O Iisus angla o Pilat. O Iuda umbladilo. O Iisus hai o Baraba. O Iisus dino te merel. E biciuirea, o prasamos, hai o umbladimos. O merimos, o prahomos, hai ăl paznicea c‐o mormînto.
1 Ta cana sas detehara, sauără rașaia hai ăl phure and‐o norodo dine‐pe duma and‐o Iisus caște mundaren‐Les. 2 Hai phangle‐Les ta înghiarde‐Les c‐o Ponțiu Pilat, cai sas dregătoro. 3 Atuncea o Iuda, cai bichindea‐Les, cana așundea că sas osîndime, falea‐les nasul hai înghiardea palpale le rașaienghe hai le phurenghe ăl treanda argințea cai lileas‐len, 4 Hai phendea: Thardilem bichindos rat bidoșalo. On phende‐lesche: So phenes‐amenghe? Tu si te diches. 5 Ou ciudeas ăl argințea and‐o templo, teleardea othar, ta sar ghelo i umbladilo. 6 Ăl rașaia lile ăl love, hai phende: Nai mișto te cias‐len and‐e visteria le templosche, că si pochin pă rateste. 7 Hai sar dine duma, chinde ăc Than le Pirearengo, othe te prahon le streinen. 8 Anda codolasche codou than buciol Than le Ratesco, gi p‐o ghes dă ghes. 9 Atuncea maladilo so phendilo catar o prooroco Ieremia, cai phendea: «Hai lile codol treanda argințea, pochin cai pochinde‐les ăl ciave le Israelosche, 10 Hai dine‐le p‐o Than le Pirearengo, pala sar phendea manghe o Rai.» 11 Hai o Iisus beșălas angla o dregătoro, cai phușlea‐Les: Tu san o thagar le jîdaiengo? Hai o Iisus boldea‐lesche: Tu phenes. 12 Ta c‐ăl doșa cai anenas‐Lesche ăl rașaia hai ăl phure, ni boldelas‐lenghe chanci. 13 Atuncea phendea‐Lesche o Pilat: Ni așunes caborendar doșaren-Tut cadala? 14 Ta Ou ni boldea‐lesche chanci, hai o dregătoro mirilas‐pe lestar. 15 C‐ăl ghesa le Patraghiache, o dregătoro delas o drom ăc phandadesco save manghenas o norodo. 16 Hai othe sas‐len ăc phandado anavesa, cai buciolas Baraba. 17 Hai sar sas on chidine, o Pilat phendea‐lenghe: Saves camen te dau lesco drom, le Barabas or le Iisusos, cai phenen lesche Hristoso? 18 Ou gianelas că holinatar dineas‐Les pă lesche vast. 19 Hai sar beșălas o Pilat pă pio than le crisaco, leschi giuvli dinea lesche drom ta phendea: Te na cheres chanci codol ceacesche, că but pharo sas manghe and‐o suno, anda Leste. 20 Ta ăl rașaia hai ăl phure denas‐pe pașal manuș caște manghen le Barabas, hai le Iisusos te hasaren. 21 O dregătoro astardea, hai phușlea‐le: Saves anda‐l dui camen te dav‐les tumenghe? Ta on phenenas: Le Barabas. 22 Ta o Pilat phendea‐lenghe: Ta so cherau le Iisusosa, cai buciol Hristoso? Hai sea bolde hai phende: Te avel umblado! 23 Ta o Pilat pale phendea: Ta so nasulimos cherdea? Ta on mai zurales denas mui hai phenenas: Te avel umblado! 24 Ta cana dichlea cadea o Pilat că ni cherel mișto chanci, hai mai nasul holiaile, lilea pai hai thodea pe p‐ăl vast angla sauără manuș, hai phendea: Bidoșaco sem anda o rat cadal manușăsco ceacio. Tume si te dichen. 