O Isus and‐o Nazareto. O bi‐pachiamo codolengo save bășăn othe
1 O Isus găleatar othar, ta vi găleas andă Pesco them. Lescă ucenice găle pala Leste. 2 Cana arăsleas o ghes le Sabatosco, astardeas te sîcavel le bute manușăn and‐e sinagoga. But jene, cana așunenas, von ci mai așunde cadea varăso vi phenenas: „Cathar sîn‐Les cadala buchea? Savo gogheaverimo sîn cado, savo sas‐Les dino? Vi sar cărghion cădăsave buchea so von ci dichle butăr pa Lescă vast? 3 Ci sîn cado o bucheari le caștesco, o șeavo le Mariaco, o phraloro le Iacovosco, le Iosesco, le Iudasco vi le Simonosco? Vi ci sîn Lescă pheia cothe mașcar amende?“ Ta arachănas andă Leste iech doș. 4 O Isus phendeas‐lengă: „Iech prooroco ci sîn mișto dichlino andă Pesco them, mașcar Pescă phraloră, sar vi andă Pesco chăr!“ 5 Ci daștisardeas te cărăl ci iech buchi so von ci dichle butăr othe, ta numa thodeas Pescă vasta pă varăsode nasvale, vi sastardeas len. 6 Vo mirilas‐pe pa lengo bi‐pachiamo.
Tradel le dășudonen
O Isus phirelas sa ăl gava pașal vi sîcavelas le bute manușăn. 7 Atunci o Isus charăl le dășudonen, vi astardeas te tradel len sa pă dui, vi deas‐len zor pă‐l duhuri bi‐ujome. 8 Deas‐len porunca te ci len pența chanci p‐o drom numa iech rovli; te ci avel len manro, ci gono, ci love harcune and‐o șărpari; 9 te poghin‐pe sandarența, ci te hureaven‐pe done rahamența. 10 Pala codea phendeas‐lengă: „Andă fărsavo chăr jian andră, te bășăn othe ji cana jiantar othar pa codo than. 11 Ta, te avela andă varăsavo than te ci len‐tumen pende, vi te ci așunen‐tumen so phenen, te jiantar othar, sîgo te chinon e pulberia pa tumare pînră, sar mărturie anda lende. Ceaces phenav‐tumengă că, and‐o ghes le crisînimasco, ci avela cadea pharo le Sodomacă vi le Gomoracă phuveacă sar codole foroscă.“ 12 Ăl ucenice găletar, vi cărde prinjeanimo pa o ceacimo. 13 Incalavenas bute bengăn sar vi machănas caștescă uleiosa bute nasvalen, sar vi sastearnas‐len.
O merimo le Ioanosco le Bolimascăresco
14 O împărato Irod așundeas că denas duma pa o Isus, savesco anav arăsleas te avel prinjeandino; vi phendeas: „O Ioano savo bolelas uștileas anda o merimo, anda codea cărăl buchi cadala zorasa pa Leste.“ 15 Aver phenenas: „Sîn o Ilie“. Ta aver phenenas: „Sîn iech prooroco sar o iech anda‐l prooroce.“ 16 Ta o Irod, cana așundeas cadea buchi, phenelas: „Codo Ioano, savesco șăro șindem tele, uștileas anda o merimo.“ 17 Că vi o Irod tradeas te hutilen le Ioanos, vi phangleas‐les and‐o phanglimo, anda e Irodiana, e jiuvli lescă phraleschi le Filiposchi, sostar leas la pescă jiuvleacă. 18 Cadea că o Ioano phenelas le Irodoscă: „Ci daștis te jiuves chire phralescă jiuvleasa!“ 19 E Irodiana ci daștilas te dichăl le Ioanos, vi camelas te mudarăl‐les. Ta ci daștilas, 20 sostar o Irod daralas catar o Ioano, vo jianelas les manuș ceacimasco vi sfinto; sostar fai les lestar, ta, cana așunelas‐les, butivar așelas and‐o jiungalimo, ci jianelas so te cărăl; ta așunelas leste mișto failimasa. 21 Ta sa cadea avileas iech ghes lașio, cana o Irod încărălas pesco ghes cana cărghileas, sar vi deas iech habe pescă bare raien, le baren pa le cătanie vi le baren anda e Galilea. 22 E racli le Irodianachi andră găleas and‐o ospățo, vi chăldeas, cealeas le Irodos sar vi lescă chardinen. O împărato phendeas le racleacă: „Te mangăs mandar fărso, vi avela te dav‐tut.“ 23 Pala codea mai phendeas țolahaimasa: „Fărso avela te mangăs mandar, avela te dav‐tut, te vi avelas dopaș anda mînri împărăție.“ 24 E racli inclisteas avri, vi phenel pesca devoracă: „So te mangav?“ Ta e devorî phenel‐lacă: „O șăro le Ioanosco savo bolel.“ 25 Cadea că voi sîgo camelas te arăsăl c‐o împărato: „Camav te des‐man eto, o șăro le Ioanosco savo bolel, andă iech cearo.“ 26 O împărato hachiarghileas zurales pharimasa; ta, anda pesco țolah sar vi anda‐l chardine, ci camleas te phenel na. 27 Vi tradeas eto iecha cătana savo dichălas lendar, te anel o șăro le Ioanosco savo bolel. E cătana găleas vi șindeas o șăro le Ioanosco and‐o phanglimo, 28 andeas‐les andă iech cearo, deas‐les le racleacă, ta e racli deas‐les pesca devoracă. 29 Ăl ucenice le Ioanoscă, cana așunde cadea buchi, avile vi line lescă stato, vi thode‐les andă iech than murmunto.
