O ghiu hai o ghes le savatosco. Ăc sastearimos cherdo and‐ăc ghes le savatosco. Baro bezeh cherdo caring o Duho Ujo. Sao si neamo o ceacio.
1 Andă codol ghesa, o Iisus gialas mașcar ăl ghiva, and‐ăc ghes le savatosco, hai Lesche ucenice bocaile hai astardile te moren ghiu and‐ăl vast hai te han. 2 Cana dichle ăl fariseia cadea, phende‐Lesche: Eta, Che ucenice cheren so ni trăbul and‐o ghes le savatosco. 3 Ta Ou phendea‐lenghe: Ni citisarden so cherdea o David cana bocailo, ou hai ăl manuș cai sas lesa? 4 Sar ciutea‐pe and‐o cher le Devlesco hai halea ăl marne cai cionas‐pe anglal hai cai ni cherdolas‐pe lesche te hal codol marne hai nici colenghe cai sas lesa, hai numa le rașaienghe? 5 Or ni citisarden că, and‐ăl ghesa le savatosche, le rașaia ușteaven p‐o savato and‐o templo, hai sa nai doșale? 6 Ta Me phenau‐tumenghe că mai baro dă sar o templo si cathe. 7 Cana gianen so hachiardol so phendol: Mila camau hai na jîrtfa, ni doșarenas colen cai nai‐le doș. 8 Că o Ciao le Manușăsco si Rai Baro i p‐o ghes le savatosco. 9 Hai nachindos othar, avilo andă lenghi sinagoga. 10 Hai eta că othe sas‐Le ăc manuș le vastesa șuco. Hai astarde ta pușle‐Les: Perel‐pe te sasteares and‐o ghes le savatosco? Cadalasa rodenas te arachen‐Les doșalo. 11 Ou phendea‐lenghe: Sao manuș anda tumende cai te avel‐les ăc bacri hai te perela and‐ăc hău and‐ăc ghes savatosco, ni astarela hai încalavela‐la avri? 12 Cabor mai but si ăc manuș dă sar ăc bacri! Codolasche perel‐pe te cheres mișto and‐o ghes savatosco. 13 Atunci phendea codol manușăsche: Lungivar chio vast. Ou lungiosardea o vast hai cherdilo sastevesto sar col‐aver vast. 14 Pala so înclisto, ăl fariseia dine‐pe duma te hasaren‐Les. 15 Ta o Iisus, pringiandea‐le, teleardea othar. Hai but avile pala Leste hai Ou sasteardea sauărăn. 16 Ta Ou poruncisardea te na mai phenen avrenghe, te cheren‐Les pringiando. 17 Caște maladiol so sas phendo catar o prooroco Isaia, cai phendea: 18 «Eta Muro Ciao Cai alosardem‐Les, Muro camno Cai Muro ghi camlea‐Les; Ciaua Muro Duho pă Leste, hai anela le neamuren ch‐e cris. 19 Ni hala‐pe, nici ni dela mui coniva, ni așunela Lesco mui p‐o drom. 20 Ni phaghela ăc sulum andini, hai ni mundarela ăc feștila cai mai cherel tuî, gi cana cherela te biruil e cris. 21 Hai andă Lesco anau ăl neamuri ajuchearena o miștimos». 22 Atunci ande Leste ăc bengailo, coro hai cibalo, ta Ou sasteardea‐les, cadea că o coro hai cibalo delas duma hai dichelas. 23 But manușă mirinas‐pe, hai phenenas: Ni avela Cadaua o Ciao le Davidosco? 24 Ta ăl fariseia așunde hai phende: Cadaua ni încalavel le benghen numa le Beelzebulosa, o mai baro le benghengo. 25 Pringianindos lengo ilo, o Iisus phendea‐lenghe: Orsao thagarimos cai han‐pe mașcar peste aresel mulano, hai orsao foro or cher cai hal‐pe mașcar peste ni închiardol. 26 Cana o beng încalavel le benghes han‐pe mașcar peste hai aresen deschiarde; atunci sar daștil nghiardol lesco thagarimos? 27 Hai cana Me incalavau le benghen le Beelzebulosa, tumare ciave sosa încalaven‐le? Codolasche on si te aven tumare crisome. 28 Ta cana Me le Duhosa le Devlesco încalavau le benghen, eta că areslo tumende o thagarimos le Devlesco. 29 Sar daștil daconiva te ciol‐pe and‐ăc cher echesco mai zuralo dă sar leste hai te lel lesche sauără buchea, cana ni mai anglal phangleas‐le zurales, hai pala codoia te nanghiarel lesco cher? 30 Sao nai Manța si Mîrî contra, hai sao ni chidel Manța, risipil. 31 Codolasche phenau‐tumenghe: Orsao bezeh, hai orsavi hula avela iertime le manușănghe, ta e hula caring o Duho Ujo nai te avel lenghe iertime. 32 Sao dela duma nasul anda o Ciao le Manușăsco, avela iertime; ta sao dela duma nasul anda o Duho Ujo nai te avel iertime nici acana, nici gi cana na terminila‐pe. 33 Or phenen că i phabalin si laci hai lesche phabaia si lace, or phenen că i phabalin si nasul hai lesche phabaia nai lace, că pala ăl phabaia pringiandol ăc phabalin. 