E paluni vestea and‐ăl pătimi le Iisusosche. O machlimos anda‐i Betania. E cina le tainichi. Ăl chinuri anda‐l Ghetsimani. O bichinimos le Iudasco. O astarimos le Iisusosco. Sar avel c‐ăl rașaia. O ciudimos le Petrosco.
1 Hai pala so phendea sea cadal dimata duma, o Iisus phendea Pe ucenicenghe: 2 Gianen că pă dui ghesa si e Patraghi hai o Ciao le Manușăsco avela dino te avel umblado. 3 Atuncea ăl rașaia hai ăl phurea anda o norodo chidine avile and‐e bar le rașasco le baresco, cai buciolas Caiafa. 4 Hai and‐ăc than astardile te astaren le Iisusos ciorimasa, hai te mundaren‐Les. 5 Ta phende: Na and‐o ghes o baro, te na holearas le manușăn anda o norodo. 6 Ta sar o Iisus sas and‐e Betania, and‐o cher le Simonosco o leproso, 7 Pașîli Leste ăc giuvli, cai sas‐lan ăc vaso alabastrosco chandimasco cai si cuci, hai ciordea‐les pă Lesco șăro, sar beșălas che sinia. 8 Cana dichle ăl ucenicea Leste, holeaile hai phende: Sostar cadau hasarimos? 9 Cadau chandimasco daștisailo te bichindol scumpo, hai ăl love te denpe c‐ăl cioră. 10 Ta o Iisus pringiandea lengo ilo, phendea‐lenghe: Sostar cheren holi cadal giuvleache? Manghe cherdea ăc buchi laci. 11 Ăl cioră sa tumența si te aven, Me nai te avau sa tumența; 12 Că oi ciordea cadau chandimasco pă Muro corpo, cherdea‐la anda Muro prahomos. 13 Ceaces phenau‐tumenghe: Or cai propovăduila‐pe cadai Evanghelia, andă sauără thana, phendola‐pe i so cherdea cadai giuvli, anda Ma te pomenil‐pe oi. 14 Atuncea ech anda‐l deșudui, cai buciolas Iuda Iscarioteano, ghelo c‐ăl rașaia, 15 Hai phendea: So camen te denma, hai me si te dav‐Les tumenghe and‐ăl vast? Hai on dine‐les treanda argințea. 16 Hai d‐othar rodelas cana perela‐lesche mișto, te del‐Les andă lenghe vast. 17 And‐o ghes o angluno le Azimengo, avile ăl ucenicea c‐o Iisus, hai phușle‐Les: cai cames te lacearas hai te has e Patraghi? 18 Ta Ou phendea: Gean and‐o foro c‐ăc cutari manuș hai phenen‐lesche: O Sicaitori phenel: Mîră ghesa pașîle; Tute camau te cherau e Patraghi Mîră ucenicența. 19 Lesche ucenicea cherde cadea sar dinea porunca o Iisus hai laciarde e Patraghi. 20 Hai cana peli e reat, beșlo ch‐e sinia Pe deșudonța ucenicea. 21 Sar hanas, o Iisus phendea: Ceaces phenau‐tumenghe, că ech anda tumende si te bichinel‐Ma. 22 Hai on năcăjîsaile nasul, astardile te phucen‐Les fiesao: Ni avaua me, Devla? 23 Ta Ou boldea hai phendea: Coua cai boldea Manța and ciaro, bichinela‐Ma. 24 O Ciao le Manușăsco gial pala sar si hramome anda Leste. Ta nasul si te avela anda codou manuș cai bichindol o Ciao le Manușăsco! Sas mai mișto te na cherdolas. 25 Hai o Iuda, cai bichindea‐Les, boldea‐Lesche hai phendea: Ni avaua me, Sicaitorina? Ta o Iisus phendea: Tu phendean. 26 Sar on hanas o Iisus lilea ăc marno, manglea miștimos p‐o marno hai phaglea‐les ta dinea‐les că Pe ucenicea hai phendea: Len ta han cadaua si o corpo Muro. 27 Hai lindos ăc paharo hai naisardea dinea‐les lenghe, hai phendea: Phen sea anda leste. 