Sar cheras mișto avrenghe, sar te rughis‐amen, hai te postis. Te na rodas numa pala le phuîache.
1 Aven goghiasa na cherdon că sen ujă numa te dichen‐tumen ăl manuș; cadea nai so pochin mai ajuchiaren catar tumaro Dad and‐o cero. 2 Tume cana cheren po miștimos, na phenen sauărănghe sar cheren cola cioria and‐ăl sinagoga hai p‐ăl droma, caște barion and‐ăl leaca le manușănghe; ceaces phenau‐tumenghe că lile pi pochin. 3 Tume cana cheren miștimos dacanicasche, te na gianel o vast o ceacio so cherel o aver vast. 4 Tumaro miștimos te avel cherdo cioreal garado, hai tumaro Dad o Del dichel, hai Ou pochinela‐tumen. 5 Cana rughin‐tume, na cheren cioria, te placiol‐tume cana rughin‐tume andă pîrnende ca‐l sinagogi hai p‐ăl droma, te aven dichle manușăndar; ceaces phenau tumenghe că lilen tumari pochin. 6 Tu cana rughis‐tu, gia andră andă chio cher, phandadio anglal, rughisao che Dadesche, Cai si garado, hai chio Dad, Cai dichel‐tu garades cai san, Ou pochinela‐tuche. 7 Cana rughin‐tume, te na phenen sa codol vorbe cai phenen‐len ăl neamuri, cai pachian că te phenena but le Devlesche avena așunde. 8 Tume te na mean lența, că tumaro Dad gianel so trăbul‐tumen gi cana te manghen‐Lestar. 9 Tume cadea te rughin‐tume: Amaro Dad, Cai san opre and‐o cero, ujo te avel Chio anau; 10 Avel Chio thagarimos; cherdol‐pe so Tu cames, sar si and‐o cero te avel i pe phuî. 11 Amaro marno orso ghesesco de‐les amenghe aghes; 12 Hai iertisar‐amenghe amare doșa, sar i ame iertis colenghe cai cheren‐amenghe doșa; 13 Hai na much‐amen te peras and‐o bezeh, hai durau‐ame nasulimastar. Că Chiro si o thagarimos, o zuralimos hai e slava, orcana. Amin! 14 Tume te iertina ăl doșa le manușănghe, i tumaro Dad iertila‐tume; 15 Ta te na iertina le manușănghe doșa, nici tumaro Dad ni iertila tumare doșa. 16 Cana trăbul te beșăn and‐ăl ghesa cana ni han nici, te na sicadion tristo te na cheren cioria; te dichiol‐pe pă lengo mui, te dichen‐len ăl manuș, că on ni han andă codou ghes. Ceacimos phenau‐tumenghe, că lile pi pochin. 17 Tume cana ni han and‐ăc ghes, huladion p‐ăl bal, thoven tume p‐o mui. 18 Te sicadios că ni has na le manușănghe, hai che Dadesche cai dichel‐tu so cheres garado, hai Ou pochinela‐tu. 19 Na chiden‐tumenghe barvalimata pe phuî, cai han‐le ăl cherme hai e rugina, cai roden‐le hai cioren‐le ăl cior. 20 Ta chiden tumenghe barvalimos and‐o cero, cai ăl cherme hai e rugina ni rimon‐le, hai ăl cior ni hanaven‐le hai ni cioren‐le. 21 Că othe cai avela tumaro barvalimos, othe avela i tumaro ilo. 22 E iach si e momeli le corposchi; cana chi iach uji, sauără corpo chiro si momeli. 23 Ta chi iach si nasul, sauără corpo chiro si perdo reat cali. Cadea că cana e momeli anda tute si reat cali, cabor dă baro si codou calimos andă tute. 24 Coniva n‐aștil te cherel buchi ca dui gene, or uril ieches hai închearel mai but caver, or închearel iecheste hai niciol sama col‐avres: ni daștin te aven i le Devlesche i le mamonesche. 25 Codolatar phenau‐tumenghe: Na înghiaren grija phenindos, so hasa or so piasa i or sosa hureadosa; nai tumaro ilo mai but sar o hamos hai tumaro corpo mai but sar o hureaimos? 26 Dichen c‐ăl ciriclea le cerosche, on ni cion chanci and‐e phuî te bariol, nici ni chiden te avel‐le; ta tumaro Dad and‐o cero del‐le te han. Nai sen tume mai but dă sar lende? 27 Hai sao anda tumende cai cherel peschi ghi nasul daștil te laciarel daici? 28 Hai sostar te năcăjin tume anda o hureaimos? Dichen sar trăbul sar barion ăl crinuri le phuîache, on ni bolden hai ni suven. 29 Ta phenau‐tumenghe că nici o Solomono, andă sauără barimos lesco nas hureado, sar ech cadalo crino. 30 Cana cadea hureavel o Del e ciar, cai aghes si ta tehara avela ciudini and‐e iag, ni hureavela tumen o Del but mai but dă sar e ciar, tumen țîra cai pachian? 31 Na cheren tumaro ghi nasul phenindos: so hasa, so piasa, or so hureavasa? 32 Că sauără buchea cadala cola cai ni pachian and‐o Del roden le; tumaro Dad cai si and‐o cero gianel că trăbul tumen. 33 Roden mai anglal o thagarimos le Devlesco hai Lesco ceacimos hai sauără calaver buchea dela‐le tumenghe opral. 34 Na cheren‐tumenghe ghi nasul anda o ghes dă tehara; o ghes dă tehara anela‐pesche ou corcoro. Aresel orso ghes lesco năcăjimos.
