E paluni vestea and‐ăl pătimi le Iisusosche. O machlimos anda‐i Betania. E cina le tainichi. Ăl chinuri anda‐l Ghetsimani. O bichinimos le Iudasco. O astarimos le Iisusosco. Sar avel c‐ăl rașaia. O ciudimos le Petrosco.
1 Hai pala so phendea sea cadal dimata duma, o Iisus phendea Pe ucenicenghe: 2 Gianen că pă dui ghesa si e Patraghi hai o Ciao le Manușăsco avela dino te avel umblado. 3 Atuncea ăl rașaia hai ăl phurea anda o norodo chidine avile and‐e bar le rașasco le baresco, cai buciolas Caiafa. 4 Hai and‐ăc than astardile te astaren le Iisusos ciorimasa, hai te mundaren‐Les. 5 Ta phende: Na and‐o ghes o baro, te na holearas le manușăn anda o norodo. 6 Ta sar o Iisus sas and‐e Betania, and‐o cher le Simonosco o leproso, 7 Pașîli Leste ăc giuvli, cai sas‐lan ăc vaso alabastrosco chandimasco cai si cuci, hai ciordea‐les pă Lesco șăro, sar beșălas che sinia. 8 Cana dichle ăl ucenicea Leste, holeaile hai phende: Sostar cadau hasarimos? 9 Cadau chandimasco daștisailo te bichindol scumpo, hai ăl love te denpe c‐ăl cioră. 10 Ta o Iisus pringiandea lengo ilo, phendea‐lenghe: Sostar cheren holi cadal giuvleache? Manghe cherdea ăc buchi laci. 11 Ăl cioră sa tumența si te aven, Me nai te avau sa tumența; 12 Că oi ciordea cadau chandimasco pă Muro corpo, cherdea‐la anda Muro prahomos. 13 Ceaces phenau‐tumenghe: Or cai propovăduila‐pe cadai Evanghelia, andă sauără thana, phendola‐pe i so cherdea cadai giuvli, anda Ma te pomenil‐pe oi. 14 Atuncea ech anda‐l deșudui, cai buciolas Iuda Iscarioteano, ghelo c‐ăl rașaia, 15 Hai phendea: So camen te denma, hai me si te dav‐Les tumenghe and‐ăl vast? Hai on dine‐les treanda argințea. 16 Hai d‐othar rodelas cana perela‐lesche mișto, te del‐Les andă lenghe vast. 17 And‐o ghes o angluno le Azimengo, avile ăl ucenicea c‐o Iisus, hai phușle‐Les: cai cames te lacearas hai te has e Patraghi? 18 Ta Ou phendea: Gean and‐o foro c‐ăc cutari manuș hai phenen‐lesche: O Sicaitori phenel: Mîră ghesa pașîle; Tute camau te cherau e Patraghi Mîră ucenicența. 19 Lesche ucenicea cherde cadea sar dinea porunca o Iisus hai laciarde e Patraghi. 20 Hai cana peli e reat, beșlo ch‐e sinia Pe deșudonța ucenicea. 21 Sar hanas, o Iisus phendea: Ceaces phenau‐tumenghe, că ech anda tumende si te bichinel‐Ma. 22 Hai on năcăjîsaile nasul, astardile te phucen‐Les fiesao: Ni avaua me, Devla? 23 Ta Ou boldea hai phendea: Coua cai boldea Manța and ciaro, bichinela‐Ma. 24 O Ciao le Manușăsco gial pala sar si hramome anda Leste. Ta nasul si te avela anda codou manuș cai bichindol o Ciao le Manușăsco! Sas mai mișto te na cherdolas. 25 Hai o Iuda, cai bichindea‐Les, boldea‐Lesche hai phendea: Ni avaua me, Sicaitorina? Ta o Iisus phendea: Tu phendean. 26 Sar on hanas o Iisus lilea ăc marno, manglea miștimos p‐o marno hai phaglea‐les ta dinea‐les că Pe ucenicea hai phendea: Len ta han cadaua si o corpo Muro. 27 Hai lindos ăc paharo hai naisardea dinea‐les lenghe, hai phendea: Phen sea anda leste. 28 Cadaua si o rat Muro, e Cris e nevi, hai ciordol anda but te aven iertime lenghe bezeha. 29 Ta phenau tumenghe, că nai te mai peau dacanara anda o rodo le drachaco, gi and‐o ghes cana peaua-les tumența neo, and‐o thagarimos Mîră Dadesco. 30 Hai pala so ghilabade, încliste p‐o Plai le Măslinengo. 31 Atuncea o Iisus phendea lenghe: Tume sea poticnina‐tume anda Mande andă cadai reat, că hramome si: «Maraua le păstores, h‐ăl bacrea nașăna». 32 Ta pala so giuvindiova, si te giau angla tumende and‐e Galilea. 