28 Cadaua si o rat Muro, e Cris e nevi, hai ciordol anda but te aven iertime lenghe bezeha. 29 Ta phenau tumenghe, că nai te mai peau dacanara anda o rodo le drachaco, gi and‐o ghes cana peaua-les tumența neo, and‐o thagarimos Mîră Dadesco. 30 Hai pala so ghilabade, încliste p‐o Plai le Măslinengo. 31 Atuncea o Iisus phendea lenghe: Tume sea poticnina‐tume anda Mande andă cadai reat, că hramome si: «Maraua le păstores, h‐ăl bacrea nașăna». 32 Ta pala so giuvindiova, si te giau angla tumende and‐e Galilea. 33 O Petro boldea hai phendea: Cana sea poticnina‐pe andă Tute, me niș ăc‐data ni poticnina‐ma. 34 O Iisus phendea‐Lesche: Ceaces phenau‐Tuche c‐andă cadai reat mai anglal te ghilabel o bașno, trindrom si te ciudes‐tu Mandar. 35 O Petro phendea‐lesche: I te avel te merau and‐ăc than Tusa, nai te ciuda‐man Tutar. Hai sauără ucenicea cadea phende. 36 Atuncea o Iisus ghelo lența and‐ăc than cai buciolas Ghețimani, hai phendea Pe ucenicenghe: Beșăn cate gi cana giau mai ocote te rughi‐Ma. 37 Lilea pesa le Petros hai ăl dui ciave le Zebedeosche, hai lea‐Les ăc pharimos hai mîhnimos. 38 Atuncea phendea‐lenghe: Pharo si Muro ilo gi c‐o merimos. Acion cate hai beșăn giungade Manța and‐ăc than. 39 Giandos ăc țîra mai angle, pelo le mosa che phuî, rughindos‐Pe hai phenel: Muro Dad, te daștila pe te nachel Mandar cadau paharo! Ta te na cherdol‐pe sar camau Me, hai sar cames Tu. 40 Hai avilo că Pe ucenicea, hai arachlea‐le sute, Ou phendea le Petrosche: Cadea naștisailen ăc ceaso te beșăn Manța giungade? 41 Beșăn giungade hai rughin‐tume, ca te na peren and‐e ispita. O duho camel, ta o corpo si bizoriaco. 42 Pale ghelo, duar sas, hai rughisailo hai phendea: Muro Dad, cana daștil‐pe te nachel mandar cadau paharo te na peav‐les, te cherdol sar cames Tu. 43 Hai avindos pale arachlea‐le sute, că lenghe iacha sas phare pharimastar. 44 Muchlea‐le hai c‐ăl trin drom ghelo hai rughisailo sa codol dimasa duma. 45 Avilo că Pe ucenicea hai phendea‐lenghe: Soven dacanara, hai hodinin‐tume. Eta pașîlo o ceaso hai o Ciao le Manușăsco avela dino and‐ăl vast le bezehalenghe. 46 Ușten te giastar, eta pașîlo coua cai bichindea‐Ma. 47 Hai sar Ou delas duma, eta că areslo o Iuda, ech anda‐l deșudui, hai lesa and‐ăc than avile but manuș săbiența, hai rovleanța catar ăl rașaia hai ăl phure and‐o norodo. 48 Ta coua cai bichindea le Iisusos dinea‐le ăc semno, hai phendea: Saves ciumidava me, Codoua si: cion o vast pă Leste. 49 Sar areslo, pașîlo c‐o Iisus hai phendea: Bucurisao, Sicaitorina! Hai ciumidea‐Les. 50 Ta o Iisus phendea‐lesche: Amala, sostar avilean? Atuncea on pașîle Lestar, ciute o vast p‐o Iisus, hai astarde‐Les. 51 Ta ech anda cola cai sas le Iisusosa, ciutea o vast, țîrdea pi săbia, hai dinea and‐e sluga le rașaschi hai cindea lesco can. 52 Atuncea o Iisus phendea: Bolde chi săbia că laco than, că sea save încalena e săbia, săbiatar merena. 