O ghiu hai o ghes le savatosco. Ăc sastearimos cherdo and‐ăc ghes le savatosco. Baro bezeh cherdo caring o Duho Ujo. Sao si neamo o ceacio.
1 Andă codol ghesa, o Iisus gialas mașcar ăl ghiva, and‐ăc ghes le savatosco, hai Lesche ucenice bocaile hai astardile te moren ghiu and‐ăl vast hai te han. 2 Cana dichle ăl fariseia cadea, phende‐Lesche: Eta, Che ucenice cheren so ni trăbul and‐o ghes le savatosco. 3 Ta Ou phendea‐lenghe: Ni citisarden so cherdea o David cana bocailo, ou hai ăl manuș cai sas lesa? 4 Sar ciutea‐pe and‐o cher le Devlesco hai halea ăl marne cai cionas‐pe anglal hai cai ni cherdolas‐pe lesche te hal codol marne hai nici colenghe cai sas lesa, hai numa le rașaienghe? 5 Or ni citisarden că, and‐ăl ghesa le savatosche, le rașaia ușteaven p‐o savato and‐o templo, hai sa nai doșale? 6 Ta Me phenau‐tumenghe că mai baro dă sar o templo si cathe. 7 Cana gianen so hachiardol so phendol: Mila camau hai na jîrtfa, ni doșarenas colen cai nai‐le doș. 8 Că o Ciao le Manușăsco si Rai Baro i p‐o ghes le savatosco. 9 Hai nachindos othar, avilo andă lenghi sinagoga. 10 Hai eta că othe sas‐Le ăc manuș le vastesa șuco. Hai astarde ta pușle‐Les: Perel‐pe te sasteares and‐o ghes le savatosco? Cadalasa rodenas te arachen‐Les doșalo. 11 Ou phendea‐lenghe: Sao manuș anda tumende cai te avel‐les ăc bacri hai te perela and‐ăc hău and‐ăc ghes savatosco, ni astarela hai încalavela‐la avri? 12 Cabor mai but si ăc manuș dă sar ăc bacri! Codolasche perel‐pe te cheres mișto and‐o ghes savatosco. 13 Atunci phendea codol manușăsche: Lungivar chio vast. Ou lungiosardea o vast hai cherdilo sastevesto sar col‐aver vast. 14 Pala so înclisto, ăl fariseia dine‐pe duma te hasaren‐Les. 15 Ta o Iisus, pringiandea‐le, teleardea othar. Hai but avile pala Leste hai Ou sasteardea sauărăn. 16 Ta Ou poruncisardea te na mai phenen avrenghe, te cheren‐Les pringiando. 17 Caște maladiol so sas phendo catar o prooroco Isaia, cai phendea: 18 «Eta Muro Ciao Cai alosardem‐Les, Muro camno Cai Muro ghi camlea‐Les; Ciaua Muro Duho pă Leste, hai anela le neamuren ch‐e cris. 19 Ni hala‐pe, nici ni dela mui coniva, ni așunela Lesco mui p‐o drom. 20 Ni phaghela ăc sulum andini, hai ni mundarela ăc feștila cai mai cherel tuî, gi cana cherela te biruil e cris. 21 Hai andă Lesco anau ăl neamuri ajuchearena o miștimos». 22 Atunci ande Leste ăc bengailo, coro hai cibalo, ta Ou sasteardea‐les, cadea că o coro hai cibalo delas duma hai dichelas. 23 But manușă mirinas‐pe, hai phenenas: Ni avela Cadaua o Ciao le Davidosco? 24 Ta ăl fariseia așunde hai phende: Cadaua ni încalavel le benghen numa le Beelzebulosa, o mai baro le benghengo. 25 Pringianindos lengo ilo, o Iisus phendea‐lenghe: Orsao thagarimos cai han‐pe mașcar peste aresel mulano, hai orsao foro or cher cai hal‐pe mașcar peste ni închiardol. 26 Cana o beng încalavel le benghes han‐pe mașcar peste hai aresen deschiarde; atunci sar daștil nghiardol lesco thagarimos? 27 Hai cana Me incalavau le benghen le Beelzebulosa, tumare ciave sosa încalaven‐le? Codolasche on si te aven tumare crisome. 28 Ta cana Me le Duhosa le Devlesco încalavau le benghen, eta că areslo tumende o thagarimos le Devlesco. 29 Sar daștil daconiva te ciol‐pe and‐ăc cher echesco mai zuralo dă sar leste hai te lel lesche sauără buchea, cana ni mai anglal phangleas‐le zurales, hai pala codoia te nanghiarel lesco cher? 30 Sao nai Manța si Mîrî contra, hai sao ni chidel Manța, risipil. 31 Codolasche phenau‐tumenghe: Orsao bezeh, hai orsavi hula avela iertime le manușănghe, ta e hula caring o Duho Ujo nai te avel lenghe iertime. 32 Sao dela duma nasul anda o Ciao le Manușăsco, avela iertime; ta sao dela duma nasul anda o Duho Ujo nai te avel iertime nici acana, nici gi cana na terminila‐pe. 33 Or phenen că i phabalin si laci hai lesche phabaia si lace, or phenen că i phabalin si nasul hai lesche phabaia nai lace, că pala ăl phabaia pringiandol ăc phabalin. 