O întrimos and‐o Ierusalimo. O gonimos colengo cai bichinas and‐o templo. O smochino bi‐rodosco. E pilda colenghi cai cheren buchi nasul.
1 Hai cana pașîlo pașa o Ierusalimo hai avile c‐o Betfaghe c‐o Plai le Măslinengo, o Iisus dinea drom dui ucenicea pire, 2 Hai phendea: Gian and‐o gau cai si angla tumende hai sigo te dichen ăc hărni phangli hai pașa la ăc churo laco; deschearen‐la hai aven‐la Mande. 3 Hai te phenela coniva daici, phenen că trăbul le Raies; hai sigo den‐lacă drom. 4 Hai cadala sea cherdile, caște maladiol so sas phendo catar o prooroco, cai phendea: 5 «Phenen le ceache le Sionoschi: Eta chio thagar avel tute blîndo ciutino p‐ăc hărni, p‐ăc churo, o churo le hărneaco,» 6 Giandos, ăl ucenicea le Iisusosche cherde sar phendea‐lenghe, 7 Ande le hărnea hai lache chures, hai opral pă late cite pe hureaimata, hai Ou ciutea‐pe opral pă lende. 8 Hai ăl mai but and‐ăl manuș cionas telal pe hureaimata, aver cinenas raia anda‐l salcie hai cionas p‐o drom angla Leste. 9 Ăl but manuș cai gianas angla Leste hai cola cai avenas pala Leste phenenas, hai denas mui: Osana Ciao le Davidosco; mișto dino duma si Coua cai avel and‐o anau le Devlesco! Osana opre and‐o cero! 10 Hai întrindos Ou and‐o Ierusalimo, sauără foro izdraia hai pușlea: Con si Cadaua? 11 Hai ăl manuș but boldenas: Cadaua si o Iisus, o prooroco anda o Nazareto le Galileaco. 12 Hai întrisailo and‐o templo hai ciudea sauărăn colen cai bichinenas hai cai chinenas and‐o templo, peradea ăl sinii colenghe cai paruvenas love hai cai bichinenas porumbeia. 13 Hai phendea‐lenghe: Hramome si: «Muro cher buciola cher rugăciuneaco, ta tume cherden ăc than ciorengo!». 14 Hai avile Leste, and‐o templo, coră hai banghe hai cherde le sasteveste. 15 Hai dichindos ăl rașaia hai ăl sicade ăl minuni cai cherdeas‐le, hai le ciauărăn cai denas mui and‐o templo hai phenenas: Osana Ciao le Davidosco, holeaile, 16 Hai phende‐Lesche: Așunes so phenen cadala? Ta o Iisus phendea‐lenghe: Așunau, ta tume ni citisarden nicicana că anda o mui le ciauărăngo, hai colengo cai pen ciuci tu cherdean te avel tu lauda? 17 Muchlindos‐le, înclisto hai teleardea avri anda o foro che Betania, hai e reat acilo othe. 18 Co‐l dui ghes, dătehara, sar boldelas‐Pe parpale and‐o foro, Ou bochailo; 19 Hai dichindos ăc smochino pașa o drom, ghelo leste, ta ni arachlea andă leste chanci, numa frunza, hai phendea lesche: Dacanara angle te na mai avel rodo andă tute and‐o veaco! Hai o smochino p‐o than șuchilo. 20 Dichindos cadaia, ăl ucenice minunisaile hai phende: Sar ta șuchilo o smochino and‐ăc var? 21 Ta o Iisus boldea‐lenghe hai phendea: Ceaces phenau‐tumenghe: Te avelas tumen pachiamos hai ni îndoinas‐tume, cherenas na numa so cherdilo le smochinosa, ta ca‐l plaiesche phenenas: Vazde‐tu hai ciude‐tu and‐o plai, hai cadea avelas. 22 Hai sea cabor manghena, rughindos‐tume pachiamasa, si te len. 23 Hai pala so întrisailo and‐o templo, pașîle Leste, sar sicavelas, ăl rașaia hai ăl phure anda lengo them hai phende: So zuralimasa cheres Tu cadaia? Hai con dinea‐Tut cadau zuralimos? 24 Boldindos, o Iisus phendea‐lenghe: Si te phuceau‐tumen i Me daici hai tume te phenen‐Manghe hai te phenena, i Me phenau‐tumenghe so zuralimasa cherau cadal buchea: 25 O bolimos le Ioanosco cathar sas? Anda o cero or catar ăl manuș? Ta on phenenas andă peste: Te phenasa: Anda o cero, phucela Ou: Atunci sostar ni pachiaen andă leste? 26 Ta phenasa: Catar ăl manuș, daras catar ăl but manuș, că on sea gianenas că o Ioano sas prooroco. 27 Hai boldindos on le Iisusosche, phende: Ni gianas. Ta Ou phendea‐lenghe: Niș Me ni phenau‐tumenghe so zuralimasa cherau cadala. 28 Ta sar fal‐tume? Ăc manuș sas‐les dui ciave: Ghelo c‐o ciao o angluno, hai phendea‐lesche: Ciaveia, gia aghes ta cher buchi andă mîrî rez. 29 Hai ou boldea hai phendea: Giau, Raie, ta ni ghelo. 30 Giandos că col‐aver ciao, phendea i lesche sa cadea; cadaua boldea hai phendea: Ni camau, ta pala codoia falea‐les nasul, hai ghelo. 