Anda o pivlimos le manușăngo. O Iisus del duma miștimasa le ciauărăn. Ăc tîrno barvalo.
1 Ta pala so phendea o Iisus cadala, telearde anda‐i Galilea hai avilo c‐ăl thana le Iudeache, părdal o Iordano. 2 Hai ghele pala Leste but manuș hai othe sasteardea‐le. 3 Hai pașîle Lestar ăl fariseia te ispitin‐Les hai phende: Si mișto te muchel o manuș pe giuvlea anda or soste? 4 Ou boldea hai phendea: Ni citisarden că Coua cai cherdea‐le anglal cherdea‐le murș hai giuvli? 5 Hai phendea: Codolasche muchela o manuș pe dades or pe da hai machel‐pe că pi giuvli hai on ăl dui avena ech. 6 Cadea că on manai dui, hai si ech. Cadea că sa o Del chidea and‐ăc than, o manuș te na deschearel. 7 On phende‐Lesche: Anda soste o Moisea poruncisardea te dela ăc lil deschearimasa, hai te muchel‐lan? 8 Ou phendea‐lenghe: Că tumaro ilo areslo barăsco, codolasche o Moisea muchlea‐tumen te muchen tumare giuvlean, ta anglal nas cadea. 9 Ta me phenau‐tumenghe că or sao muchlea pe giuvlea avri anda‐i buchi că giala avre murșăsa, hai ou lela pesche aver giuvlea cherel bezeh curviaco; hai sao cola muchli catar pio murș cherel bezeh curviaco. 10 Ăl ucenice phende‐Lesche: Cana cadea si ăl buchea le murșăsa hai le giuvleasa, te na mai len‐pe. 11 Ta Ou phendea‐lenghe: Na sea hachearen cadau dimos duma, hai numa colen cai si‐le dino. 12 Că si famenea cai cherdile cadea anda pi dei; si famenea cai si cherde manușăndar famenea, hai si famenea cai cherdile on corcoro famenea anda o thagarimos ceresco. Con daștil te hachiarel, te hachiarel. 13 Atunci ande Lesche ciauărăn te ciol‐Pe vast pă lende hai te rughil‐Pe; ta ăl ucenicea Lesche rodenas te durearen‐le. 14 Ta o Iisus phendea: Muchen te aven Mande ăl ciaoră hai na țîrden-le, că sar lenghe si o thagarimos anda o cero. 15 Hai pala so ciutea Pe vast pă lende telearde othar. 16 Hai eta că avilo ăc tîrno Leste, hai phendea: Sicaitorina lacio, so mișto te cherau, te traiu veșnico? 17 Ta Ou phendea: Sostar phenes‐Manghe lacio? Coniva nai lacio numa o Del. Ta te chames te avel tu o traio, păzisar ăl porunci. 18 Ou phendea‐Lesche: Save? Ta o Iisus phendea: Te na mundares, te na trais avre giuvleasa, te na ciores, te na phenes daici bango; 19 Cinstisar che dades hai che da, hai iubisar che manușăs pașa‐l sar tut. 20 Ta o tîrno phenea: Sea cadala păzisarden‐le dă cana semas ciaoro. So mai lipsol manghe? 21 O Iisus phendea‐lesche: Cana chames te aves ceacio, gia hai bichin chio barvalimos, de‐les c‐ăl cioră hai avela‐tut ăc comoara opre and‐o cero; pala codoia aves pala Mande. 22 Cana așundea so phendea lesche, teleardea mîhnome, că sas but barvalo. 23 Ta o Iisus phendea Pe ucenicenghe: Ceaces phenau‐tumenghe căc barvalo phares întrila and‐o thagarimos ceresco. 24 Hai pale phenau‐tumenghe că mai sigo si te nachel ăc cămila anda‐l can ăc suiache, dă sar ăc barvalo and‐o thagarimos le Devlesco. 25 Așunindos, Lesche ucenicea mirisaile zurales hai phende: Ta con daștil te hastral‐pe? 26 Ta o Iisus, dichindos lende, phendea‐lenghe: C‐ăl manușa cadaia ni daștil‐pe, ta c‐o Del daștil‐pe. 27 Atunci o Petro boldea hai phendea‐Lesche: Eta ame muchleam sea hai avileam pala Tute. Amența so avela? 28 Hai o Iisus phendea‐lenghe: Ceaces phenau‐tumenghe că tume cai avilen pala Mande, cana neiola cadai phuî, cana o Ciao le Manușăsco beșăla p‐o trono Pe slavaco, beșăna i tume pă deșudui tronurea, te judechin ăl deșudui neamurea le Israelosche. 29 Hai orsc muchlea cher, or phral, or pheia, or dad, or dei, or giuvli, or ciave, or barea, anda Muro anau, buteome lel parpale hai moștenila o traio veșnico. 30 Hai but anda cola anglal avena palune, hai cola palal aven anglune.
