O perimos le Ierusalimosco. Duvar o avimos le Hristososco hai sar terminel‐pe e lumea. Cana avela codou ceaso?
1 Hai înclindos o Iisus anda o templo, ghelo hai pașîle Lestar Lesche ucenicea, te sicaven‐Lesche o templo. 2 Ta Ou boldea hai phendea: Dichen tume sea cadala? Ceaces phenau tumende: Ni aciola bar pă barăste, caște ni avel perado. 3 Hai beșîndos Ou p‐o Plai le Măslinengo, avile Leste ăl ucenicea d‐ăc rig, hai phende: Phen amenghe cana si te aven cadala hai so sicadiola cana avesa Tu c‐o terminimos la lumeaco. 4 Boldindos, o Iisus phendea lenghe: Dichen, te na tharel‐tume da coniva. 5 Că si te aven but andă Muro anau, hai phenena: Me sem o Hristoso, hai tharena buten. 6 Si te așunen anda războiende hai dimos duma anda‐l războia; len sama te na daran, că sea cadala trăbun te aven, ta nai te avel o terminimos. 7 Că si te ușten neamo pă neamoste, ăc thagarimos p‐aver thagarimos, si te avel boch hai ciuma hai p‐aver thana izdrala e phuî. 8 Ta sea cadala si te aven numa ăl ducha anglune. 9 Atuncea tumen si te den‐tume c‐o nasulimos, mundarena‐tumen hai avena urîme sauără neamurendar Muro anau. 10 Atuncea but si te poticnin‐pe, bichinina‐pe ech p‐aver; hai urîna‐pe ech p‐aver. 11 Hai but proorocea hohamne uștena te hohaven hai te tharen buten. 12 Hai anda‐l but bezeha, e dragostea butenghi șudreola. 13 Ta sao răbdilo gi‐co șăro, codoa avela mîntuime. 14 Hai si te phendol cadai Evanghelia le thagarimaschi andă sauără lumea, sar mărturia că sauără neamurea; hai pala cadaia termininape ăl manuș. 15 Tume cana dichena le nasules o mulano, sar phendol and‐o prooroco Daniel and‐o than o ujo‐con cetil te hachiarel. 16 Atuncea cola anda‐i Iudeia te nașăn p‐ăl plaia. 17 Sao avela opre p‐o cher, te na hulistiol te lel pe buchea anda o cher. 18 Hai sao avela avri p‐o cîmpo te na boldel‐pe parpale, te lel pe gada. 19 Nasul colendar save avena chamnea, hai cola save dena ciuci pe ceaven andă codol ghesa. 20 Rughin‐tume te na avel ivend, hai ghesa savatosco cana trăbula te nașăn. 21 Si te avel atuncea ăc tanghiarimos baro sar nas dă‐cana si ăl manuș gi acana, hai niș nai te mai avel. 22 Hai te na harniardileas codol ghesa, ni astrala niș ăc manuș, ta anda cola ăl alome harniardeona codol ghesa. 23 Atunci te phenela da coniva: Eta, o Mesia si cathe or închialtar, te na pachian‐les. 24 Si te ușten hristoșia hohamne hai proorocea hohamne hai sicavena semnea ta i minunea, caște tharen, te daștina, i colen cai si alome. 25 Eta, phendem tumenghe mai anglal. 26 Cadea, că te phenena tumenghe: Eta si and‐ăc than mulano, te na înclel; eta si and‐ăl chera, te na pachian. 27 Că sar înclel o strafeamos, cathar înclel o cham hai sicadiol cai perel o cham, cadea sicadiola cana avela o Ciao le Manușăsco. 28 Othe cai avela o stîrvo, othe avena ăl vulturea. 29 Palal ghesa le tanghiarimasche, o cham cherdola calo hai o cionot ni mai luminila, h‐ăl cerhaia perena anda o cero hai ăl zurealimata anda o cero izdrana. 30 Atuncea sicadiola p‐o cero o semno le Ciavesco le Manușăsco hai rovena sauără neamurea p‐ai phuî hai dichena le Ciaves le Manușăsco p‐ăl norea le cerosche, avindos zuralimasa hai bute slavasa. 31 Hai dela drom Pe îngeren, dena mui anda‐i trîmbița on chidena sauără alome Lesche anda‐l ștar barvalea, and‐ăc than gi caver than le cerosco. 