O Iisus predichil p‐ăc plai ucio. Ăl fericiri. O ceacio împlinimos le Crisaco.
1 Cana dichlea o Iisus cadichi manușen, uștilo p‐ăc plai ucio; pala so beșlo tele, Lesche ucenice pașile caring Leste. 2 Hai lilea te del duma hai te sicavel‐le cadea: 3 Fericime si cola cai si cioră and‐o duho, că lenghe si o thagarimos anda o cero. 4 Fericime si cola cai roven, că on si te aven zurearde! 5 Fericime si cola cai si covloră, că on si te len e phuî! 6 Fericime si cola cai si bochale hai trușale pala o ceacimos, că on si te aven ceaile! 7 Fericime si cola cai dichen avrendar, că on si te aven dichle catar o Del! 8 Fericime si cola cai si lengo ilo ujo, că on dichena le Devles! 9 Fericime si cola cai așipen avren, că on buciona ciave le Devlesche! 10 Fericime si cola cai si prasame că si ujă, că lenghe si o thagarimos anda o cero! 11 Fericime si te avel tumendar cana avena prasame, hai nașavena-tumen hai phenen numa nasul pe tumende, hohavindos anda muro anav! 12 Bucurin‐tume, aven le ghesa lace, c‐o Del ni bistrel‐tumen, că sa cadea marde hai nașade i le proorocen cai sas angla tumende. 13 Tume sen o lon le phuîaco; ta cana o lon hasarel pio lacimos, sosa aresela pale te avel lacio te longhiarel? Cadea că manai lacio cancesco numa te avel ciudino avri hai ușteado le manușăndar and‐ăl pîrne. 14 Tume sen e momeli le manușănghi; ăc foro ciutino p‐o plai, naștil te aciol garado. 15 Ăl manuș ni astaren e momeli te cion‐la tela‐i braghi, hai cion‐la te dichol‐pe sea and‐o cher. 16 Sa cadea te dichol e momeli anda tumende angla‐I manuș, on te dichen tumare buchea ăl lace, hai te lăudin tumare Dades cai si opre and‐o cero. 17 Te na pachian c‐avilem te rimou e Cris or ăl proorocen; avilem na te rimou, hai te împlinou. 18 Ceaces phenau‐tumenghe: Angla te nachen o cero haie phuî, anda‐i Cris na te nachel ăc iota or ăc țîcni literachi gi cana împlinola‐pe sea. 19 Cadea că orcon rimola ech anda e mai țîcne porunci, hai sicavela le manușăn cadea, buciola o mai țîcno othe and‐o thagarimos le ceresco; ta orcon închearela hai sicavela avren te închearen‐la, aven dine bare opre and‐o thagarimos le cerosco. 20 Phenau‐tumenghe: Cana tumaro ujîmos ni nachavela o ujîmos le sicadinengo hai le fariseiengo, nai te intrin and‐o thagarimos le cerosco. 21 Așunden că phendilo ande colenghe and‐ăl phurimata: «Te na mundaren»; orcon mundarela perela te avel phandado. 22 Ta Me phenau‐tumenghe: Că orcon holeaol pă pesco phral perela tela‐i cris te avel phandado; hai orcon phenela pe phralesche dileia, perela tela‐i cris le sinedrioschi; hai orcon phenela san dilo, perela tela‐i cris le iagachi anda‐i gheena. 23 Cadea că te cames te aves darasa angla o altaro, hai te gîndis tu că che phrales si‐les daici tusa, 24 Much so andean othe, angl‐o altaro, hai gia anglal ta laciardo che phralesa, au pala codoia hai de chio daro c‐o altaro. 25 Rode ta laciar sigo che buchea colesa cai ni san mișto so san lesa p‐o drom; te na lel tut te înghiarel tut ch‐e cris, e cris hai lenghe manuș te len‐tut hai te ciuden‐tut and‐o phandaimos. 26 Ceaces phenau‐tuche: Nai te incles othar, gi cana pochinesa sea so san ugile. 27 Așunden că phendilo and‐ăl phurimata: «Te na train and‐o lagiao, te maren tumaro șăro avrența.» 28 Me phenau‐tumenghe: Orcon dichlea p‐ăc giuvli, te camel‐lan, cherdea bezeh andă pesco ilo. 29 Cana e iach chiri e ceaci cherel‐tu te peres and‐o bezeh, incal‐la hai ciude‐la tutar, mai but si anda tute te hasares ăc iach, dă sar te hasares sea chio trupo hai te avel ciudino and‐e gheena. 