53 Or fal‐tu ca ni daștiu te rughiu Mîră Dades hai te del‐Manghe drom, mai but dă deșudui legiunea îngerenghi? 54 Atuncea sar mai maladiola so phenel o lil le Devlesco, că trăbul te cherdol? 55 Andă codou ceaso, o Iisus phendea codol bute manușănghe: Sar pal‐ăc tîlharo înclisten săbiența hai rovleanța te astaren‐Ma. Anda orsao ghes beșlem and‐o templo hai sicavauas‐tumen, hai ni ciuten o vast pă Mande. 56 Ta sea cadala cherdile, caște maladiol so sas hramome and‐o lil le Devlesco, hai ăl proorocea. Atuncea sauără ucenicea Lesche muchle‐Les, hai nașîle. 57 Hai coua cai astarde le Iisusos înghiarde‐Les c‐o Caiafa cai sas rașai baro, hai othe sas chidine ăl sicadine hai ăl phure. 58 O Petro gialas pala Leste ta dural gi‐cai areslo che bar le rașaieschi o baro, întrisailo andră hai beșălas le slugența othar, te dichel so cheren. 59 Ta ăl rașaia, ăl phure hai sauără sinedrio rodenas manuș hohamne te pheren and‐o Iisus, caște mundaren‐Les. 60 Ta ni arachle, chit că avile but manuș hohamne. Pala codoia avile dui gene hai phende: 61 Cadaua phendea: Daștiu te peravau o templo le Devlesco hai andă trin ghes vazdav‐les c‐o than. 62 O rașai baro uștilo hai phușlea‐Les: Ni phenes că niș anda so phenen cala anda Tute? 63 Ta o Iisus aciolas. Hai o rașai o baro phendea‐Lesche: Dau‐Tut armaia p‐o Del o giungado, te phenes amenghe cana Tu san o Hristoso, o Ciao le Devlesco. 64 O Iisus boldea‐lesche: Tu phendean. Hai mai phenau‐tumenghe: Dacanara dichena le Ciaves le Manușăsco beșîndos che ceaci le zuralimaschi hai avela p‐ăl nori le cerosche. 65 Atuncea o rașai o baro cindea pe gada, hai phendea: Hulisardea! So mai rodas aver manuș te phenen? Eta acana așunden Leschi hula. 66 Sar fal‐tumen? Hai on bolde, hai phende: Si doșalo merimasco. 67 Hai ciungarde‐Les p‐o mui, marde‐Les le dumuchența, hai aver denas‐Les le palmența, 68 Hai phenelas: Proorocisar amenghe Hristosona, sao si codoua cai dinea‐Tut dab. 69 Hai o Petro beșălas avri and‐e bar, ăc slujnica pașîli leste, hai phendea: I tu sanas le Iisusosa o Galileano. 70 Ta ou ciudineailo angla sea, hai phendea: Ni gianau so phenes. 71 Hai înclindos che poarta, dichlea‐les aver hai phendea codolenghe othar: I caua sas le Iisusosa o Nazarineano. 72 Hai pale ciudineailo armaiasa: Ni pringianau cadal manușăs. 73 Pal‐ăc țîra, pașîle leste codol manuș othar hai phende le Petrosche: Ceacimos si că i tu san anda lende, că i chio dimos duma sar lengo pringiandol. 74 Atuncea ou astardilo hai dinea‐pe armaia hai halea sovel: Ni pringianau cadal manușăs. Hai sa acana ghilabadea o bașno. 75 Hai o Petro andea pesche goghi sar phendea lesche o Iisus, cai phendea: Gi cana ghilabela o bașno, cidesa‐tu Mandar trir drom. Înclisto avri, hai ruia kerkes.