32 Sichion e pilda catar o smochino: Cana lesche raia si crudo hai den lesche patrea, pringianen că o milai si pașă. 33 Sa cadea i tume, cana dichena sea cadala, te gianen că si pașă, si c‐o udar. 34 Ceaces phenau tumenghe că ni nachela cadau neamo, gi‐cana ni avena sea cadala. 35 O cero hai phuî nachena, ta so Me phenau ni nachela. 36 Hai anda codou ghes hai codou ceaso ni gianel coniva, niș ăl îngerea anda o cero, niș o Ciao, hai numa o Dad. 37 Hai cadea sar sas and‐ăl ghesa le Noesche, cadea avela i c‐o avimos le Ciavesco le Manușăsco. 38 Cadea sar and‐ăl ghesa angla o potopo, ăl manuș hanas hai penas, însurinas‐pe hai măritinas‐pe, gi and‐o ghes cana o Noe întrisailo and‐e corabia. 39 Hai ni gi angle gi‐cai avilo o potopo, hai lilea‐le sauărăn, sa cadea avela i c‐o avimos le Ciavesco le Manușăsco. 40 Atuncea, anda dui cai avena avri p‐o cîmpo, ech avela lilo, hai coaver avela muchlo. 41 Anda dui giuvlea cai avena c‐o aseau te măcinin, ech avela lili hai coi‐aver avela muchli. 42 Beșăn giungade, că ni gianen andă sao ghes avel tumaro Rai. 43 Coia gianen, că te gianel o manuș andă so straja anda‐i reat avel o cior, beșălas giungado hai ni muchelas te paravel lesco cher. 44 Codolasche i tume beșăn te aven gata, că and‐o ceaso cai ni cion goghi si te avel o Ciao le Manușăsco. 45 Savi, avela e sluga e ceaci hai gogheali, cai sas ciutini catar o stăpîno pă lesche slugi, te del‐le o hamos cana trăbul? 46 Fericime avela codoi sluga, cai cana avela o stăpîno arachela‐la cherindos cadea. 47 Ceaces phenau‐tumenghe că ciola‐la pă sauără barvalimata lesche. 48 Ta cana codoi sluga avela nasul, hai phenela andă pio ilo: muro stăpîno ni avel acana mai beșăl, 49 Hai asteardiola te marel colen cai slujin and‐ăc than lesa, hai hala hai pela le machearnența, 50 Si te avel o stăpîno codol slugengo, and‐o ghes cai ni ajuchearen hai and‐o ceaso cai ni pringianen‐les, 51 Hai si te cinela anda‐i slujba, hai si te avel lachi partea le ciorența garade. Othe avela roimos hai duch ta chidesa and‐ăl dand.
Vestirea dărâmării Templului
(Marcu 13:1‑13. Luca 21:5‑19)1 Ieșind din Templu, Isus a plecat, iar ucenicii Lui s‑au apropiat de El ca să‑I arate clădirile Templului. 2 Dar Isus le‑a răspuns: „Vedeți voi toate acestea? Adevărat vă spun că nu va rămâne aici piatră peste piatră care să nu fie dărâmată!” 3 Când S‑a așezat El pe Muntele Măslinilor, ucenicii Lui au venit la El deoparte și I‑au zis: „Spune‑ne , când se vor întâmpla toate acestea și care este semnul venirii Tale și al sfârșitului veacului?” 4 Isus le‑a răspuns: „Luați seama să nu vă înșele cineva. 5 Vor veni mulți în Numele Meu, zicând: «Eu sunt Hristosul », și îi vor înșela pe mulți. 6 Veți auzi despre războaie și zvonuri de războaie: vedeți să nu vă înspăimântați, căci [toate] acestea trebuie să se întâmple, dar încă nu va fi sfârșitul. 7 Un popor se va ridica împotriva altui popor, și o împărăție – împotriva altei împărății; și pe alocuri vor fi cutremure de pământ, foamete [și molime]. 8 Dar toate acestea sunt doar începutul durerilor.
9 Atunci vă vor da să fiți chinuiți și vă vor omorî; veți fi urâți de toate neamurile din pricina Numelui Meu. 10 Și atunci mulți se vor poticni, se vor vinde și se vor urî unii pe alții. 11 Mulți profeți mincinoși se vor ridica și‑i vor înșela pe mulți. 12 Și din pricina înmulțirii fărădelegii, dragostea celor mai mulți se va răci. 13 Dar cine va răbda până la sfârșit va fi mântuit. 14 Evanghelia aceasta a Împărăției va fi propovăduită în toată lumea, ca mărturie pentru toate neamurile. Atunci va veni sfârșitul.