Despre milostenie
1 Luaţi seama să nu faceţi ce este drept doar ca să fiţi văzuţi de oameni, altfel, nu veţi avea răsplată de la Tatăl vostru care este în ceruri.
2 Tu deci, când faci fapte de milostenie, nu suna cu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii, în sinagogi şi pe străzi, ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat vă spun, şi-au luat deja răsplata. 3 Ci tu, când faci fapte de milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta, 4 pentru ca milostenia ta să fie făcută în ascuns. Iar Tatăl tău, care vede în ascuns, te va răsplăti.
Despre rugăciune
5 Când vă rugaţi, să nu fiţi ca făţarnicii, cărora le place să se roage stând în picioare în sinagogi şi la colţurile străzilor, ca să fie văzuţi de oameni. Adevărat vă spun, şi-au luat deja răsplata. 6 Ci, când te rogi, intră în camera ta, încuie uşa şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns, şi Tatăl tău, care vede în ascuns, te va răsplăti. 7 Când vă rugaţi, să nu spuneţi multe vorbe ca păgânii, cărora li se pare că dacă spun o mulţime de vorbe vor fi ascultaţi. 8 Să nu vă asemănaţi cu ei, fiindcă Tatăl vostru ştie de ce aveţi nevoie, mai înainte să-I cereţi voi. 9 Iată deci cum trebuie să vă rugaţi:
Tatăl nostru care eşti în ceruri,
sfinţească-se Numele Tău,
10 vie împărăţia Ta,
facă-se voia Ta,
precum în cer şi pe pământ.
11 Pâinea noastră cea spre fiinţă
dă-ne-o nouă astăzi
12 şi ne iartă nouă greşelile noastre
precum şi noi iertăm greşiţilor noştri
13 şi nu ne duce în ispită,
ci ne izbăveşte de cel Rău,
pentru că a Ta este Împărăţia
şi puterea şi slava în veci. Amin!
14 Dacă le iertaţi oamenilor greşelile, şi Tatăl vostru care este în ceruri vă va ierta. 15 Dar dacă nu le iertaţi oamenilor greşelile, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile.
Despre post
16 Când postiţi, să nu vă luaţi o înfăţişare posomorâtă ca făţarnicii, care îşi întunecă feţele, ca să le arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun, şi-au luat deja răsplata! 17 Tu însă, când posteşti, unge-ţi capul şi spală-ţi faţa, 18 ca să arăţi că posteşti, nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este în ascuns, şi Tatăl tău, care vede în ascuns, te va răsplăti.
Comoară în ceruri
19 Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii, 20 ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură, 21 pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.
Lumina trupului
22 Ochiul este lumina trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină, 23 dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul îţi va fi plin de întuneric. Aşadar, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta!
Dumnezeu şi Mamona
24 Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni, pentru că, sau îl va urî pe unul şi îl va iubi pe celălalt, sau va ţine la unul şi-l va nesocoti pe celălalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.
Încrederea în Dumnezeu
25 De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi pentru viaţa voastră, gândindu-vă la ce veţi mânca sau la ce veţi bea; nici pentru trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare viaţa nu înseamnă mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea? 26 Uitaţi-vă la păsările cerului: nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu strâng nimic în grânare. Şi totuşi Tatăl vostru din ceruri le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele? 27 Şi apoi, care dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui? 28 Şi de ce vă îngrijoraţi pentru haine? Uitaţi-vă cu atenţie la crinii de pe câmp: nici nu torc şi nici nu ţes. 29 Şi totuşi vă spun că nici măcar Solomon, în toată măreţia lui, nu s-a îmbrăcat ca vreunul dintre aceştia. 30 Dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult şi pe voi, puţin credincioşilor? 31 Nu vă îngrijoraţi deci zicând: Ce vom mânca? sau: Ce vom bea? sau: Cu ce ne vom îmbrăca? 32 Toate aceste lucruri le caută şi neamurile. Tatăl vostru ceresc ştie că aveţi nevoie de ele. 33 Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. 34 Nu vă îngrijoraţi deci pentru ziua de mâine, fiindcă ziua de mâine se va îngrijora pentru ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei!