Ăl pilde le deșă ceianța hai le talanțenghe. E cris cai si te avel.
1 O thagarimos anda o cero meala deșă ceianța barea, cai lile pe candele hai încliste te malaven le giamutres. 2 Pangi anda lende sas bi‐goghiaco, hai pangi goghiasa. 3 Cola le bi‐goghiache cana lile ăl candele, ni lile i uleio andă lende. 4 Ta cola le goghiasa lile uleio and‐ăl vasuri, ăc data le candelența. 5 Ta sar o giamutro mai beșălas, sea pele ta sute. 6 Hai c‐o mașcar le rachiaco, dinea‐pe mui: Eta, avel o giamutro! Înclen te maladion lesa! 7 Atuncea uștile anda‐i lindri ăl deș ceia barea hai lacearde pe candele. 8 Cola cai nas‐len goghi phende colenghe le goghiache: Den amen anda o uleio tumaro, că meren amare candele. 9 Ta ăl ceia le goghiasa bolde, hai phende: Ni, te na aresas te na aresela amen, hai niș tumen. Mai mișto gian că cola cai bichinen hai chinen tumenghe. 10 Ta sar on ghele te chinen, avilo o giamutro hai cola cai sas gata întrisaile lesa andră c‐o abiau, hai o udar phandadilo. 11 Hai mai încheal aresle i col‐aver ceia, hai phende: Devla, Devla, deschiar i amenghe. 12 Hai ou boldea hai phendea: Ceaces phenau tumenghe: Tumen ni pringianau. 13 Codolasche, beșăn giungade, că ni gianen o ghes hai niș o ceaso cana avel o Ciao le Manușăsco. 14 Hai mai si că ăc manuș, cai telearindos dur, dinea mui pe slugen ta dinea pă lenghe vast pio barvalimos. 15 Eches dinea‐les pangi talanțea, avres dui talanțea, avres ăc talanțo, fie saves sar daștila, hai teleardea. 16 Sar teleardea, coua cai leas pangi talanțea cherdea buchi lența, hai mai lilea lența aver pangi talanțea. 17 Sa cadea i coua le dui talanțeansa, mai lilea aver dui. 18 Hai coua cai lias ăc talanțo ghelo hai hanadea and‐e phuî, ta ciutea‐les garado o arginto pe stăpînosco. 19 Pala but ghesa, avilo o stăpîno codol slugengo hai socotisailo lența. 20 Hai cana pașol coua cai leas pangi talanțea, andea aver pangi talanțea hai phendea: Devla, pangi talanțea dinean‐man, eta aver pangi talanțea lile lența. 21 Ta o stăpîno phendea: Mișto, sluga laci hai pachiamasa, pă țîra sanas pachiamasa, pă but ceaua‐tut; întrisar hai fal‐tu mișto che raiesa. 22 Pașîlo i coua le dui talanțeansa, phendea: Devla, dui talanțea dinean‐man, eta aver dui talanțea lile lența. 23 Ta o stăpîno phendea‐lesche: Mișto, sluga laci hai pachiamasa, pă țîra sanas pachiamasa, pă but ceaua‐tut; întrisar hai fal‐tu mișto che raiesa. 24 Pașîndos i coua cai leas ăc talanto, phendea: Devla, gianglem tut că san manuș nasul, cai seceris catar ni ciutean, hai chides catar ni ciordean. 25 Darailem hai ghelem ta garadem chio talanto and‐e phuî; eta so si chiro. 26 Ta o stăpîno boldea hai phendea‐lesche: Sluga vicleano hai chaili, gianeas că seceriu catar ni ciutem, hai chidau catar ni ciordem? 27 Mișto sas te ciuteanas mîră love c‐ăl zarafea, hai me, cana avauas, lauas mîră love dobîndasa. 28 Len lestar o talanto, hai den‐les colesche cai si‐les deș talanțea. 29 Că sa coles cai si‐les dela‐pes lesche, hai colestar cai nai‐les, i so si‐les lela‐pe lestar. 30 Hai pe sluga e nasul ciuden la and‐o calimos o mai baro. Othe avela roimos hai chidela and‐ăl dand duchendar. 