34 Sapora samneache, sar daștil te den duma mișto, ăc data cana sen nasul? Că so si tume and‐o ilo del duma tumaro mui. 35 O manuș o lacio anda pi chisi e laci încalavel so si lacio, ta o manuș o nasul anda pi chisi e nasul încalavel so si nasul. 36 Phenau tumenghe că anda orsavi duma nasul cai phendola‐pe, o manuș si te avel țîrdino and‐o ghes le crisaco. 37 Că anda tumare dimata duma avena arachade orta, hai anda tumare dimata duma avena doșale. 38 Atunci bolde Lesche manuș anda‐l sicade ha‐l fariseia, phenindos: Sicaitorina, camas te dichas Tutar ăc nișan. 39 Hai Ou boldea hai phendea‐lenghe: Ăc neamo cior hai lagiavesco manghel ăc nișan, ta aver nișan ni dela‐pe lesche, numa o nișan le proorocosco o Iona. 40 Sar sas o Iona and‐o păr ăc macesco baro trin ghesa hai trin rachea, cadea avela i o Ciao le Manușăsco and‐o ilo le phuîaco trin ghesa hai trin rachea. 41 Ăl murș anda‐i Ninive uștena ch‐e cris cadal neamosa hai osîndila‐les, că on pocăisaile cana o Iona predichisardea lenghe; eta cathe si mai but dă sar o Iona. 42 E thagarni cathar perel o cham uștela ch‐e cris cadal neamosa hai osîndila‐les, că avili catar o șăro le phuîaco caște așunel so goghi sas le Solomonos, hai eta cathe si mai but dă sar o Solomon. 43 Hai cana o duho o nasul înclisto anda o manuș, phirel andă‐l thana bipaiesche, rodindos than te hodinil‐pe ta ni arachel‐les. 44 Atunci phenel: Si te bolda‐ma andă muro cher cathar înclistem; hai avindos, arachel‐les nangho, șîlado hai laciardo. 45 Atunci gial hai lel pesa aver efta duhuri mai nasul dă sar peste, hai citindos‐pe andră, beșăn and‐ăc than hai ăl buchea cai cheren‐le acana si cherde mai nasul dă sar anglal. Cadea si te avel i cadal neamosa cior. 46 Ta sar delas Ou duma le bute manușănghe, eta că Leschi dei hai Lesche phral beșănas avri, hai rodenas te den duma Lesa. 47 Coniva phendea‐Lesche: Eta Chi dei hai Che phral beșăn avri, hai roden te den duma Tusa. 48 Hai Ou phendea‐lesche: Con si Mîrî dei hai con si Mîră phral? 49 Hai, lungiondos o vast caring Pe ucenicea, phendea: Eta Mîrî dei hai Mîră phral. 50 Că orsao cherel so camel Muro Dad cai si and‐o cero, codoua si Manghe phral hai phei hai dei.
Isus, Domn al sabatului
(Marcu 2:23‑28. Luca 6:1‑5)1 În vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de grâu într‑o zi de sabat. Ucenicii Lui, care erau flămânzi, au început să smulgă spice și să mănânce. 2 Fariseii, văzând aceasta , I‑au zis: „Uite că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să se facă în ziua sabatului!” 3 Dar Isus le‑a răspuns: „Oare n‑ați citit ce a făcut David când el și cei ce erau împreună cu el au flămânzit? 4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinile pentru înfățișare , care nu s‑ar fi cuvenit să fie mâncate nici de el, nici de cei ce erau cu el, ci numai de preoți? 5 Sau n‑ați citit în Lege că în zilele de sabat preoții încalcă sabatul în Templu, și totuși sunt fără vină? 6 Dar Eu vă spun că aici este Unul mai mare decât Templul. 7 Dacă ați fi știut ce înseamnă: Milă vreau, nu jertfe , n‑ați fi osândit niște nevinovați. 8 Căci Fiul Omului este Domn al sabatului.”
Vindecarea omului cu mâna uscată
(Marcu 3:1‑6. Luca 6:6‑11)9 Isus a plecat de acolo și a mers în sinagoga lor. 10 Și iată că acolo era un om care avea o mână uscată. Ca să‑L poată învinui pe Isus , ei L‑au întrebat și I‑au zis: „Este îngăduit să vindeci în sabat?” 11 El le‑a răspuns: „Cine din voi, dacă are o oaie și îi cade într‑o groapă în ziua sabatului, n‑o apucă și n‑o scoate afară? 12 Cu cât mai de preț este un om decât o oaie! De aceea este îngăduit să faci bine în sabat.” 13 Atunci i‑a zis omului: „Întinde‑ți mâna!” El a întins‑o și mâna s‑a făcut sănătoasă ca și cealaltă. 14 Fariseii au ieșit afară și s‑au sfătuit cum să‑L omoare pe Isus .
