Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, căci vinul cel nou sparge burdufurile și se pierd astfel și vinul, și burdufurile; ci vinul nou se pune în burdufuri noi.”
Isus – Domn al sabatului
(Matei 12:1‑8. Luca 6:1‑5)23 S‑a întâmplat că, într‑o zi de sabat, Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui, croindu‑și drum, au început să smulgă spice. 24 Fariseii I‑au zis: „Uite ce fac ei în sabat! Ce nu este îngăduit!” 25 Isus le‑a răspuns: „Oare n‑ați citit niciodată ce a făcut David când a fost în nevoie și când el și cei care erau împreună cu el au flămânzit? 26 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, pe vremea lui Abiatar , marele‑preot, și a mâncat pâinile pentru înfățișare , pe care nu este îngăduit să le mănânce decât preoții? Și cum a dat și celor care erau cu el?” 27 Apoi le‑a zis: „Sabatul a fost făcut pentru om, și nu omul pentru sabat; 28 așa că Fiul Omului este Domn și al sabatului.”