Complotul împotriva lui Isus
(Marcu 14:1‑2. Luca 22:1‑2. Ioan 11:45‑53)1 După ce a terminat Isus de zis toate aceste cuvinte, le‑a spus ucenicilor Săi: 2 „Știți că peste două zile este Paștele, și Fiul Omului va fi dat să fie răstignit!” 3 Atunci , preoții de seamă, [cărturarii] și bătrânii poporului s‑au strâns la palatul marelui‑preot numit Caiafa 4 și s‑au sfătuit să‑L prindă pe Isus prin viclenie și să‑L omoare. 5 Dar ziceau: „Nu în timpul sărbătorii, ca să nu se facă tulburare în popor.”
Mirul turnat pe capul lui Isus
(Marcu 14:3‑9. Ioan 12:1‑8)6 Pe când era Isus în Betania , în casa lui Simon Leprosul, 7 s‑a apropiat de El o femeie care avea un vas de alabastru cu mir de mare preț și l‑a turnat pe capul Lui, pe când stătea El la masă. 8 Văzând aceasta, ucenicii s‑au mâniat și au zis: „De ce risipa aceasta? 9 Mirul acesta se putea vinde scump, iar banii se puteau da săracilor.” 10 Când a băgat de seamă, Isus le‑a zis: „De ce supărați femeia? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine; 11 pe săraci îi aveți întotdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți întotdeauna. 12 Când a turnat acest mir pe trupul Meu, a făcut‑o pentru îngroparea Mea. 13 Adevărat vă spun că, oriunde în lume va fi propovăduită Evanghelia aceasta, se va povesti și ce a făcut femeia aceasta, în amintirea ei.”
Iuda Îl vinde pe Isus
(Marcu 14:10‑11. Luca 22:3‑6)14 Atunci , unul dintre cei doisprezece, numit Iuda Iscariotul , s‑a dus la preoții de seamă 15 și le‑a zis: „Ce‑mi dați ca să Îl dau în mâinile voastre?” Ei i‑au oferit treizeci de arginți . 16 Din clipa aceea, Iuda căuta un prilej potrivit ca să‑L dea în mâinile lor.
Isus sărbătorește Paștele cu ucenicii
(Marcu 14:12‑21. Luca 22:7‑14Luca 21‑23. Ioan 13:21‑30)17 În prima zi a Sărbătorii Azimelor, ucenicii au venit la Isus și I‑au zis: „Unde vrei să facem pregătiri ca să mănânci Paștele?” 18 El le‑a răspuns: „Duceți‑vă în cetate, la cutare, și spuneți‑i: «Învățătorul zice: ‘Timpul Meu este aproape; la tine voi face Paștele cu ucenicii Mei.’»” 19 Ucenicii au făcut cum le poruncise Isus și au pregătit Paștele. 20 Când s‑a înserat , Isus S‑a așezat la masă cu cei doisprezece [ucenici ai Săi]. 21 Pe când mâncau, a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde.” 22 Ei s‑au întristat mult și au început să‑I spună fiecare în parte: „Nu cumva sunt eu, Doamne?” 23 El le‑a răspuns: „Cel care a întins mâna cu Mine în blid, acela Mă va vinde. 24 Fiul Omului negreșit Se duce, după cum este scris despre El, dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul Omului! Ar fi fost mai bine pentru el dacă nu s‑ar fi născut!” 25 Iuda, care avea să‑L vândă, a zis: „Nu cumva sunt eu, Rabbí?” „Tu însuți ai spus‑o” , i‑a zis Isus .