33 O Petro boldea hai phendea: Cana sea poticnina‐pe andă Tute, me niș ăc‐data ni poticnina‐ma. 34 O Iisus phendea‐Lesche: Ceaces phenau‐Tuche c‐andă cadai reat mai anglal te ghilabel o bașno, trindrom si te ciudes‐tu Mandar. 35 O Petro phendea‐lesche: I te avel te merau and‐ăc than Tusa, nai te ciuda‐man Tutar. Hai sauără ucenicea cadea phende. 36 Atuncea o Iisus ghelo lența and‐ăc than cai buciolas Ghețimani, hai phendea Pe ucenicenghe: Beșăn cate gi cana giau mai ocote te rughi‐Ma. 37 Lilea pesa le Petros hai ăl dui ciave le Zebedeosche, hai lea‐Les ăc pharimos hai mîhnimos. 38 Atuncea phendea‐lenghe: Pharo si Muro ilo gi c‐o merimos. Acion cate hai beșăn giungade Manța and‐ăc than. 39 Giandos ăc țîra mai angle, pelo le mosa che phuî, rughindos‐Pe hai phenel: Muro Dad, te daștila pe te nachel Mandar cadau paharo! Ta te na cherdol‐pe sar camau Me, hai sar cames Tu. 40 Hai avilo că Pe ucenicea, hai arachlea‐le sute, Ou phendea le Petrosche: Cadea naștisailen ăc ceaso te beșăn Manța giungade? 41 Beșăn giungade hai rughin‐tume, ca te na peren and‐e ispita. O duho camel, ta o corpo si bizoriaco. 42 Pale ghelo, duar sas, hai rughisailo hai phendea: Muro Dad, cana daștil‐pe te nachel mandar cadau paharo te na peav‐les, te cherdol sar cames Tu. 43 Hai avindos pale arachlea‐le sute, că lenghe iacha sas phare pharimastar. 44 Muchlea‐le hai c‐ăl trin drom ghelo hai rughisailo sa codol dimasa duma. 45 Avilo că Pe ucenicea hai phendea‐lenghe: Soven dacanara, hai hodinin‐tume. Eta pașîlo o ceaso hai o Ciao le Manușăsco avela dino and‐ăl vast le bezehalenghe. 46 Ușten te giastar, eta pașîlo coua cai bichindea‐Ma. 47 Hai sar Ou delas duma, eta că areslo o Iuda, ech anda‐l deșudui, hai lesa and‐ăc than avile but manuș săbiența, hai rovleanța catar ăl rașaia hai ăl phure and‐o norodo. 48 Ta coua cai bichindea le Iisusos dinea‐le ăc semno, hai phendea: Saves ciumidava me, Codoua si: cion o vast pă Leste. 49 Sar areslo, pașîlo c‐o Iisus hai phendea: Bucurisao, Sicaitorina! Hai ciumidea‐Les. 50 Ta o Iisus phendea‐lesche: Amala, sostar avilean? Atuncea on pașîle Lestar, ciute o vast p‐o Iisus, hai astarde‐Les. 51 Ta ech anda cola cai sas le Iisusosa, ciutea o vast, țîrdea pi săbia, hai dinea and‐e sluga le rașaschi hai cindea lesco can. 52 Atuncea o Iisus phendea: Bolde chi săbia că laco than, că sea save încalena e săbia, săbiatar merena. 53 Or fal‐tu ca ni daștiu te rughiu Mîră Dades hai te del‐Manghe drom, mai but dă deșudui legiunea îngerenghi? 54 Atuncea sar mai maladiola so phenel o lil le Devlesco, că trăbul te cherdol? 55 Andă codou ceaso, o Iisus phendea codol bute manușănghe: Sar pal‐ăc tîlharo înclisten săbiența hai rovleanța te astaren‐Ma. Anda orsao ghes beșlem and‐o templo hai sicavauas‐tumen, hai ni ciuten o vast pă Mande. 56 Ta sea cadala cherdile, caște maladiol so sas hramome and‐o lil le Devlesco, hai ăl proorocea. Atuncea sauără ucenicea Lesche muchle‐Les, hai nașîle. 57 Hai coua cai astarde le Iisusos înghiarde‐Les c‐o Caiafa cai sas rașai baro, hai othe sas chidine ăl sicadine hai ăl phure. 58 O Petro gialas pala Leste ta dural gi‐cai areslo che bar le rașaieschi o baro, întrisailo andră hai beșălas le slugența othar, te dichel so cheren. 59 Ta ăl rașaia, ăl phure hai sauără sinedrio rodenas manuș hohamne te pheren and‐o Iisus, caște mundaren‐Les. 60 Ta ni arachle, chit că avile but manuș hohamne. Pala codoia avile dui gene hai phende: 61 Cadaua phendea: Daștiu te peravau o templo le Devlesco hai andă trin ghes vazdav‐les c‐o than. 62 O rașai baro uștilo hai phușlea‐Les: Ni phenes că niș anda so phenen cala anda Tute? 63 Ta o Iisus aciolas. Hai o rașai o baro phendea‐Lesche: Dau‐Tut armaia p‐o Del o giungado, te phenes amenghe cana Tu san o Hristoso, o Ciao le Devlesco. 