Desfacerea căsătoriei
(Marcu 10:1‑12)1 După ce a terminat Isus de zis cuvintele acestea, a plecat din Galileea și a venit în ținuturile Iudeei, dincolo de Iordan. 2 Mulțimi mari de oameni mergeau după El; și i‑a vindecat acolo.
3 Niște farisei au venit la El ca să‑L ispitească și I‑au zis: „Îi este îngăduit unui bărbat să‑și lase soția din orice pricină?” 4 El le‑a răspuns zicând: „N‑ați citit că, de la început , Ziditorul i‑a creat bărbat și femeie 5 și a zis: De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevasta sa, și cei doi vor fi un singur trup ? 6 Așa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Așadar, ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă!” 7 Ei I‑au zis: „De ce a poruncit Moise să‑i dea un act de despărțire și s‑o lase ?” 8 [Isus] le‑a răspuns: „Din pricina împietririi inimii voastre a îngăduit Moise să vă lăsați soțiile, dar de la început n‑a fost așa. 9 Eu însă vă spun că oricine își lasă soția din alt motiv decât desfrâul și se căsătorește cu alta săvârșește adulter; [și cine se căsătorește cu cea lăsată de bărbat săvârșește adulter] .”
10 Ucenicii Lui I‑au zis: „Dacă așa stau lucrurile cu bărbatul și femeia, nu‑i de niciun folos să se căsătorească.” 11 El le‑a răspuns: „Nu toți pot primi cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le este dat. 12 Fiindcă sunt eunuci care din pântecele mamei lor s‑au născut așa, sunt eunuci care au fost făcuți așa de oameni și sunt eunuci care s‑au făcut ei înșiși eunuci pentru Împărăția cerurilor. Cine poate primi să primească.”
Isus și copiii
(Marcu 10:13‑16. Luca 18:15‑17)13 Atunci I‑au adus niște copii ca să‑Și pună mâinile peste ei și să Se roage, dar ucenicii i‑au certat. 14 Însă Isus le‑a zis: „Lăsați copiii și nu‑i opriți să vină la Mine, căci Împărăția cerurilor este a celor ca ei!” 15 După ce Și‑a pus mâinile peste ei, a plecat de acolo.
Tânărul bogat
(Marcu 10:17‑31. Luca 18:18‑30)16 Și iată că un om s‑a apropiat de El și I‑a zis: „Învățătorule , ce lucru bun să fac ca să am viață veșnică?” 17 El i‑a răspuns: „De ce Mă întrebi ce lucru bun să faci ? Unul singur este Cel Bun. Deci dacă vrei să intri în viață, păzește poruncile !” 18 „Care?”, I‑a zis el. Și Isus i‑a răspuns: „Să nu ucizi; să nu săvârșești adulter; să nu furi; să nu depui mărturie mincinoasă; 19 să‑i cinstești pe tatăl tău și pe mama ta și să‑l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți .” 20 Tânărul i‑a zis: „Pe toate acestea le‑am păzit [din tinerețea mea] . Ce‑mi mai lipsește?” 21 Isus i‑a zis: „Dacă vrei să fii desăvârșit, du‑te , vinde‑ți averile, dă‑le săracilor banii și vei avea o comoară în ceruri! Apoi vino și urmează‑Mă!” 22 Când a auzit tânărul vorba aceasta, a plecat întristat, pentru că avea multe averi.
23 Atunci Isus le‑a spus ucenicilor Săi: „Adevărat vă spun că foarte greu va intra un bogat în Împărăția cerurilor. 24 Vă mai spun iarăși că este mai ușor să treacă o cămilă prin urechea acului decât să intre un bogat în Împărăția lui Dumnezeu.” 25 Auzind, ucenicii se mirau foarte mult și ziceau: „Atunci cine poate să fie mântuit?” 26 Isus i‑a țintuit cu privirea și le‑a zis: „La oameni acest lucru este cu neputință, dar la Dumnezeu toate sunt cu putință.”
27 Atunci Petru I‑a răspuns: „Iată, noi am lăsat totul și Te‑am urmat. Care ne va fi răsplata ?” 28 Isus le‑a zis: „Adevărat vă spun că, la înnoirea lumii , când va sta Fiul Omului pe tronul slavei Sale, voi care M‑ați urmat veți sta pe douăsprezece tronuri și veți judeca cele douăsprezece seminții ale lui Israel. 29 Și oricine a lăsat case, frați, surori, tată, mamă, [soție,] copii sau ogoare pentru Numele Meu va primi însutit și va moșteni viața veșnică. 30 Mulți dintre cei dintâi vor fi cei de pe urmă și mulți dintre cei de pe urmă vor fi cei dintâi.