30 Ta cana o vast chiro cherel tu te peres and‐o bezeh, cini les hai ciude‐les tutar, că mai but si anda tute te hasares ăc vast, dă sar te avel sauără trupo chiro ciudino and‐e gheena. 31 Phendilo pale: «Orcon muchela pe giuvlea, cana muchela te del‐lan ăc lil muchlimasco.» 32 Ta me phenau‐tumenghe: Că orcon muchela pe giuvlea, after and‐oa cazo că gheli avre murșăsa, cherel‐lan sa oi te gial mai angle te marel pio șăro avrența, hai con lel codol giuvlea muchli cherel bezeh. 33 Mai așunden pale că phendilo colenghe and‐ăl phurimata: «Te na des tu armaia hohamnes, hai te cheres sea so dean tu armaia te cheres angla o Del.» 34 Ta me phenau‐tumenghe: Te na den tume armaia, nici p‐o cero, că pă leste si o Raimos le Devlesco; 35 Nici pe phuî, că oi si cai ciol o Del Pe pîrne, nici p‐o Ierusalimo, că ou si o foro o baro le Thagaresco. 36 Nici pă chio șăro te na des tu armaia, că tu naștis te cheres ăc bal calo or parno. 37 Tumaro dimos duma te avel: So si, si; hai so nai, nai; hai so nachel pa cadala, avel catar o nasulimos. 38 Așunden că phendilo: «Iach anda iachate, hai dand anda dandeste.» 39 Ta me phenau‐tumenghe: Na contrin tume colesa cai camel te cherel‐tumenghe nasul; hai orsao del‐tut dab p‐oa mui and‐ăc rig, bolde‐lesche i col‐aver. 40 Orsao camel te înghiarel tut ch‐e cris, hai te lel chi cavaghi, much‐les he vi chio gad. 41 Hai te ciola‐tu te gias lesa ăc partea dromeschi, gia lesa dui parți. 42 Colesche cai manghel, de‐les; hai colesche cai camel te des‐les ugilimasa daici, na bolde‐lesche ăl zeia. 43 Așunden că phendi: «Te încheares ca sao si tuche pașă, hai te uris coles cai cherel tuche nasul.» 44 Hai Me phenau‐tumenghe: Închearen ca cola save urin‐tume, den‐le duma dă mișto colen cai den‐tumen armaia, cheren mișto colenghe cai urin‐tume, hai rughin tume anda cola cai prasan‐tume hai nașaven‐tume, 45 Caște aven ciave le Devlesche anda‐o cero, că Ou cherel te inclel o cham Lesco, i p‐ăl nasul i p‐ăl lace, hai del o brîșînd i p‐ăl ceace i p‐ăl benghe. 46 Cana închearen numa ca cola cai închearen tumende, so pochin mai ajuchearen? Ni sa cadea cheren i ăl vameșa ăl bezehale? 47 Hai cana len ande angali numa tumare phralen, so buchi laci cheren? Ni sa cadea cheren i col‐aver ăl neamurea? 48 Tume aven devlicane, pala sar si tumaro Dad and‐o cero cadea aven i tume.
Predica de pe munte
1 Când a văzut mulţimile, Iisus a urcat pe munte şi s-a aşezat. Ucenicii s-au apropiat, 2 iar El a început să le spună:
Fericirile
3 „Fericiţi cei săraci în duh,
pentru că a lor este Împărăţia cerurilor.
4 Fericiţi cei întristaţi,
pentru că vor fi mângâiaţi.
5 Fericiţi cei blânzi,
pentru că ei vor moşteni pământul.
6 Fericiţi cei flămânzi şi însetaţi de dreptate,
pentru că ei vor fi săturaţi.
7 Fericiţi cei milostivi,
pentru că ei vor avea parte de milă.
8 Fericiţi cei cu inima curată,
pentru că ei Îl vor vedea pe Dumnezeu.
9 Fericiţi aducătorii de pace,
pentru că ei vor fi numiţi fiii lui Dumnezeu.
10 Fericiţi cei persecutaţi pentru dreptate,
pentru că a lor este Împărăţia cerurilor.
11 Fericiţi veţi fi când veţi fi învinuiţi, persecutaţi şi se vor spune lucruri rele împotriva voastră din cauza Mea. 12 Bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă pentru că mare este răsplata voastră în ceruri. Tot aşa au fost persecutaţi şi profeţii care au fost înaintea voastră.
Sarea şi lumina
13 Voi sunteţi sarea pământului. Dacă sarea îşi pierde gustul, cum va mai săra? Nu mai e bună de nimic, aşa că va fi aruncată şi călcată în picioare de către oameni.