64 O Iisus boldea‐lesche: Tu phendean. Hai mai phenau‐tumenghe: Dacanara dichena le Ciaves le Manușăsco beșîndos che ceaci le zuralimaschi hai avela p‐ăl nori le cerosche. 65 Atuncea o rașai o baro cindea pe gada, hai phendea: Hulisardea! So mai rodas aver manuș te phenen? Eta acana așunden Leschi hula. 66 Sar fal‐tumen? Hai on bolde, hai phende: Si doșalo merimasco. 67 Hai ciungarde‐Les p‐o mui, marde‐Les le dumuchența, hai aver denas‐Les le palmența, 68 Hai phenelas: Proorocisar amenghe Hristosona, sao si codoua cai dinea‐Tut dab. 69 Hai o Petro beșălas avri and‐e bar, ăc slujnica pașîli leste, hai phendea: I tu sanas le Iisusosa o Galileano. 70 Ta ou ciudineailo angla sea, hai phendea: Ni gianau so phenes. 71 Hai înclindos che poarta, dichlea‐les aver hai phendea codolenghe othar: I caua sas le Iisusosa o Nazarineano. 72 Hai pale ciudineailo armaiasa: Ni pringianau cadal manușăs. 73 Pal‐ăc țîra, pașîle leste codol manuș othar hai phende le Petrosche: Ceacimos si că i tu san anda lende, că i chio dimos duma sar lengo pringiandol. 74 Atuncea ou astardilo hai dinea‐pe armaia hai halea sovel: Ni pringianau cadal manușăs. Hai sa acana ghilabadea o bașno. 75 Hai o Petro andea pesche goghi sar phendea lesche o Iisus, cai phendea: Gi cana ghilabela o bașno, cidesa‐tu Mandar trir drom. Înclisto avri, hai ruia kerkes.
Complotul împotriva lui Iisus şi trădarea lui Iuda
1 După ce a isprăvit Iisus toate cuvântările acestea, a zis ucenicilor Săi: 2 „Ştiţi că după două zile va fi Paştele şi Fiul Omului va fi dat ca să fie răstignit!” 3 Atunci preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrânii poporului s-au strâns în curtea marelui preot care se numea Caiafa 4 şi s-au sfătuit împreună cum să-L prindă pe Iisus cu vicleşug şi să-L omoare. 5 Dar ziceau: „Nu în timpul sărbătorii, ca să nu se facă tulburare în popor.” 6 Când era Iisus în Betania, în casa lui Simon leprosul, 7 s-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump şi, pe când stătea El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui. 8 Ucenicilor le-a fost necaz când au văzut lucrul acesta şi au zis: „Ce rost are risipa aceasta? 9 Mirul acesta s-ar fi putut vinde foarte scump şi banii să se dea săracilor.” 10 Când a auzit Iisus, le-a zis: „De ce necăjiţi femeia? Ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine. 11 Pentru că pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna. 12 Dacă a turnat acest mir pe trupul Meu, ea a făcut lucrul acesta în vederea pregătirii Mele pentru îngropare. 13 Adevărat vă spun că oriunde va fi vestită evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune şi ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei.” 14 Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la marii preoţi 15 şi le-a zis: „Ce vreţi să-mi daţi şi-L voi da în mâinile voastre?” Ei i-au cântărit treizeci de arginţi. 16 Din clipa aceea, Iuda căuta un prilej nimerit, ca să-L dea pe Iisus în mâinile lor. 17 În prima zi a Sărbătorii Azimelor, ucenicii au venit la Iisus şi I-au zis: „Unde vrei să-Ţi pregătim masa de Paşte?” 18 El le-a răspuns: „Duceţi-vă în cetate la cutare om şi spuneţi-i: Învăţătorul zice: Vremea Mea este aproape, voi sărbători Paştele cu ucenicii Mei în casa ta.” 19 Ucenicii au făcut cum le poruncise Iisus şi au pregătit Paştele.