Buteaivol o manro
30 Ăl apostoli chidineaile c‐o Isus, vi phende‐Lescă sa so cărde vi sa so sîcade le manușăn. 31 O Isus phendeas‐lengă: „Te aven corcoro mai ocothe, andă iech than cai ci bășăl chonic, te hodinin tumen iech țîra“. Sostar sas but jene save avenas vi save jianastar, cadea zurales sas hutildine că ci daștinas ci te han. 32 Cadea că găleatar le parahodosa, te jian andă iech than cai ci bășăl chonic, mai ocothe. 33 Ăl manușa dichle‐len că găleatar, cadea că vi prinjeande‐len; nașle phuveatar andă savoră foro, sar vi avile angla lende cai sas te aven vi von. 34 Cana avri inclisteas o Isus anda o parahodo, o Isus dichleas bute manușăn; vi cărghileas Lescă mila anda lende, sostar sas sar varăsave bacre saven ci sas bacriari; vi astardeas te sîcavel‐len but buchea. 35 Sostar o ghes pașolas te rachiol, ăl ucenice pașule pașa Leste, sar vi phende‐Lescă: „Cado than si cadea că ci bășăl chonic othe vi anda o ghes ci sîn but. 36 Te muchas‐len te jian andă‐l gavora vi andă‐l gava orde pașal, te chinen‐pengă manro, sostar ci sîn len so te han.“ 37 „Te den‐len tume te han“, phenel‐lengă o Isus. Ta von phende‐Lescă: „Voră te jias te chinas manro pă dui șăla rupune, te das‐len te han?“ 38 Ta Vo pușleas lendar: „Sode manră sîn tumen? Te jian te dichăn.“ Von găle te dichăn sode manră sîn len, vi phende: „Pangi, vi dui mașe.“ 39 Atunci cadea phenel‐lengă te bășaven len savoră tele, sa andă gruponende pe zeleno cear. 40 Vi bășle tele pă gruposte andă iech șăl vi andă pangivardeș. 41 Vo leas ăl pangi manră vi le dui mașe. Vazdeas Pescă iacha le cereste, vi phendeas o mișto lașiarimo. Pala codea, phagleas ăl manră vi deas‐le cai ăl ucenice, cai von te den savorăn anda‐l but manușa, sa cadea anda‐l dui mașe, deas savorăn. 42 Savoră hale sar vi ceailile; 43 vi chide opră dășudui coșuri anda‐l purșuca le manrăscă vi so mai așileas anda‐l mașe. 44 Codola save hale anda‐l manră, sas pangi mii manușa.
O Isus phirel p‐o baro pai
45 Eto, o Isus phenel Pescă ucenicengă te jian and‐o parahodo, te nachăn angla Leste p‐o col‐aver rig, caring e Betsaida. Andă cadea vremea, Vo te muchăl te jian dromeste ăl but manușa. 46 Pala soste leas Pescă ghes lașio catar ăl but manușa, găleas p‐o plai, te rughil‐Pe. 47 Cana rachileas, o parahodo sas and‐o mașcar le bare paiesco, ta o Isus sas corcoro p‐o șuchimo. 48 Dichleas le ucenicen că sîn lengă baio le tradimasa, sostar e balval sas zurali. Ta and‐o ștarto ceaso le racheaco, găleas lende, phirelas p‐o baro pai, ta camelas te nachăl pașa lende. 49 Cana dichle‐Les că phirel p‐o baro pai, fai‐leas len că sîn varăso iech fantoma, vi astarde te den mui; 50 sostar savoră dichle‐Les, ta vi daraile. O Isus sîgo deas duma lența vi phenel‐lengă: „Te troman, Me sîm, te ci daraivon!“ 51 Pala codea opră inclel lende and‐o parahodo, vi torghileas e balval. Von așile sar pahome sar vi morțome, 52 sostar von ci hachiarde e bari buchi le manrăsa, sostar sas lengo ilo baraslo.