25 Hai sauără norodo bolde hai phende: Lesco rat te avel p‐amende hai p‐amare ciave! 26 Atuncea dinea lenghe drom le Barabas, hai le Iisusos biciuisardea‐Les hai dinea‐Les te avel umblado. 27 Atuncea ăl ostașa le dregătoresche lile le Iisusos hai înghiarde‐Les and‐o pretorio, hai chidine pașa o Iisus sauără manușen, 28 Nanghiarde‐Les Lesche țoalendar, hai hureade‐Les ăc mantauasa loli. 29 Cherde Lesche ăc coroana carenghi, ciutela‐Lesche p‐o șăro, hai and‐o vast ceacio ăc trestia: hai denas cocea angla Leste, prasanas‐pesche Lestar, phenindos: Bucurisao, thagara le jîdaiengo! 30 Ciungarenas pă Leste, lile e trastia hai marenas‐Les andă o șăro. 31 Hai pala so prasaile‐pesche Lestar, nanghiarde‐Les le mantauatar, hai hureade‐les Lesche țoalența hai înghiarde‐Les te umblaven‐Les. 32 Hai cana încliste, arachle eche manușes anda‐i Cirena, cai buciolas Simono, hai silosarde‐Les te înghiarel Lesco trușul. 33 Aresle c‐o than cai buciol Golgota, cai p‐aver cib hachiardol: o Than le Șăresco, 34 Dine‐Les te pel mol hamime fiareasa; cana ciutea and‐o mui ni camnea te pel. 35 Hai pala so umblade‐Les, hulade Lesche țoale mașcar peste, ta țîrde c‐o sorțo le zarosa, caște maladiol so sas phendo catar o prooroco: «Hulade Mîră țoale mașcar peste, hai anda Muro gad țîrde c‐o sorțo.» 36 Ăl ostașea beșănas othe, hai păzinas‐Les. 37 Opral pă Lesco șăro sas hramome Leschi doș: Cadaua si o Iisus, o thagar le jîdaiengo. 38 And‐ăc than Lesa mai sas umblade i dui tîlharea, ech că Leschi ceaci, hai ech că Leschi bangi. 39 Ăl manuș cai nachenas hulinas‐Les, hai denas anda o șăro, 40 Hai phenenas: Tu, sao peravea o templo hai andă trin ghes vazdes‐les c‐o than, mîntuisao Tu Tut! Cana san Tu o Ciao le Devlesco, de Tu tele pa o trușul! 41 Sa cadea ăl rașaia, prasanas‐Les, hai ăl sicadine hai le phurența, phenenas: 42 Avren mîntuisardea, hai Pes ni daștil te mîntuil‐Pe! Cana si o thagar le Israelosco, te del‐Pe tele pa o trușul, atuncea pacheasa andă Leste. 43 Pachiailo and‐o Del: Te hastral‐Les acana cana Ou camnea‐Les! Că Ou phendea: Sem o Ciao de Devlesco. 44 Sa cadea prasanas‐Les ăl tîlharea cola cai sas umblade Lesa. 45 Hai catar ăl șou ceaso, cherdili reat cali pă sauără phuî, ci c‐ăl înia ceaso. 46 Hai c‐ăl înia ceaso o Iisus dinea mui zurales, hai phendea: Eli, Eli, lama sabahtani? p‐amari cib avel: Muro Del, Muro Del, sostar muchlean‐Ma corcoro? 47 Ta manuș cai beșănas othe cana așunde, phende: Cadaua del mui le Ilias. 48 Ech anda lende nașlo hai lilea ăc bureto, ta pherdea‐le șutesa, ciutea‐les and‐ăc trestia hai vazdea‐les opre te pel. 49 Ta col‐aver phenenas: Muchen, te diches avel o Ilia te mîntuil‐Les? 50 Hai o Iisus pale dinea mui zurales, hai dinea Pio duho. 51 Hai eta că e perdeaua anda o templo cindili andă donde, d‐opral gi tele, e phuî izdraia, hai ăl bar parîle; 52 Ăl mormîntea descheaile, hai but corpuri sfințenghe mule uștile. 