31 Sao anda cada‐l dui cherdea so phendea lesco dad? On phende: Le dongo. O Iisus phendea‐lenghe: Ceaces phenau‐tumenghe c‐ăl vameșa hai ăl giuvlea le lagiavesche gian angla tumende and‐o thagarimos le Devlesco. 32 Că avilo o Ioano tumende p‐o drom o ceacio, hai ni pachiaen andă leste, ta ăl vameșa h‐ăl giuvlea le lagiavesche pachiaen, hai tume dichlen ta ni falea‐tumen nasul niș pala cadaia, caște pachian andă leste. 33 Așunen aver pilda: Sas ăc manuș sar orsao, stăpîno pe cheresco, cai sădisardea ăc rez. Phandadea‐la bareasa, săpisardea andă la ăc teasco, vazdeas ăc turno, dinea‐la c‐ăl manuș le bucheache, hai ou teleardea dur. 34 Cana avilo o timpo le rodengo, dinea drom pe slugen c‐ăl manuș le rezache, caște len o rodo. 35 Ta codol manuș ciute o vast p‐ăl slugi, echa mardela, hai echa mundardela, hai echa mundardela barănța. 36 Pale dinea drom slugi mai but dă sar anglal, hai codolenghe cherde-lenghe sa cadea. 37 Pala cadala dinea drom pe ciaves, phenindos: Avela lenghe lagiao mîră ciavestar. 38 Ta ăl manuș le rezache cai cherenas‐la buchi, cana dichle le ciaves, phende mașcar peste: Cadaua si o moștenitoro; haidin te mundaras‐les, hai te las ame e moștenirea leschi. 39 Ciute o vast pă leste, încalde‐les avri anda‐i rez, hai mundarde‐les. 40 Acana, cana avela o stăpîno le rezaco, so si te cherel le manușănghe le rezache? 41 On bolde‐lesche: Codol nasulen si te hasarel‐len nasulimasa, e rez dela la c‐aver te cheren‐la buchi, cai on dena o rodo cana trăbul. 42 O Iisus phendea‐lenghe: Or ni citisarden nici cana anda o lil le Devlesco: «O bar cai nas ciutino sama cathar ăl manuș le bucheache, areslo te avel ciutino opre and‐o șăro. Catar o Del sas cadaia hai minunime si andă amare iacha»? 43 Codolasche phenau‐tumenghe că o thagarimos le Devlesco lela pe tumendar hai dela‐pe c‐ăl neamurea cai cherena lache rode. 44 Sao perela pă cadau bar, închiaola, hai pă caste perela cadau bar si te avel închiardo. 45 Hai ăl rașaia hai ăl fariseia, așunindos Lesche pilde, hachiarde că anda lende denas duma. 46 On rodenas te astaren‐Les, ta daranas catar but manuș că on socotinas‐Les prooroco.
Intrarea lui Iisus în Ierusalim
1 Când s-au apropiat de Ierusalim şi-au ajuns la Betfaghe, înspre muntele Măslinilor, Iisus a trimis doi ucenici 2 şi le-a zis: „Duceţi-vă în satul dinaintea voastră şi în el veţi găsi îndată o măgăriţă legată şi un măgăruş împreună cu ea. Dezlegaţi-i şi aduceţi-i la Mine. 3 Dacă vă va zice cineva ceva, să spuneţi că Domnul are nevoie de ei. Şi îndată îi va trimite.” 4 Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul care zice:
5 Spuneţi fiicei Sionului:
Iată, regele tău vine la tine,
blând şi călare pe un asin,
pe un măgăruş, mânzul unei măgăriţe.
6 Ucenicii s-au dus şi au făcut cum le poruncise Iisus. 7 Au adus măgăriţa şi măgăruşul, şi-au pus hainele peste ei şi El s-a aşezat deasupra. 8 Cei mai mulţi din popor îşi aşterneau hainele pe drum, alţii tăiau ramuri din copaci şi le presărau pe drum. 9 Mulţimile care mergeau înaintea lui Iisus şi cele ce veneau în urmă strigau:
Osana Fiul lui David!
Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!
Osana în cele de sus!
10 Când a intrat în Ierusalim, toată cetatea s-a pus în mişcare şi toţi ziceau: „Cine este acesta?” 11 „Este Iisus, Profetul, din Nazaretul Galileii” răspundeau mulţimile. 12 Iisus a intrat în Templu. I-a dat afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei 13 şi le-a zis: „Este scris: Casa Mea se va numi casă de rugăciune. Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari.”
14 Au venit la El în Templu nişte orbi şi şchiopi şi El i-a vindecat. 15 Dar marii preoţi şi cărturarii, când au văzut minunile pe care le făcea, şi pe copii strigând în Templu şi zicând: „Osana, Fiul lui David!” s-au umplut de mânie. 16 Şi I-au zis: „Îi auzi ce zic?” „Da” le-a răspuns Iisus. „Oare n-aţi citit niciodată: Tu ai scos laude din gura pruncilor şi din gura celor ce sug? ” 17 Şi, lăsându-i, a ieşit afară din cetate, s-a îndreptat spre Betania şi a rămas acolo.