Sastearimata and‐o Ghenezareto
53 Pala soste nachleas o baro pai, avileas p‐ăl thana le Ghenezaretosco, vi trade pașa e șuchi phuv o parahodo. 54 Cana avri incliste anda o parahodo, iech manuș eto prinjeandeas le Isusăs, 55 nașleas sa bithanal pașa codola thana vi astarde te anen le nasvalen p‐ăl paturi, sa bithanal cai așundineaileas că sîn Vo. 56 Fărcai jialas Vo andră, andă‐l gava, andă‐l foruri, vi andă‐l gavora, thonas le nasvalen p‐o marșevo, rughinas‐Les te muchăl te arăsăn Lescă rahamende. Ta sode arăsănas Leste savoră, sas sasteardine.
Isus la Nazaret. Necredința locuitorilor
(Matei 13:53‑58. Luca 4:16‑30)1 Isus a plecat de acolo și a venit în patria Lui, iar ucenicii Lui L‑au urmat. 2 Când a venit ziua sabatului, a început să îi învețe pe oameni în sinagogă. Mulți, când Îl auzeau, se mirau și ziceau: „De unde are el aceste lucruri? Cine i‑a dat înțelepciunea aceasta și cum se fac astfel de minuni prin mâinile lui? 3 Nu este acesta tâmplarul, feciorul Mariei, fratele lui Iacov, Iose, Iuda și Simon? Și nu sunt surorile lui aici, printre noi?” Și găseau o pricină de poticnire în El. 4 Dar Isus le‑a zis: „Un profet nu este disprețuit decât în patria lui, între rudele lui și în casa lui.” 5 N‑a putut să facă nicio minune acolo, ci doar Și‑a pus mâinile peste câțiva bolnavi și i‑a vindecat. 6 Și Se mira de necredința lor.
Trimiterea celor doisprezece
(Matei 10:1Matei 5‑15. Luca 9:1‑6)Isus străbătea satele din împrejurimi învățându‑i pe oameni.
7 Atunci i‑a chemat pe cei doisprezece și a început să‑i trimită doi câte doi, dându‑le autoritate asupra duhurilor necurate. 8 Le‑a poruncit să nu ia cu ei pe drum nimic altceva decât un toiag: nici pâine, nici traistă, nici bani la brâu, 9 să se încalțe cu sandale și să nu se îmbrace cu două haine. 10 Apoi le‑a zis: „În orice casă veți intra, să rămâneți acolo până veți pleca din locul acela. 11 Și dacă în vreun loc nu vă vor primi și nu vă vor asculta, să plecați de acolo și să scuturați praful de sub picioarele voastre, ca mărturie pentru ei. [Adevărat vă spun că în ziua judecății va fi mai ușor pentru Sodoma și Gomora decât pentru cetatea aceea.]” 12 Ucenicii au plecat și au propovăduit pocăința. 13 Scoteau mulți demoni și ungeau cu untdelemn mulți bolnavi, vindecându‑i.
Moartea lui Ioan Botezătorul
(Matei 14:1‑12. Luca 9:7‑9)14 Regele Irod a auzit de Isus , fiindcă Numele Lui ajunsese cunoscut, și zicea: „Ioan Botezătorul a înviat din morți și de aceea lucrează aceste puteri prin el!” 15 Alții ziceau că este Ilie, iar alții, că este un profet ca cei din vechime . 16 Dar Irod, auzind toate acestea , zicea: „Ioan, căruia i‑am tăiat capul, a înviat!” 17 Căci Irod însuși trimisese soldați să‑l prindă pe Ioan și‑l legase în temniță din cauza Irodiadei, soția fratelui său Filip, pe care o luase în căsătorie. 18 Ioan îi zicea lui Irod: „Nu‑ți este îngăduit să trăiești cu soția fratelui tău!” 19 Irodiada îl ura pe Ioan și voia să‑l omoare, dar nu putea, 20 fiindcă Irod se temea de el, știindu‑l om drept și sfânt. Îl ocrotea și, când îl auzea, era în mare cumpănă, dar îl asculta cu plăcere.