34 Sapora samneache, sar daștil te den duma mișto, ăc data cana sen nasul? Că so si tume and‐o ilo del duma tumaro mui. 35 O manuș o lacio anda pi chisi e laci încalavel so si lacio, ta o manuș o nasul anda pi chisi e nasul încalavel so si nasul. 36 Phenau tumenghe că anda orsavi duma nasul cai phendola‐pe, o manuș si te avel țîrdino and‐o ghes le crisaco. 37 Că anda tumare dimata duma avena arachade orta, hai anda tumare dimata duma avena doșale. 38 Atunci bolde Lesche manuș anda‐l sicade ha‐l fariseia, phenindos: Sicaitorina, camas te dichas Tutar ăc nișan. 39 Hai Ou boldea hai phendea‐lenghe: Ăc neamo cior hai lagiavesco manghel ăc nișan, ta aver nișan ni dela‐pe lesche, numa o nișan le proorocosco o Iona. 40 Sar sas o Iona and‐o păr ăc macesco baro trin ghesa hai trin rachea, cadea avela i o Ciao le Manușăsco and‐o ilo le phuîaco trin ghesa hai trin rachea. 41 Ăl murș anda‐i Ninive uștena ch‐e cris cadal neamosa hai osîndila‐les, că on pocăisaile cana o Iona predichisardea lenghe; eta cathe si mai but dă sar o Iona. 42 E thagarni cathar perel o cham uștela ch‐e cris cadal neamosa hai osîndila‐les, că avili catar o șăro le phuîaco caște așunel so goghi sas le Solomonos, hai eta cathe si mai but dă sar o Solomon. 43 Hai cana o duho o nasul înclisto anda o manuș, phirel andă‐l thana bipaiesche, rodindos than te hodinil‐pe ta ni arachel‐les. 44 Atunci phenel: Si te bolda‐ma andă muro cher cathar înclistem; hai avindos, arachel‐les nangho, șîlado hai laciardo. 45 Atunci gial hai lel pesa aver efta duhuri mai nasul dă sar peste, hai citindos‐pe andră, beșăn and‐ăc than hai ăl buchea cai cheren‐le acana si cherde mai nasul dă sar anglal. Cadea si te avel i cadal neamosa cior. 46 Ta sar delas Ou duma le bute manușănghe, eta că Leschi dei hai Lesche phral beșănas avri, hai rodenas te den duma Lesa. 47 Coniva phendea‐Lesche: Eta Chi dei hai Che phral beșăn avri, hai roden te den duma Tusa. 48 Hai Ou phendea‐lesche: Con si Mîrî dei hai con si Mîră phral? 49 Hai, lungiondos o vast caring Pe ucenicea, phendea: Eta Mîrî dei hai Mîră phral. 50 Că orsao cherel so camel Muro Dad cai si and‐o cero, codoua si Manghe phral hai phei hai dei.
Iisus este Domn al Sâmbetei
1 În vremea aceea, într-o sâmbătă, Iisus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui, care flămânziseră, au început să smulgă spice de grâu şi să le mănânce. 2 Fariseii, când au văzut lucrul acesta, I-au zis: „Iată că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă sâmbăta.” 3 Dar Iisus le-a răspuns: „Oare n-aţi citit ce a făcut David când a flămânzit, el şi cei ce erau împreună cu el? 4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu şi a mâncat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, deşi nici lui, nici celor ce erau cu el nu le era îngăduit să le mănânce, ci doar preoţilor? 5 Sau n-aţi citit în Lege că, în zilele de sâmbătă, preoţii încalcă sâmbăta în Templu şi totuşi sunt nevinovaţi? 6 Dar Eu vă spun că aici este cineva mai mare decât Templul. 7 Dacă aţi fi ştiut ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă n-aţi fi condamnat nişte nevinovaţi. 8 Căci Fiul Omului este Domn şi al sâmbetei.”
9 Iisus a plecat de acolo şi a intrat în sinagogă. 10 Şi iată că în sinagogă era un om care avea o mână uscată. Ca să-L poată învinui pe Iisus, ei L-au întrebat: „Este îngăduit să vindeci sâmbăta?” 11 El le-a răspuns: „Cine este acela dintre voi care, dacă are o oaie şi-i cade într-o groapă sâmbăta, nu o va apuca s-o scoată afară? 12 Cu cât mai de preţ este, deci, un om decât o oaie? De aceea este îngăduit a face bine în zilele de sâmbătă.” 13 Atunci i-a zis acelui om: „Întinde-ţi mâna!” El şi-a întins mâna şi mâna s-a făcut sănătoasă la fel ca cealaltă. 14 Fariseii au ieşit afară şi s-au sfătuit cum să-L omoare pe Iisus.