Smochinul neroditor
18 Dimineaţa, pe când se întorcea în cetate, I s-a făcut foame. 19 A văzut un smochin lângă drum şi s-a apropiat de el, dar n-a găsit decât frunze şi a zis: „De-acum încolo în veac să nu mai dai rod!” Şi îndată smochinul s-a uscat. 20 Ucenicii, când au văzut lucrul acesta s-au mirat şi au zis: „Cum de s-a uscat smochinul acesta într-o clipă?” 21 Iisus le-a răspuns: „Adevărat vă spun că, dacă aţi avea credinţă şi nu v-aţi îndoi, veţi face nu numai ce i s-a făcut smochinului, ci dacă aţi zice muntelui acestuia: Ridică-te de aici şi aruncă-te în mare, aşa se va întâmpla. 22 Tot ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi.”
Autoritatea lui Iisus
23 Iisus s-a dus în Templu; şi, pe când învăţa poporul, au venit la El marii preoţi şi bătrânii poporului şi I-au spus: „Cu ce autoritate faci Tu lucrurile acestea şi cine Ţi-a dat dreptul acesta?” 24 Iisus le-a răspuns: „Vă voi pune şi Eu o întrebare şi dacă-Mi veţi răspunde la ea, vă voi spune şi Eu cu ce drept fac aceste lucruri. 25 Botezul lui Ioan de unde venea, din cer sau de la oameni?” Dar ei au început să discute între ei şi ziceau: „Dacă vom răspunde: Din cer! ne va spune, Atunci de ce nu l-aţi crezut? 26 Iar dacă vom răspunde: De la oameni! ne temem de popor, pentru că toţi îl consideră pe Ioan profet.” 27 Atunci I-au răspuns lui Iisus: „Nu ştim!” Şi El, la rândul Lui, le-a zis: „Nici Eu nu vă voi spune cu ce putere fac aceste lucruri.
Parabola celor doi fii
28 Ce credeţi? Un om avea doi fii şi s-a dus la primul şi i-a zis: Fiule, du-te astăzi şi lucrează în via mea! 29 Nu vreau! i-a răspuns el. Pe urmă, i-a părut rău şi s-a dus. 30 A mers şi la celălalt şi i-a spus tot aşa. Şi fiul acesta a răspuns: Mă duc, doamne! Dar nu s-a dus. 31 Care dintre cei doi a făcut voia tatălui său?” „Primul”, au răspuns ei. Şi Iisus le-a zis: „Adevărat vă spun că vameşii şi desfrânatele merg înaintea voastră în Împărăţia lui Dumnezeu. 32 Fiindcă Ioan a venit la voi umblând pe calea dreptăţii şi nu l-aţi crezut, dar vameşii şi desfrânatele l-au crezut. Şi, cu toate că aţi văzut lucrul acesta, nu v-aţi căit nici măcar mai târziu şi nu l-aţi crezut.
Parabola viticultorilor
33 Ascultaţi încă o parabolă. Era odată un om gospodar care a sădit o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc în ea şi a zidit un turn. Apoi a dat-o unor viticultori şi a plecat în altă ţară. 34 Când a venit vremea recoltei, i-a trimis pe slujitorii săi la viticultori, ca să ia partea lui din recoltă. 35 Viticultorii au pus mâna pe slujitorii lui, pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorât, iar pe altul l-au ucis cu pietre. 36 A mai trimis alţi slujitori, mai mulţi decât prima dată, iar viticultorii i-au primit la fel. 37 La sfârşit, l-a trimis la ei pe fiul său, zicând: Pe fiul meu îl vor primi cu cinste! 38 Dar viticultorii, când l-au văzut, au zis între ei: Iată-l pe moştenitor! Haideţi să-l omorâm şi să punem stăpânire pe moştenirea lui. 39 Şi au pus mâna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au omorât. 40 Acum, când va veni stăpânul viei, ce le va face el viticultorilor?” 41 Ei I-au răspuns: „Pe nemernicii aceia îi va nimici fără milă şi via o va da altor viticultori care-i vor da recolta la vremea cuvenită.” 42 Iisus le-a zis: „N-aţi citit niciodată în Scripturi că:
Piatra pe care au lepădat-o zidarii
a ajuns să fie pusă în capul unghiului?
Domnul a făcut acest lucru
şi este minunat în ochii noştri.
43 De aceea vă spun că Împărăţia lui Dumnezeu vă va fi luată şi va fi dată unui popor care va aduce roadele cuvenite. 44 Cine va cădea peste piatra aceasta va fi zdrobit de ea, iar pe acela peste care va cădea ea îl va spulbera.” 45 După ce au auzit parabolele lui, preoţii cei mai de seamă şi fariseii au înţeles că Iisus vorbeşte despre ei 46 şi căutau să-L prindă, dar se temeau de mulţimi pentru că ele Îl credeau profet.