14 Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe munte nu poate să rămână ascunsă. 15 Când se aprinde o făclie nimeni nu-i pune deasupra un obroc, ci e pusă într-un sfeşnic şi luminează în toată casa. 16 Tot aşa să strălucească şi lumina voastră înaintea oamenilor pentru ca, văzând ei faptele voastre bune, să dea slavă Tatălui vostru care este în ceruri.
Despre Lege
17 Să nu credeţi că am venit să desfiinţez Legea şi Profeţii. N-am venit să le desfiinţez, ci să le aduc împlinirea. 18 Adevărat vă spun, că, atâta vreme cât nu vor trece cerul şi pământul, nici o literă şi nici o virgulă din Lege nu vor trece, înainte să se întâmple toate. 19 Aşa că oricine va înlătura chiar şi cea mai mică dintre aceste porunci şi îi va învăţa pe alţii să facă la fel, va fi socotit cel mai mic în Împărăţia cerurilor, însă oricine le va păzi şi îi va învăţa şi pe alţii să facă la fel, va fi socotit mare în Împărăţia cerurilor. 20 De aceea vă spun: Dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.
Despre mânie
21 Aţi auzit ce s-a spus celor din trecut: Să nu ucizi! Oricine ucide va fi judecat. 22 Eu însă vă spun: Oricine se mânie pe fratele său va fi judecat. Oricine va zice fratelui său: Prostule! va fi condamnat de Sinedriu, şi oricine îi va zice: Nebunule! va fi condamnat la focul gheenei. 23 Când îţi duci darul la altar, dacă îţi aminteşti că fratele tău are ceva cu tine, 24 lasă-ţi darul acolo, înaintea altarului, mergi şi împacă-te cu fratele tău şi vino apoi şi adu-ţi darul. 25 Împacă-te cu duşmanul tău repede, pe când eşti încă pe drum cu el, înainte să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul pe mâna temnicerului şi să fii aruncat în temniţă. 26 Adevărat îţi spun că nu vei ieşi de acolo până când nu vei plăti şi ultimul bănuţ.
Despre adulter
27 Aţi auzit că s-a zis: Să nu comiţi adulter. 28 Eu însă vă spun că oricine se uită cu jind la o femeie, a comis deja adulter în inima lui. 29 Dacă ochiul tău drept te face să cazi în păcat, scoate-l şi aruncă-l, pentru că e mai bine să piară unul din mădularele tale, decât să-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. 30 Dacă mâna ta dreaptă te face să cazi în păcat, tai-o şi arunc-o, pentru că e mai bine să piară unul din mădularele tale decât să-ţi fie nimicit în gheenă întregul trup.
Despre divorţ
31 Şi s-a mai zis: Oricine va dori să-şi lase soţia, să-i dea o carte de despărţire. 32 Eu vă spun însă că oricine îşi părăseşte soţia, în afară de cazul în care ea trăieşte în desfrâu, îi dă prilej să devină adulteră. Iar cine ia de soţie pe cea divorţată, devine adulter.
Despre jurământ
33 Aţi mai auzit iarăşi că s-a zis celor din vechime: Să nu juri strâmb, ci să-ţi împlineşti jurămintele faţă de Domnul! 34 Dar Eu vă spun: Să nu juraţi deloc, nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu, 35 nici pe pământ, fiindcă este aşternutul picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, fiindcă este cetatea marelui Împărat. 36 Să nu juri nici pe capul tău, fiindcă nu poţi face nici măcar un fir de păr alb sau negru. 37 Vorbirea voastră să fie aşa: da, să fie da; nu, să fie nu. Ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel Rău.
Despre răzbunare
38 Aţi auzit că s-a zis: Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte. 39 Eu vă zic însă: Nu vă împotriviţi celui Rău. Ci, dacă te loveşte peste obrazul drept, întoarce-l şi pe celălalt. 40 Celui ce vrea să se judece cu tine, ca să-ţi ia haina, dă-i şi cămaşa. 41 Tot aşa, dacă cineva te obligă să mergi cu el o milă, mergi două. 42 Celui ce-ţi cere dă-i, şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine.
Iubirea duşmanilor
43 Aţi auzit ce s-a zis: Iubeşte-l pe aproapele tău şi urăşte-l pe duşmanul tău! 44 Eu însă vă spun: Iubiţi-i pe duşmanii voştri şi rugaţi-vă pentru cei care vă persecută, 45 ca să deveniţi fiii Tatălui vostru care este în ceruri, pentru că El face să răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei buni, şi face să plouă şi peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. 46 Dacă îi iubiţi doar pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu tot aşa fac şi vameşii? 47 Şi dacă îi salutaţi doar pe fraţii voştri, ce lucru deosebit faceţi? Oare păgânii nu fac la fel? 48 Voi fiţi aşadar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel din ceruri este desăvârşit!