Isus, Robul Domnului
15 Dar Isus, știind aceasta , a plecat de acolo. După El a mers o mulțime numeroasă, iar El i‑a vindecat pe toți bolnavii 16 și le‑a poruncit să nu răspândească veste despre El, 17 ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul Isaia, care zice:
18 Iată Slujitorul Meu, pe care L‑am ales,
Preaiubitul Meu, în care sufletul Meu își găsește plăcerea.
Voi pune Duhul Meu peste El
și va vesti neamurilor judecata.
19 El nu Se va certa, nici nu va striga,
și nimeni nu‑I va auzi glasul pe ulițe.
20 Trestia îndoită nu o va frânge
și fitilul fumegând nu‑l va stinge,
până când nu va duce la biruință judecata.
21 Și neamurile vor nădăjdui în Numele Lui.
Demonizatul mut și orb. Păcatul împotriva Duhului Sfânt
(Marcu 3:20‑30. Luca 11:14‑23Luca 12:10)22 Atunci I‑au adus un demonizat orb și mut, și Isus l‑a vindecat, așa că mutul vorbea și vedea. 23 Mulțimile toate, uimite, ziceau: „Nu cumva acesta este Fiul lui David?” 24 Fariseii, auzind , au zis: „Acesta nu scoate demonii decât cu Beelzebul, căpetenia demonilor!” 25 Isus, care le cunoștea gândurile, le‑a zis: „Orice împărăție dezbinată împotriva ei înseși este pustiită, și orice cetate sau casă dezbinată împotriva ei înseși nu poate dăinui. 26 Dacă Satana îl scoate afară pe Satana, este dezbinat împotriva lui însuși; deci cum va dăinui împărăția lui? 27 Și dacă Eu scot demonii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii voștri cu ajutorul cui îi scot? De aceea, ei vor fi judecătorii voștri. 28 Dar dacă Eu scot demonii prin Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăția lui Dumnezeu a ajuns la voi. 29 Sau cum poate cineva să intre în casa celui puternic și să‑l jefuiască de bunuri dacă nu l‑a legat mai întâi pe cel puternic? Numai atunci îi va jefui casa. 30 Cine nu este cu Mine este împotriva Mea și cine nu adună cu Mine risipește. 31 De aceea vă spun: toate păcatele și blasfemiile li se vor ierta oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu li se va ierta. 32 Cine va vorbi împotriva Fiului Omului va fi iertat , dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor.
Pomul se cunoaște după rod
(Luca 6:43‑45)33 Ori ziceți că pomul e bun și rodul lui e bun, ori ziceți că pomul e rău și rodul lui e rău; căci pomul se cunoaște după rod. 34 Pui de vipere, cum puteți voi să spuneți lucruri bune, când voi sunteți răi? Căci din prisosul inimii vorbește gura. 35 Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună [a inimii lui], dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea [a inimii lui]. 36 Vă spun că, în ziua judecății, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nesăbuit pe care‑l vor fi rostit. 37 Căci din cuvintele tale vei fi îndreptățit și din cuvintele tale vei fi osândit.”
Semnul profetului Iona
(Marcu 8:11‑12. Luca 11:29‑32)38 Atunci , unii dintre cărturari și farisei I‑au răspuns zicând: „Învățătorule, vrem să vedem un semn de la tine!” 39 Isus le‑a răspuns și le‑a zis: „O generație rea și adulteră cere un semn , dar nu i se va da alt semn decât semnul profetului Iona. 40 Căci, după cum Iona a fost trei zile și trei nopți în pântecele unui pește mare , la fel și Fiul Omului va fi trei zile și trei nopți în inima pământului. 41 Bărbații din Ninive se vor ridica la judecată împotriva generației acesteia și o vor osândi, pentru că ei s‑au pocăit la propovăduirea lui Iona, și iată că aici este Unul mai mare decât Iona. 42 Regina de la miazăzi se va ridica la judecată împotriva generației acesteia și o va osândi, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să asculte înțelepciunea lui Solomon, și iată că aici este Unul mai mare decât Solomon.
Lucrarea duhului necurat
(Luca 11:24‑26)43 Când a ieșit din om, duhul necurat umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă, și n‑o găsește. 44 Atunci zice: «Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit.» Și când ajunge, o găsește nelocuită, măturată și împodobită. 45 Atunci se duce, ia cu sine alte șapte duhuri mai rele decât el, intră în casă , își fac locuința acolo, iar starea din urmă a acelui om ajunge mai rea decât cea dintâi. La fel va fi și cu generația aceasta rea.”
Mama și frații lui Isus
(Marcu 3:21Marcu 31‑35. Luca 8:19‑21)46 Pe când încă le vorbea El mulțimilor, iată că mama și frații Lui stăteau afară și căutau să‑I vorbească. 47 Atunci cineva I‑a zis: „Iată, mama Ta și frații Tăi sunt afară și vor să stea de vorbă cu Tine!” 48 Dar Isus i‑a răspuns celui ce‑I vorbise: „Cine este mama Mea și cine sunt frații Mei?” 49 Și întinzându‑Și mâna spre ucenicii Săi, a zis: „Iată‑i pe mama Mea și pe frații Mei! 50 Căci oricine face voia Tatălui Meu din ceruri, acela Îmi este frate și soră și mamă.”