Cina cea de taină
(Marcu 14:22‑26. Luca 22:15‑20. 1 Corinteni 11:23‑25)26 Pe când mâncau, Isus a luat o pâine și, după ce a rostit binecuvântarea, a frânt‑o și le‑a dat‑o ucenicilor, zicând: „Luați, mâncați: acesta este trupul Meu!” 27 Apoi a luat un pahar și, după ce a adus mulțumire, li l‑a dat zicând: „Beți toți din el, 28 căci acesta este sângele Meu, sângele legământului [celui nou], care se varsă pentru mulți spre iertarea păcatelor! 29 Vă spun că, de acum încolo , nu voi mai bea din acest rod al viței până în ziua când îl voi bea cu voi nou în Împărăția Tatălui Meu.” 30 După ce au cântat cântările de laudă, au ieșit spre Muntele Măslinilor.
Înștiințarea ucenicilor
(Marcu 14:27‑31. Luca 22:31‑34. Ioan 13:36‑38)31 Atunci, Isus le‑a zis: „În noaptea aceasta, toți vă veți poticni în Mine, pentru că este scris:
Voi bate Păstorul,
și oile turmei se vor risipi.
32 Dar după ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galileea.” 33 Petru a luat cuvântul și a zis: „Chiar dacă toți se vor poticni în Tine, eu niciodată nu mă voi poticni în Tine .” 34 Isus i‑a zis: „Adevărat îți spun că tu, chiar în noaptea aceasta, înainte să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori.” 35 Petru I‑a răspuns: „Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, nu mă voi lepăda de Tine!” Și toți ucenicii au spus la fel.
Ghetsimani
(Marcu 14:32‑42. Luca 22:39‑46)36 Atunci Isus a mers cu ucenicii într‑un loc numit Ghetsimani și le‑a zis: „Așezați‑vă aici până Mă voi duce acolo să Mă rog!” 37 I‑a luat cu Sine pe Petru și pe cei doi fii ai lui Zebedei și a început să Se întristeze și să Se mâhnească. 38 [Isus] le‑a zis atunci: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneți aici și vegheați împreună cu Mine!” 39 Apoi S‑a depărtat puțin și a căzut cu fața la pământ, rugându‑Se și zicând: „Tată , dacă este cu putință, îndepărtează de la Mine paharul acesta! Totuși, nu cum vreau Eu, ci cum vrei Tu.” 40 A venit la ucenici, i‑a găsit dormind și i‑a zis lui Petru: „Așadar, nici măcar un ceas n‑ați putut veghea împreună cu Mine? 41 Vegheați și rugați‑vă să nu ajungeți în ispită ; duhul este plin de râvnă, dar trupul este neputincios.” 42 A mers din nou, a doua oară, și S‑a rugat zicând: „Tată, dacă nu se poate să îndepărtezi de la Mine [paharul acesta] fără să‑l beau, facă‑se voia Ta!” 43 Apoi a venit din nou și i‑a găsit dormind, pentru că ochii le erau îngreunați. 44 I‑a lăsat din nou, S‑a depărtat și S‑a rugat a treia oară, spunând aceleași cuvinte. 45 Apoi a venit la ucenici și le‑a zis: „De acum dormiți și odihniți‑vă!… Iată, s‑a apropiat ceasul când Fiul Omului va fi dat în mâinile păcătoșilor. 46 Ridicați‑vă, să mergem; iată, se apropie vânzătorul!”
