O întrimos and‐o Ierusalimo. O gonimos colengo cai bichinas and‐o templo. O smochino bi‐rodosco. E pilda colenghi cai cheren buchi nasul.
1 Hai cana pașîlo pașa o Ierusalimo hai avile c‐o Betfaghe c‐o Plai le Măslinengo, o Iisus dinea drom dui ucenicea pire, 2 Hai phendea: Gian and‐o gau cai si angla tumende hai sigo te dichen ăc hărni phangli hai pașa la ăc churo laco; deschearen‐la hai aven‐la Mande. 3 Hai te phenela coniva daici, phenen că trăbul le Raies; hai sigo den‐lacă drom. 4 Hai cadala sea cherdile, caște maladiol so sas phendo catar o prooroco, cai phendea: 5 «Phenen le ceache le Sionoschi: Eta chio thagar avel tute blîndo ciutino p‐ăc hărni, p‐ăc churo, o churo le hărneaco,» 6 Giandos, ăl ucenicea le Iisusosche cherde sar phendea‐lenghe, 7 Ande le hărnea hai lache chures, hai opral pă late cite pe hureaimata, hai Ou ciutea‐pe opral pă lende. 8 Hai ăl mai but and‐ăl manuș cionas telal pe hureaimata, aver cinenas raia anda‐l salcie hai cionas p‐o drom angla Leste. 9 Ăl but manuș cai gianas angla Leste hai cola cai avenas pala Leste phenenas, hai denas mui: Osana Ciao le Davidosco; mișto dino duma si Coua cai avel and‐o anau le Devlesco! Osana opre and‐o cero! 10 Hai întrindos Ou and‐o Ierusalimo, sauără foro izdraia hai pușlea: Con si Cadaua? 11 Hai ăl manuș but boldenas: Cadaua si o Iisus, o prooroco anda o Nazareto le Galileaco. 12 Hai întrisailo and‐o templo hai ciudea sauărăn colen cai bichinenas hai cai chinenas and‐o templo, peradea ăl sinii colenghe cai paruvenas love hai cai bichinenas porumbeia. 13 Hai phendea‐lenghe: Hramome si: «Muro cher buciola cher rugăciuneaco, ta tume cherden ăc than ciorengo!». 14 Hai avile Leste, and‐o templo, coră hai banghe hai cherde le sasteveste. 15 Hai dichindos ăl rașaia hai ăl sicade ăl minuni cai cherdeas‐le, hai le ciauărăn cai denas mui and‐o templo hai phenenas: Osana Ciao le Davidosco, holeaile, 16 Hai phende‐Lesche: Așunes so phenen cadala? Ta o Iisus phendea‐lenghe: Așunau, ta tume ni citisarden nicicana că anda o mui le ciauărăngo, hai colengo cai pen ciuci tu cherdean te avel tu lauda? 17 Muchlindos‐le, înclisto hai teleardea avri anda o foro che Betania, hai e reat acilo othe. 18 Co‐l dui ghes, dătehara, sar boldelas‐Pe parpale and‐o foro, Ou bochailo; 19 Hai dichindos ăc smochino pașa o drom, ghelo leste, ta ni arachlea andă leste chanci, numa frunza, hai phendea lesche: Dacanara angle te na mai avel rodo andă tute and‐o veaco! Hai o smochino p‐o than șuchilo. 20 Dichindos cadaia, ăl ucenice minunisaile hai phende: Sar ta șuchilo o smochino and‐ăc var? 21 Ta o Iisus boldea‐lenghe hai phendea: Ceaces phenau‐tumenghe: Te avelas tumen pachiamos hai ni îndoinas‐tume, cherenas na numa so cherdilo le smochinosa, ta ca‐l plaiesche phenenas: Vazde‐tu hai ciude‐tu and‐o plai, hai cadea avelas. 22 Hai sea cabor manghena, rughindos‐tume pachiamasa, si te len. 23 Hai pala so întrisailo and‐o templo, pașîle Leste, sar sicavelas, ăl rașaia hai ăl phure anda lengo them hai phende: So zuralimasa cheres Tu cadaia? Hai con dinea‐Tut cadau zuralimos? 