31 Cana avela o Ciao le Manușăsco andă Pio barimos, hai ăl îngerea ujă Lesa, beșăla pă Pio trono Pe barimasco. 32 Hai chidena‐pe angla Leste sauără neamurea hai deschearena len echen avrendar, sar deschearel o păstoro le bacrean catar ăl buznea. 33 Hai ciola le bacrean ch‐e ceaci, hai le buznean ch‐e banghi. 34 Atuncea o thagar phenela colenghe catar e ceaci Leschi: Aven, mișto‐dine‐duma Mîră Dadesche, hai moștenin o thagarimos so sas cherdo tumenghe, dă cana cherdili e lumea. 35 Că bochalo semas, hai dinen‐Man ta halem; trușalo semas hai dinen‐Man ta pilem; nas‐Man coniva hai tume lilen‐Man tumende. 36 Nango semas hai hureaden‐Man; nasvalo semas hai roden‐Man; and‐o phandaimos semas hai avilen Mande. 37 Atuncea ăl ceace phucena: Devla, cana dichleam‐Tut bochalo hai dineam‐Tut te has? Or trușalo hai dineam‐Tut te pes? 38 Or cana dichleam‐Tut corcoro hai lileam‐Tut amende or nango hai hureadeam‐Tut? 39 Or cana dichleam‐Tut nasvalo or and‐o phandaimos hai avileam‐Tute? 40 Hai o thagar boldela, hai phenela: Ceaces phenau tumenghe, că atuncea cana cherden echesche anda cadal phral Mîră ăl mai țîcne, Manghe cherden. 41 Atuncea phenela i colenghe catar e banghi: Telearen Mandar, cai sen dine armaia and‐e iag e bișăresco, cai si cherdi anda o beng hai lesche îngerea. 42 Că bochalo semas, hai ni dinen‐Man ta halem; trușalo semas ta ni dinen‐Man ta pilem; 43 Nas‐Man coniva, ta ni lilen‐Man coniva tumende; nango, ta ni hureaden‐Man; nasvalo hai phandado, ta ni avilen Mande. 44 Atuncea i on boldena hai phucena: Devla, cana dichleam‐Tu bochalo, or trușalo, or corcoro, or nango, or nasvalo, or phandado hai ni slujisardeam‐Tuche? 45 Ta Ou boldela lenghe hai phenela: Ceaces phenau tumenghe: Cana ni cherden niș echesche anda cadal prea țîcne, niș Manghe ni cherden. 46 Hai cadala giana che osînda bișăresco, ta ăl ceace and‐o traio bișăresco.
Pilda celor zece fecioare
1 Atunci, Împărăția cerurilor se va asemăna cu zece fecioare care și‑au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui . 2 Cinci dintre ele erau nechibzuite, iar cinci – chibzuite. 3 Cele nechibzuite, când și‑au luat candelele, n‑au luat cu ele ulei, 4 dar cele chibzuite, împreună cu candelele, au luat și ulei în vase. 5 Fiindcă mirele întârzia, au ațipit toate și au adormit. 6 La miezul nopții, s‑a auzit un strigăt: «Iată mirele! Ieșiți‑i în întâmpinare!» 7 Atunci, toate fecioarele s‑au sculat și și‑au pregătit candelele. 8 Cele nechibzuite le‑au zis celor chibzuite: «Dați‑ne din uleiul vostru, căci ni se sting candelele!» 9 Cele chibzuite le‑au răspuns: «Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă, nici vouă. Mai bine duceți‑vă la cei ce vând ulei și cumpărați‑vă!» 10 Pe când erau ele plecate să cumpere, a venit mirele; cele care erau pregătite au intrat cu el la nuntă, și ușa s‑a închis. 11 Mai târziu au venit și celelalte fecioare și au zis: «Stăpâne , stăpâne, deschide‑ne!» 12 Dar el, drept răspuns, le‑a zis: «Adevărat vă spun că nu vă cunosc.» 13 Vegheați, așadar , căci nu știți nici ziua, nici ceasul [în care va veni Fiul Omului].