Încercarea cea mare
(Marcu 13:14‑23. Luca 21:20‑24)15 De aceea , când veți vedea urâciunea pustiirii , despre care a vorbit profetul Daniel, așezată în Locul Sfânt – cine citește să înțeleagă –, 16 atunci cei din Iudeea să fugă în munți, 17 cine va fi pe acoperiș să nu coboare ca să mai ia ceva din casă 18 și cine va fi la câmp să nu se întoarcă în urmă să‑și ia haina. 19 Vai de femeile însărcinate și de cele care alăptează în zilele acelea!
20 Rugați‑vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într‑o zi de sabat! 21 Pentru că atunci va fi o strâmtorare mare, cum n‑a mai fost de la începutul lumii până acum și nici nu va mai fi. 22 Și dacă n‑ar fi scurtate zilele acelea, n‑ar scăpa nicio făptură; însă , pentru cei aleși, zilele acelea vor fi scurtate.
23 Atunci , dacă vă va spune cineva: «Iată, Hristosul este aici!» sau «Iată‑l acolo!», să nu credeți. 24 Căci se vor ridica hristoși mincinoși și profeți mincinoși și vor face semne mari și minuni, ca să‑i înșele, dacă este cu putință, chiar și pe cei aleși . 25 Iată, v‑am spus dinainte. 26 Dacă vă vor zice: «Iată‑l în pustiu», să nu vă duceți! «Iată‑l în încăperi ascunse», să nu credeți! 27 Căci , cum iese fulgerul de la răsărit și se vede până la apus, așa va fi și venirea Fiului Omului. 28 Unde va fi stârvul, acolo se vor aduna vulturii.
Venirea Fiului Omului
(Marcu 13:24‑31. Luca 21:25‑33)29 Îndată după necazul din acele zile,
soarele se va întuneca,
iar luna nu‑și va mai da lumina;
stelele vor cădea din cer
și puterile cerurilor vor fi clătinate.
30 Atunci se va arăta pe cer semnul Fiului Omului; toate neamurile pământului se vor tângui și‑L vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere și slavă multă. 31 El îi va trimite pe îngerii Săi cu o trâmbiță mare și‑i vor aduna pe aleșii Lui din cele patru vânturi, de la un capăt la altul al cerurilor.
32 Învățați de la smochin pilda lui : când mlădița i se face fragedă și înfrunzește, știți că vara este aproape. 33 Tot așa și voi, când veți vedea toate acestea, să știți că Fiul Omului este aproape, este chiar la ușă. 34 Adevărat vă spun că nicidecum nu va trece generația aceasta că se vor și împlini aceste lucruri. 35 Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
Îndemn la veghere
(Marcu 13:32‑37. Luca 17:26‑30Luca 34‑36)36 Însă despre ziua aceea și ceasul acela nu știe nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. 37 Cum a fost în zilele lui Noe, la fel va fi și la venirea Fiului Omului. 38 Cum era în zilele de dinainte de potop, când mâncau și beau, se însurau și se măritau, până în ziua când a intrat Noe în arcă, 39 și n‑au știut nimic până când a venit potopul și i‑a luat pe toți, la fel va fi și la venirea Fiului Omului. 40 Atunci din doi care vor fi la câmp unul va fi luat și altul va fi lăsat. 41 Din două femei care vor măcina la moară, una va fi luată și alta va fi lăsată.
42 Vegheați, așadar , pentru că nu știți în ce zi vine Domnul vostru! 43 Să știți că, dacă stăpânul casei ar ști la ce strajă vine hoțul, ar veghea și n‑ar lăsa să‑i fie spartă casa. 44 De aceea , și voi fiți gata, căci Fiul Omului vine în ceasul în care nici nu vă gândiți!
Pedeapsa robului necredincios
(Luca 12:41‑48)45 Cine este deci robul credincios și chibzuit pe care l‑a pus stăpânul său peste slugile sale, ca să le dea hrana la vremea cuvenită? 46 Ferice de robul acela pe care stăpânul său, atunci când va veni, îl va găsi făcând astfel! 47 Adevărat vă spun că îl va pune peste toate avuțiile sale. 48 Dar dacă este un rob rău, care zice în inima lui: «Stăpânul meu întârzie» 49 și începe să‑i bată pe tovarășii lui, să mănânce și să bea cu bețivii, 50 stăpânul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se așteaptă și în ceasul pe care nu‑l știe, 51 îl va tăia în bucăți, și soarta lui va fi soarta fățarnicilor ; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.