24 Boldindos, o Iisus phendea‐lenghe: Si te phuceau‐tumen i Me daici hai tume te phenen‐Manghe hai te phenena, i Me phenau‐tumenghe so zuralimasa cherau cadal buchea: 25 O bolimos le Ioanosco cathar sas? Anda o cero or catar ăl manuș? Ta on phenenas andă peste: Te phenasa: Anda o cero, phucela Ou: Atunci sostar ni pachiaen andă leste? 26 Ta phenasa: Catar ăl manuș, daras catar ăl but manuș, că on sea gianenas că o Ioano sas prooroco. 27 Hai boldindos on le Iisusosche, phende: Ni gianas. Ta Ou phendea‐lenghe: Niș Me ni phenau‐tumenghe so zuralimasa cherau cadala. 28 Ta sar fal‐tume? Ăc manuș sas‐les dui ciave: Ghelo c‐o ciao o angluno, hai phendea‐lesche: Ciaveia, gia aghes ta cher buchi andă mîrî rez. 29 Hai ou boldea hai phendea: Giau, Raie, ta ni ghelo. 30 Giandos că col‐aver ciao, phendea i lesche sa cadea; cadaua boldea hai phendea: Ni camau, ta pala codoia falea‐les nasul, hai ghelo. 31 Sao anda cada‐l dui cherdea so phendea lesco dad? On phende: Le dongo. O Iisus phendea‐lenghe: Ceaces phenau‐tumenghe c‐ăl vameșa hai ăl giuvlea le lagiavesche gian angla tumende and‐o thagarimos le Devlesco. 32 Că avilo o Ioano tumende p‐o drom o ceacio, hai ni pachiaen andă leste, ta ăl vameșa h‐ăl giuvlea le lagiavesche pachiaen, hai tume dichlen ta ni falea‐tumen nasul niș pala cadaia, caște pachian andă leste. 33 Așunen aver pilda: Sas ăc manuș sar orsao, stăpîno pe cheresco, cai sădisardea ăc rez. Phandadea‐la bareasa, săpisardea andă la ăc teasco, vazdeas ăc turno, dinea‐la c‐ăl manuș le bucheache, hai ou teleardea dur. 34 Cana avilo o timpo le rodengo, dinea drom pe slugen c‐ăl manuș le rezache, caște len o rodo. 35 Ta codol manuș ciute o vast p‐ăl slugi, echa mardela, hai echa mundardela, hai echa mundardela barănța. 36 Pale dinea drom slugi mai but dă sar anglal, hai codolenghe cherde-lenghe sa cadea. 37 Pala cadala dinea drom pe ciaves, phenindos: Avela lenghe lagiao mîră ciavestar. 38 Ta ăl manuș le rezache cai cherenas‐la buchi, cana dichle le ciaves, phende mașcar peste: Cadaua si o moștenitoro; haidin te mundaras‐les, hai te las ame e moștenirea leschi. 39 Ciute o vast pă leste, încalde‐les avri anda‐i rez, hai mundarde‐les. 40 Acana, cana avela o stăpîno le rezaco, so si te cherel le manușănghe le rezache? 41 On bolde‐lesche: Codol nasulen si te hasarel‐len nasulimasa, e rez dela la c‐aver te cheren‐la buchi, cai on dena o rodo cana trăbul. 42 O Iisus phendea‐lenghe: Or ni citisarden nici cana anda o lil le Devlesco: «O bar cai nas ciutino sama cathar ăl manuș le bucheache, areslo te avel ciutino opre and‐o șăro. Catar o Del sas cadaia hai minunime si andă amare iacha»? 43 Codolasche phenau‐tumenghe că o thagarimos le Devlesco lela pe tumendar hai dela‐pe c‐ăl neamurea cai cherena lache rode. 44 Sao perela pă cadau bar, închiaola, hai pă caste perela cadau bar si te avel închiardo. 45 Hai ăl rașaia hai ăl fariseia, așunindos Lesche pilde, hachiarde că anda lende denas duma. 46 On rodenas te astaren‐Les, ta daranas catar but manuș că on socotinas‐Les prooroco.