Aflarea trădătorului
20 Seara, Iisus s-a aşezat la masă cu cei doisprezece ucenici ai Săi. 21 Pe când mâncau, El a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde.” 22 Ei s-au întristat foarte mult şi au început să-i zică fiecare pe rând: „Nu cumva sunt eu, Doamne?” 23 El le-a răspuns: „Cel ce a întins cu Mine mâna în blid, acela Mă va vinde. 24 Fiul Omului se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul Omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut!” 25 Atunci Iuda, cel care l-a trădat, I-a zis: „Nu cumva sunt eu, Învăţătorule?” Iisus i-a răspuns „Tu ai zis!”
Instituirea Cinei Domnului
26 Pe când mâncau ei, Iisus a luat o pâine şi, după ce a binecuvântat-o, a frânt-o şi a dat-o ucenicilor zicând: „Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu.” 27 Apoi a luat un pahar şi, după ce a mulţumit, le-a dat paharul zicând: „Beţi toţi din el, 28 fiindcă acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou care se varsă pentru mulţi spre iertarea păcatelor. 29 Vă spun că de acum încolo nu voi mai bea din acest rod al viţei până în ziua când îl voi bea cu voi nou în Împărăţia Tatălui Meu.” 30 După ce au cântat au ieşit pe Muntele Măslinilor.
31 Atunci Iisus le-a zis: „În noaptea aceasta, toţi vă veţi poticni din pricina Mea, după cum este scris:
Voi bate Păstorul
şi oile turmei vor fi risipite.
32 Dar, după ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galileea.” 33 Petru a luat cuvântul şi I-a zis: „Chiar dacă toţi s-ar poticni, eu niciodată nu mă voi poticni.” 34 „Adevărat îţi spun” i-a zis Iisus „că tu, chiar în noaptea aceasta, înainte să cânte cocoşul, te vei lepăda de Mine de trei ori.” 35 Petru I-a răspuns: „Chiar dacă ar trebui să mor cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine.” Şi toţi ucenicii spuneau acelaşi lucru.
Iisus pe Muntele Măslinilor
36 Atunci Iisus a venit cu ei într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani şi a zis ucenicilor: „Şedeţi aici până Mă voi duce acolo să Mă rog.” 37 L-a luat cu El pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zebedeu şi a început să se întristeze şi să se mâhnească foarte tare. 38 Iisus le-a zis atunci: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte. Rămâneţi aici şi vegheaţi cu Mine.” 39 Apoi a mers puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ şi s-a rugat zicând: „Tată, dacă este cu putinţă, depărtează de la Mine paharul acesta! Totuşi, nu cum voiesc Eu, ci cum voieşti Tu.” 40 Apoi a venit la ucenici, i-a găsit dormind şi i-a zis lui Petru: „Cum, nici măcar un ceas n-aţi putut să vegheaţi împreună cu Mine? 41 Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul este plin de zel, dar trupul este neputincios.” 42 S-a depărtat a doua oară şi s-a rugat zicând: „Părintele Meu, dacă paharul acesta nu poate fi îndepărtat de Mine, fără să-l beau, facă-se voia Ta!” 43 S-a întors iarăşi la ucenici şi i-a găsit dormind, pentru că li se îngreunaseră ochii de somn. 44 I-a lăsat din nou, s-a depărtat şi s-a rugat a treia oară zicând aceleaşi cuvinte. 45 Apoi a venit la ucenici şi le-a zis: „Dormiţi de acum şi odihniţi-vă! Iată că a venit ceasul ca Fiul Omului să fie dat în mâinile păcătoşilor. 46 Sculaţi-vă, să mergem! Iată, cel care Mă vinde este aproape!”