21 Totuși , a venit o zi cu bun prilej, atunci când, sărbătorindu‑și ziua de naștere, Irod a dat un ospăț celor cu vază, căpeteniilor oștirii și fruntașilor Galileei. 22 Fata Irodiadei a intrat la ospăț , a dansat și le‑a fost pe plac lui Irod și celor care ședeau la masă cu el. Regele i‑a zis fetei: „Cere‑mi orice vrei și‑ți voi da!” 23 Apoi a jurat cu tărie: „Orice îmi vei cere îți voi da, chiar și jumătate din regatul meu!” 24 Fata a ieșit și i‑a zis mamei sale: „Ce să cer?” Aceasta i‑a răspuns: „Capul lui Ioan Botezătorul!” 25 Ea a intrat în grabă la rege și i‑a cerut, zicând: „Vreau să‑mi dai îndată, pe o tavă, capul lui Ioan Botezătorul.” 26 Regele s‑a întristat foarte mult, dar din pricina jurămintelor sale și a oaspeților, n‑a vrut să‑și încalce cuvântul. 27 Regele l‑a trimis îndată pe călău, cu porunca de a aduce capul lui Ioan . Acela s‑a dus, i‑a tăiat capul lui Ioan în temniță, 28 l‑a adus pe o tavă, i l‑a dat fetei, iar fata i l‑a dat mamei sale. 29 Ucenicii lui Ioan, când au auzit acest lucru, au venit, i‑au luat trupul și l‑au pus într‑un mormânt.
Prima înmulțire a pâinilor
(Matei 14:13‑21. Luca 9:10‑17. Ioan 6:1‑14)30 Apostolii s‑au adunat la Isus și I‑au spus tot ce făcuseră și îi învățaseră pe oameni . 31 Isus le‑a zis: „Veniți doar voi, într‑un loc pustiu, și odihniți‑vă puțin!” Căci erau mulți care veneau și plecau, iar ei n‑aveau timp nici să mănânce. 32 Au plecat cu barca spre un loc pustiu. 33 Oamenii i‑au văzut plecând și i‑au recunoscut; au alergat pe jos din toate cetățile și au ajuns înaintea lor acolo . 34 Când a coborât din barcă , Isus a văzut o mulțime mare de oameni și I s‑a făcut milă de ei, pentru că erau ca niște oi care nu au păstor , și a început să‑i învețe multe. 35 Fiindcă se făcuse târziu, ucenicii s‑au apropiat de El și I‑au zis: „Locul acesta este pustiu și ora este înaintată. 36 Dă‑le drumul să se ducă în cătunele și satele din împrejurimi, ca să‑și cumpere ceva de mâncare!” 37 „Dați‑le voi să mănânce!” , le‑a răspuns Isus . Dar ei I‑au zis: „Să ne ducem să cumpărăm pâini de două sute de dinari și să le dăm să mănânce?” 38 Și El i‑a întrebat: „Câte pâini aveți? Mergeți și vedeți!” După ce au aflat, au răspuns: „Cinci pâini și doi pești.” 39 Atunci a poruncit să se așeze toți, grupuri‑grupuri, pe iarba verde. 40 Și au stat jos în grupuri de câte o sută și de câte cincizeci. 41 El a luat cele cinci pâini și cei doi pești, Și‑a ridicat ochii spre cer și a rostit binecuvântarea . Apoi a frânt pâinile și le‑a dat ucenicilor, ca ei să le împartă mulțimii. Și cei doi pești i‑a împărțit tuturor. 42 Au mâncat toți și s‑au săturat, 43 și au ridicat douăsprezece coșuri pline cu bucățile rămase din pâine și din pești. 44 Cei care mâncaseră pâinile erau cinci mii de bărbați.
Isus umblă pe mare
(Matei 14:22‑23. Ioan 6:15‑21)45 Îndată , Isus i‑a silit pe ucenicii Săi să intre în barcă și să treacă înaintea Lui de cealaltă parte, spre Betsaida, până ce El dă drumul mulțimii. 46 După ce și‑a luat rămas‑bun de la ei, S‑a dus pe munte ca să Se roage. 47 Când s‑a înserat, barca era în mijlocul mării, iar Isus era singur pe țărm. 48 I‑a văzut pe ucenici necăjindu‑se cu vâslitul, căci vântul le era împotrivă, și într‑a patra strajă din noapte , a venit la ei umblând pe mare; și voia să treacă pe lângă ei. 49 Când L‑au văzut ei umblând pe mare, au crezut că este o nălucă și au țipat, 50 pentru că toți L‑au văzut și s‑au înspăimântat. Isus le‑a vorbit îndată și le‑a zis: „Îndrăzniți, Eu Sunt; nu vă temeți!” 51 Apoi S‑a suit la ei în barcă, iar vântul s‑a oprit. Ei au rămas nespus de uimiți, 52 căci nu înțeleseseră minunea cu pâinile, fiindcă le era inima împietrită.
Vindecări la Ghenezaret
(Matei 14:34‑36)53 După ce au trecut marea, au venit în ținutul Ghenezaretului și au tras la mal. 54 Când au coborât din barcă, oamenii L‑au recunoscut îndată pe Isus , 55 au alergat prin tot ținutul și au început să aducă bolnavi în paturi pretutindeni unde se auzea că era El. 56 Oriunde intra, în sate, cetăți sau cătune, îi puneau pe bolnavi în piețe și‑L rugau să le dea voie măcar de poala hainei Lui să se atingă. Și toți câți se atingeau de El erau vindecați.