Intrarea lui Isus în Ierusalim
(Marcu 11:1‑11. Luca 19:28‑38. Ioan 12:12‑19)1 Când s‑au apropiat de Ierusalim și au ajuns la Betfaghe, înspre Muntele Măslinilor, Isus a trimis doi ucenici 2 și le‑a spus: „Mergeți în satul de dinainte și veți găsi îndată o măgăriță legată și un mânz împreună cu ea; dezlegați‑i și aduceți‑i la Mine! 3 Dacă vă întreabă cineva, să spuneți: «Domnul are nevoie de ei.» Și îi va trimite îndată.” 4 Aceasta s‑a petrecut ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul care zice:
5 Spuneți fiicei Sionului:
„Iată, Regele tău vine la tine,
blând și călare pe un măgar,
pe un măgăruș, mânzul celei de sub jug.”
6 Ucenicii s‑au dus și au făcut după cum le poruncise Isus. 7 Au adus măgărița și măgărușul, și‑au pus hainele peste ei și El S‑a așezat deasupra. 8 Majoritatea oamenilor din mulțime își așterneau hainele pe drum; alții tăiau ramuri din copaci și le așterneau pe drum. 9 Mulțimile care mergeau înaintea lui Isus și cele care‑L urmau strigau:
„Osana Fiului lui David!
Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!
Osana în înălțimi!”
10 Când a intrat Isus în Ierusalim, toată cetatea a început să freamăte și toți se întrebau: „Cine este acesta?” 11 „Este profetul Isus, din Nazaretul Galileei”, răspundeau mulțimile.
Izgonirea vânzătorilor din Templu
(Marcu 11:15‑19. Luca 19:45‑48. Ioan 2:13‑22)12 Isus a intrat în Templul [lui Dumnezeu], i‑a scos afară pe toți cei ce vindeau și cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei 13 și le‑a zis: „Este scris:
Casa Mea se va numi o casă de rugăciune.
Dar voi faceți din ea o peșteră de tâlhari .”
14 Au venit la El în Templu niște orbi și șchiopi, iar El i‑a vindecat. 15 Însă preoții de seamă și cărturarii, văzând minunile pe care le făcea, precum și pe copii strigând în Templu și zicând: „Osana Fiului lui David!”, s‑au mâniat 16 și I‑au zis: „Auzi ce zic aceștia?” Isus le‑a răspuns: „Da. Oare n‑ați citit niciodată: Din gura pruncilor și a sugarilor Ți‑ai scos laudă ?” 17 El i‑a lăsat, a ieșit din cetate spre Betania și a înnoptat acolo.
Blestemarea smochinului
(Marcu 11:12‑14Marcu 20‑24)18 Dimineața , pe când Se întorcea în cetate, I s‑a făcut foame. 19 Văzând un smochin lângă drum, S‑a apropiat de el, dar nu a găsit nimic decât frunze și i‑a zis: „În veac să nu mai dea rod din tine!” Și smochinul s‑a uscat pe loc. 20 Când au văzut lucrul acesta , ucenicii au rămas uimiți și au zis: „Cum de s‑a uscat smochinul pe loc?” 21 Isus le‑a răspuns: „Adevărat vă spun că, dacă veți avea credință și nu vă veți îndoi, veți face nu numai ce am făcut Eu smochinului, ci îi veți zice acestui munte: «Ridică‑te și aruncă‑te în mare!» și se va face. 22 Tot ce veți cere prin rugăciune, cu credință, veți primi.”