Arestarea lui Iisus
47 Pe când vorbea El încă, iată că a venit Iuda, unul din cei doisprezece, cu o mulţime mare, cu săbii şi ciomege, trimişi de marii preoţi şi de bătrânii poporului. 48 Iar vânzătorul le dăduse acest semn: „Cel pe care-L voi săruta, Acela este; prindeţi-L!” 49 Îndată, Iuda s-a apropiat de Iisus şi I-a zis: „Bucură-Te, învăţătorule!” Şi L-a sărutat. 50 Iisus i-a zis: „Prietene, ce ai venit să faci?” Atunci ei s-au apropiat, au pus mâna pe Iisus şi L-au prins. 51 Şi unul dintre cei ce erau cu Iisus a întins mâna, a scos sabia, l-a lovit pe slujitorul marelui preot şi i-a tăiat urechea. 52 Atunci Iisus i-a zis: „Pune-ţi sabia la loc, fiindcă toţi cei ce scot sabia, de sabie vor pieri. 53 Crezi că n-aş putea să-L rog pe Tatăl Meu, care Mi-ar pune imediat la îndemână mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri? 54 Dar altfel cum se vor împlini Scripturile care zic că aşa trebuie să se întâmple?” 55 În clipa aceea, Iisus a zis mulţimii: „Aţi ieşit ca după un tâlhar, cu săbii şi ciomege, ca să Mă prindeţi. În toate zilele stăteam în mijlocul vostru şi învăţam poporul în Templu şi n-aţi pus mâna pe Mine. 56 Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească scrierile profeţilor.” Atunci toţi ucenicii L-au părăsit şi au fugit.
Iisus înaintea Sinedriului
57 Cei ce L-au prins pe Iisus, L-au dus la marele preot Caiafa, unde erau adunaţi cărturarii şi bătrânii. 58 Petru L-a urmat de departe până la curtea marelui preot, apoi a intrat înăuntru şi a şezut jos cu aprozii, ca să vadă cum se va termina. 59 Marii preoţi, bătrânii şi tot Sinedriul căutau vreo mărturie mincinoasă împotriva lui Iisus, ca să-L poată omorî. 60 Dar n-au găsit nici una, cu toate că s-au înfăţişat mulţi martori mincinoşi. La urmă au venit doi 61 şi au spus: „Acesta a zis: Eu pot să stric Templul lui Dumnezeu şi să-l zidesc iarăşi în trei zile.” 62 Marele preot s-a sculat în picioare şi I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceştia împotriva Ta?” 63 Iisus tăcea. Şi marele preot a luat cuvântul şi I-a zis: „Te pun să juri pe Dumnezeu cel Viu dacă Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.” 64 „Tu ai spus!” i-a răspuns Iisus. „Ba mai mult vă spun că de acum încolo Îl veţi vedea pe Fiul Omului stând la dreapta puterii lui Dumnezeu şi venind pe norii cerului.” 65 Atunci marele preot şi-a rupt hainele şi a zis: „Blasfemie! Ce nevoie mai avem de martori? Iată, acum aţi auzit blasfemia Lui. 66 Ce credeţi?” Ei au răspuns: „Este vinovat să fie pedepsit cu moartea.” 67 Atunci L-au scuipat în faţă, L-au bătut cu pumnii şi L-au pălmuit, 68 zicând: „Hristoase, profeţeşte-ne: cine Te-a lovit?”
Petru se leapădă de Iisus
69 Petru şedea afară în curte. Şi a venit la el o slujnică şi i-a zis: „Şi tu erai cu Iisus Galileanul!” 70 Dar el s-a lepădat înaintea tuturor şi i-a zis: „Nu ştiu ce vorbeşti.” 71 Când a ieşit în pridvor, l-a văzut o altă slujnică şi le-a zis celor de acolo: „Şi acesta era cu Iisus din Nazaret.” 72 El s-a lepădat iarăşi, cu jurământ, şi a zis: „Nu-l cunosc pe omul acesta!” 73 Peste puţin, cei ce stăteau acolo s-au apropiat şi i-au zis lui Petru: „Nu încape îndoială că şi tu eşti unul din oamenii aceia, fiindcă şi vorba te dă de gol.” 74 Atunci el a început să se blesteme şi să se jure zicând: „Nu-l cunosc pe omul acesta!” Şi îndată a cântat cocoşul. 75 Atunci Petru şi-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Iisus: „Înainte să cânte cocoşul, te vei lepăda de Mine de trei ori.” Şi, ieşind afară, a plâns cu amar.