Iisus este Robul Domnului
15 Dar Iisus, ştiind lucrul acesta, a plecat de acolo. După El a mers o mare mulţime de oameni. El i-a vindecat pe toţi bolnavii 16 şi le-a poruncit cu tot dinadinsul să nu-L facă cunoscut, 17 ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul Isaia, care zice:
18 Iată, Robul Meu, pe care L-am ales, preaiubitul Meu,
în care sufletul Meu îşi arată bunăvoinţa.
Voi pune Duhul Meu peste El
şi va vesti neamurilor judecata.
19 El nu va sta la ceartă, nici nu va striga.
Şi nimeni nu-I va auzi glasul pe străzi.
20 Trestia zdrobită n-o va frânge
şi fitilul ce fumegă nu-l va stinge,
până nu va face să biruie judecata.
21 Şi neamurile vor nădăjdui în Numele Lui.
Vindecarea unui demonizat orb şi mut
22 Atunci I-au adus un demonizat orb şi mut şi Iisus l-a vindecat, aşa că cel mut vorbea şi vedea. 23 Toate mulţimile se mirau şi ziceau: „Nu cumva acesta este Fiul lui David?”
Mustrarea fariseilor şi cărturarilor
24 Când i-au auzit fariseii, au zis: „Omul acesta nu scoate demonii decât cu Beelzebul, stăpânul demonilor!” 25 Iisus, care le cunoştea gândurile, le-a zis: „Orice împărăţie dezbinată împotriva ei însăşi este pustiită şi orice cetate sau casă dezbinată în sine nu poate dăinui. 26 Dacă Satana îl alungă pe Satana, este dezbinat; atunci cum poate dăinui împărăţia lui? 27 Şi dacă Eu scot demonii cu ajutorul lui Beelzebul, atunci fiii voştri cu cine-i scot? De aceea ei vor fi judecătorii voştri. 28 Dar dacă Eu alung demonii cu Duhul lui Dumnezeu, înseamnă că Împărăţia lui Dumnezeu a venit peste voi. 29 Altminteri, cum poate cineva să intre în casa celui puternic şi să-i jefuiască gospodăria, dacă nu l-a legat mai întâi pe cel puternic? Numai atunci îi va jefui casa. 30 Cine nu este cu Mine este împotriva Mea, iar cine nu strânge cu Mine risipeşte.
31 De aceea vă spun: Orice păcat şi orice blasfemie vor fi iertate oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu le va fi iertată. 32 Oricine va vorbi împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor.
33 Ori ziceţi că şi pomul şi rodul lui sunt bune, ori ziceţi că şi pomul şi rodul lui sunt rele: fiindcă pomul se cunoaşte după rodul lui. 34 Pui de vipere, cum aţi putea să spuneţi lucruri bune, când voi sunteţi răi? Căci din prisosul inimii vorbeşte gura. 35 Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. 36 Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor pe care-l vor fi rostit. 37 Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină şi din cuvintele tale vei fi osândit.”
Mesia şi semnul lui Iona
38 Atunci, unii dintre cărturari şi farisei au răspuns: „Învăţătorule, am vrea să vedem un semn de la Tine!” 39 El le-a răspuns: „Un neam viclean şi adulter cere un semn, dar nu I se va da alt semn, decât semnul profetului Iona. 40 Căci, după cum Iona a stat trei zile şi trei nopţi în pântecele unui peşte mare, tot aşa şi Fiul Omului va sta trei zile şi trei nopţi în inima pământului. 41 Bărbaţii din Ninive se vor ridica împotriva neamului acestuia în ziua judecăţii şi-l vor osândi pentru că ei s-au pocăit când a predicat Iona. Şi iată că aici este cineva mai mare decât Iona. 42 Regina de la miazăzi se va ridica împotriva neamului acestuia în ziua judecăţii şi-l va condamna, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să audă înţelepciunea lui Solomon. Şi iată că aici este cineva mai mare decât Solomon.
Despre duhurile necurate
43 Când iese dintr-un om, duhul necurat umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă şi n-o găseşte. 44 Atunci îşi zice: Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit. Şi, când vine în ea, o găseşte goală, măturată şi împodobită. 45 Atunci se duce şi ia cu el alte şapte duhuri mai rele decât el: intră în casă, sălăşluiesc acolo, iar starea de pe urmă a acestui om devine mai rea decât cea dintâi. La fel se va întâmpla şi cu acest neam viclean.”
Mama şi fraţii lui Iisus
46 Pe când Iisus le vorbea încă mulţimilor, iată că mama şi fraţii Lui stăteau afară şi căutau să vorbească cu El. 47 Atunci cineva I-a zis: „Iată, mama Ta şi fraţii Tăi stau afară şi caută să vorbească cu Tine.” 48 Dar Iisus a răspuns celui ce-i adusese ştirea aceasta: „Cine este mama Mea şi care sunt fraţii Mei?” 49 Apoi şi-a întins mâna spre ucenicii Săi şi a zis: „Iată mama Mea şi fraţii Mei! 50 Oricine împlineşte voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră şi mamă.”