Pilda talanților
(Luca 19:11‑27)14 Tot astfel , un om care urma să plece în călătorie și‑a chemat robii și le‑a încredințat averea sa. 15 Unuia i‑a dat cinci talanți, altuia – doi și altuia – unu, fiecăruia după puterea lui, și a plecat. 16 Cel care primise cinci talanți s‑a dus, i‑a pus în negoț și a câștigat cu ei alți cinci [talanți]. 17 La fel și cel cu doi talanți: a câștigat [și el] alți doi. 18 Dar cel care primise un talant s‑a dus, a săpat o groapă în pământ și a ascuns acolo banii stăpânului său. 19 După multă vreme, stăpânul robilor acelora s‑a întors și le‑a cerut socoteală. 20 Cel care primise cinci talanți a venit și a adus alți cinci talanți, zicând: «Stăpâne, mi‑ai încredințat cinci talanți; iată, am câștigat [cu ei] alți cinci talanți!» 21 Stăpânul său i‑a zis: «Bine, rob bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri , te voi pune peste multe lucruri ; intră în bucuria stăpânului tău!» 22 Cel cu doi talanți a venit și el și a zis: «Stăpâne, mi‑ai încredințat doi talanți; iată, am câștigat [cu ei] alți doi talanți!» 23 Stăpânul său i‑a zis: «Bine , rob bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri , te voi pune peste multe lucruri ; intră în bucuria stăpânului tău!» 24 A venit și cel care primise un talant și a zis: «Stăpâne, am știut că ești om aspru, care seceri de unde n‑ai semănat și strângi de unde n‑ai vânturat; 25 pentru că mi‑a fost frică, m‑am dus și am ascuns talantul tău în pământ. Uite aici ce este al tău!» 26 Stăpânul său i‑a răspuns: «Rob rău și leneș, ai știut că secer de unde n‑am semănat și strâng de unde n‑am vânturat! 27 Atunci trebuia să‑mi dai banii la zarafi și, la venirea mea, aș fi luat cu dobândă ce este al meu. 28 Luați‑i talantul și dați‑i‑l celui care are zece talanți! 29 Căci celui ce are i se va da și va avea din belșug, dar celui ce nu are i se va lua și ce are. 30 Iar pe robul acela netrebnic aruncați‑l în întunericul de afară: acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.»
Judecata viitoare
31 Când va veni Fiul Omului în slava Sa cu toți [sfinții] îngeri, Se va așeza pe tronul slavei Sale. 32 Toate popoarele vor fi adunate înaintea Lui, și El îi va despărți pe unii de alții cum desparte păstorul oile de capre; 33 și va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui. 34 Atunci, Împăratul le va spune celor de la dreapta Lui: «Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, și moșteniți Împărăția care v‑a fost pregătită de la întemeierea lumii! 35 Căci am fost flămând și Mi‑ați dat să mănânc; am fost însetat și Mi‑ați dat să beau; am fost străin și M‑ați primit; 36 am fost gol și M‑ați îmbrăcat; am fost bolnav și M‑ați îngrijit; am fost în temniță și ați venit pe la Mine.» 37 Atunci cei drepți Îi vor răspunde: «Doamne, când Te‑am văzut noi flămând și Ți‑am dat să mănânci sau însetat și Ți‑am dat să bei? 38 Când Te‑am văzut noi străin și Te‑am primit sau gol și Te‑am îmbrăcat? 39 Și când Te‑am văzut noi bolnav sau în temniță și am venit pe la Tine?» 40 Împăratul le va răspunde: «Adevărat vă spun că, ori de câte ori ați făcut aceste lucruri unuia din acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie Mi le‑ați făcut.» 41 Apoi le va zice celor de la stânga Lui: «Plecați de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, pregătit pentru Diavolul și pentru îngerii lui! 42 Căci am fost flămând, și nu Mi‑ați dat să mănânc; am fost însetat, și nu Mi‑ați dat să beau; 43 am fost străin, și nu M‑ați primit; am fost gol, și nu M‑ați îmbrăcat; am fost bolnav și în temniță, și nu ați venit pe la Mine.» 44 Atunci Îi vor răspunde și ei: «Doamne, când Te‑am văzut noi flămând sau însetat sau străin sau gol sau bolnav sau în temniță și nu Ți‑am slujit?» 45 El le va răspunde: «Adevărat vă spun că, ori de câte ori n‑ați făcut aceste lucruri pentru unul dintre acești neînsemnați frați ai Mei , Mie nu Mi le‑ați făcut.» 46 Aceștia vor merge în pedeapsa veșnică, iar cei drepți, în viața veșnică.”