Autoritatea lui Isus
(Marcu 11:27‑33. Luca 20:1‑8)23 Isus a mers în Templu și, pe când îi învăța pe oameni , au venit la El preoții de seamă și bătrânii poporului și I‑au zis : „Cu ce autoritate faci tu aceste lucruri și cine ți‑a dat această autoritate?” 24 Isus le‑a răspuns zicând: „Vă voi întreba și Eu un lucru, iar dacă‑Mi veți răspunde, vă voi spune și Eu cu ce autoritate fac toate acestea: 25 botezul lui Ioan de unde era – din cer sau de la oameni?” Ei însă vorbeau între ei și ziceau: „Dacă spunem: «Din cer», ne va zice: «Atunci de ce n‑ați crezut în el?» 26 Dacă vom spune: «De la oameni», ne temem de mulțime, pentru că toți îl consideră pe Ioan profet.” 27 Așa că I‑au răspuns lui Isus: „Nu știm!” Atunci și El le‑a zis: „Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.
Pilda celor doi fii
28 Ce credeți? Un om avea doi fii. Venind la cel dintâi, i‑a zis: «Fiule, du‑te și lucrează astăzi la vie!» 29 El i‑a răspuns: «Nu vreau», dar mai târziu i‑a părut rău și s‑a dus. 30 A venit și la celălalt și i‑a spus la fel. Acesta a răspuns: «Mă duc , stăpâne», și nu s‑a dus. 31 Care dintre cei doi a făcut voia tatălui?” „Cel dintâi”, au răspuns ei. Iar Isus le‑a zis: „Adevărat vă spun că vameșii și desfrânatele merg înaintea voastră în Împărăția lui Dumnezeu. 32 Fiindcă Ioan a venit la voi pe calea dreptății, și nu i‑ați dat crezare, dar vameșii și desfrânatele l‑au crezut. Voi însă, deși ați văzut lucrul acesta , nu v‑ați căit mai târziu ca să‑l credeți.
Pilda lucrătorilor viei
(Marcu 12:1‑12. Luca 20:9‑19)33 Ascultați o altă pildă! Era odată un gospodar care a sădit o vie, a împrejmuit‑o cu un gard, a săpat un teasc în ea și a zidit un turn , apoi a arendat‑o unor lucrători și a plecat în călătorie. 34 Când s‑a apropiat vremea roadelor, Și‑a trimis robii la lucrători, ca să ia roadele. 35 Dar lucrătorii i‑au luat pe robi și pe unul l‑au bătut, pe altul l‑au omorât, iar pe altul l‑au ucis cu pietre. 36 A trimis apoi alți robi, mai mulți decât cei dintâi, dar lucrătorii le‑au făcut la fel. 37 În cele din urmă, l‑a trimis la ei pe fiul său, zicându‑și: «De fiul meu se vor rușina!» 38 Dar lucrătorii, văzându‑l pe fiu, au zis între ei: «Iată‑l pe moștenitor; haideți să‑l omorâm și să punem mâna pe moștenirea lui!» 39 Și prinzându‑l, l‑au scos afară din vie și l‑au omorât. 40 Acum , când va veni stăpânul viei, ce le va face lucrătorilor acelora?” 41 Ei I‑au răspuns : „Pe ticăloșii aceia ticălos îi va pierde , iar via o va da altor lucrători, care‑i vor da roadele la vreme.” 42 Isus le‑a zis: „Oare n‑ați citit niciodată în Scripturi:
Piatra pe care au lepădat‑o zidarii,
tocmai ea a ajuns în capul unghiului;
de la Domnul s‑a făcut lucrul acesta
și este minunat în ochii noștri ?
43 De aceea vă spun că Împărăția lui Dumnezeu va fi luată de la voi și va fi dată unui neam care va aduce roade. 44 Cine va cădea peste piatra aceasta va fi zdrobit de ea, iar pe acela peste care va cădea ea îl va spulbera.” 45 Când au auzit pildele Lui, preoții de seamă și fariseii au priceput că despre ei vorbea 46 și căutau să‑L prindă, dar se temeau de mulțimi, pentru că ele Îl considerau profet.