Prinderea lui Isus
(Marcu 14:43‑50. Luca 22:47‑53. Ioan 18:3‑12)47 Pe când vorbea El încă, iată că a venit Iuda, unul dintre cei doisprezece, și împreună cu el o gloată mare de oameni cu săbii și cu ciomege, trimiși de preoții de seamă și de bătrânii poporului. 48 Vânzătorul le dăduse un semn, zicând: „Cel pe care‑l voi săruta eu, acela este; să‑l prindeți!” 49 S‑a apropiat îndată de Isus și I‑a zis: „Plecăciune, Rabbí!” Și L‑a sărutat. 50 Isus i‑a zis: „Prietene , ce ai venit să faci, fă !” Atunci, ei s‑au apropiat, au pus mâna pe Isus și L‑au prins. 51 Și iată că unul dintre cei ce erau cu Isus a întins mâna, și‑a scos sabia, l‑a lovit pe slujitorul marelui‑preot și i‑a tăiat urechea. 52 Atunci, Isus i‑a zis: „Pune‑ți sabia la locul ei, căci toți cei ce scot sabia de sabie vor pieri! 53 Crezi că n‑aș putea să‑L rog pe Tatăl Meu să‑mi pună chiar acum la îndemână peste douăsprezece legiuni de îngeri? 54 Dar cum se vor mai împlini Scripturile, care spun că așa trebuie să fie?” 55 În clipa aceea, Isus a zis gloatei: „Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți. În toate zilele eram [cu voi] în Templu învățându‑i pe oameni , și n‑ați pus mâna pe Mine. 56 Dar toate acestea s‑au petrecut ca să se împlinească Scripturile profeților.” Atunci , toți ucenicii L‑au părăsit și au fugit.
Isus, osândit de Sinedriu
(Marcu 14:53‑65. Luca 22:54‑55Luca 63‑71. Ioan 18:13‑14Ioan 19‑24)57 Cei ce L‑au prins pe Isus L‑au dus la marele‑preot Caiafa, unde se adunaseră cărturarii și bătrânii. 58 Petru L‑a urmat de departe până înăuntru, în curtea marelui‑preot; intrând, s‑a așezat împreună cu servitorii, ca să vadă sfârșitul. 59 Preoții de seamă, [bătrânii] și tot Sinedriul căutau o mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să‑L omoare, 60 dar n‑au găsit niciuna , chiar dacă veniseră mulți martori mincinoși. În cele din urmă, au venit doi 61 care au spus: „El a zis: «Pot să dărâm Templul lui Dumnezeu și în trei zile să îl zidesc la loc.»” 62 Atunci marele‑preot s‑a ridicat în picioare și I‑a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturie aduc aceștia împotriva Ta?” 63 Dar Isus tăcea. Și marele‑preot I‑a zis: „Te conjur pe Dumnezeul cel viu să ne spui dacă Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu!” 64 Isus i‑a răspuns: „Tu însuți ai zis‑o! Dar Eu vă mai spun că, de acum încolo , Îl veți vedea pe Fiul Omului stând la dreapta Puterii și venind pe norii cerului .” 65 Atunci , marele‑preot și‑a rupt hainele și a zis: „A hulit! Ce nevoie mai avem de martori? Iată, acum ați auzit blasfemia! 66 Ce credeți?” Ei au răspuns: „Este vrednic de moarte !” 67 Atunci , L‑au scuipat în față, L‑au bătut cu pumnii și L‑au pălmuit, 68 zicând: „Profețește cine te‑a lovit, hristosule!”
Tăgăduirea lui Petru
(Marcu 14:66‑72. Luca 22:56‑62. Ioan 18:15‑18Ioan 25‑27)69 Petru însă stătea afară, în curte. O servitoare s‑a apropiat de el și i‑a zis: „Și tu erai cu Isus, galileeanul!” 70 Dar el a tăgăduit înaintea tuturor, zicând: „Nu știu ce spui!” 71 Când a ieșit în pridvor, l‑a văzut alta și le‑a zis celor de acolo: „Acesta era cu Isus din Nazaret!” 72 El a tăgăduit din nou, cu jurământ: „Nu‑l cunosc pe omul acesta !” 73 La puțin timp, cei ce stăteau acolo s‑au apropiat și i‑au zis lui Petru: „Cu adevărat și tu ești unul dintre ei, căci și vorba te dă de gol.” 74 Atunci, el a început să se blesteme și să se jure: „Nu‑l cunosc pe omul acesta !” Și îndată a cântat cocoșul. 75 Iar Petru și‑a adus aminte ce îi spusese Isus: „Înainte să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori.” A ieșit afară și a plâns cu amar.