53 Hai pala o giuvindimos Lesco, on încliste anda‐l mormînturi, întrisaile and‐o foro hai sicadile butenghe. 54 O sutașo colența cai păzinas le Iisusos and‐ăc than, cana dichle o izdramos hai sea so cherdilo, daraile nasul, hai phende: Ceaces, Cadaua sas o Ciao le Devlesco! 55 Othe sas i but giuvlea, cai dichenas dural, hai avilenas anda‐i Galilea pala o Iisus, slujindo‐Les. 56 Mașcar lende sas e Maria Magdalena, hai e Maria, e dei le Iacoboschi hai le Iosaschi, hai e dei le ciavenghi le Zevedeosche. 57 Cana cherdili e reat, avilo ăc manuș barvalo anda‐i Arimatea, le anavesa dă Iosifo, cai i ou sas ăc ucenico le Iisusosco. 58 Cadaua ghelo c‐o Pilat, ta manglea o corpo le Iisososco. Atuncea o Pilat poruncisardea te del‐les lesche. 59 O Iosifo, cana lilea o corpo le Iisusosco, hureadea‐Les and‐ăc pohtan ujo inosco. 60 Hai ciutea‐Les and‐ăc mormînto piro neo, cai cherdea‐les and‐o bar, hai pala so ciute ăc bar baro c‐o udar le mormîntosco, ou teleardea. 61 Hai othe sas e Maria Magdalena hai coi‐aver Maria, beșănas angla o mormînto. 62 Pala cadaua ghes, o ghes le dongo, chidineaile ăl rașaia hai ăl fariseia c‐o Pilat, 63 Hai phende: Raiana, andeam amenghe goghi că o cior hai o taritori Codoua phendea, cana trăilas: Pa trin ghesa si te ușteau. 64 Poruncisar acana, că o mormînto te avel păzime gi c‐ăl trin ghesa, te na aven pala cadaia Lesche ucenicea te cioren‐Les, hai te phenen sauărănghe: Uștilo and‐ăl mule. Cadaua tharimos avela mai nasul dă sar o angluno le manușănghe. 65 O Pilat phendea: Si tumen straja; gian hai zurearen‐la sar gianen. 66 Hai on ghele, zurearde e straja c‐o mormînto, hai ciute sigilio p‐o bar cai sas angla o mormînto.
Isus, înaintea lui Pilat
(Marcu 15:1. Luca 23:1‑2. Ioan 18:28‑32)1 Când s‑a făcut dimineață, toți preoții de seamă și bătrânii poporului au ținut sfat împotriva lui Isus, ca să‑L omoare. 2 După ce L‑au legat, L‑au dus și L‑au dat în mâna dregătorului [Ponțiu] Pilat .
Moartea lui Iuda
(Fapte 1:18‑19)3 Atunci, Iuda , cel care L‑a vândut, văzând că Isus a fost osândit, s‑a căit, le‑a înapoiat cei treizeci de arginți preoților de seamă și bătrânilor 4 și a zis: „Am păcătuit, căci am vândut sânge nevinovat!” „Ce ne pasă nouă? E treaba ta”, i‑au răspuns ei. 5 Iuda a aruncat arginții în Templu, apoi a ieșit, s‑a dus și s‑a spânzurat. 6 Preoții de seamă au luat arginții și au zis: „Nu este îngăduit să‑i punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preț de sânge.” 7 Și după ce s‑au sfătuit, au cumpărat cu ei Ogorul Olarului, pentru înmormântarea străinilor. 8 De aceea ogorul acela se numește până astăzi Ogorul Sângelui. 9 Atunci s‑a împlinit ce fusese vestit prin profetul Ieremia , care zice: „Am luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care îl hotărâseră unii dintre fiii lui Israel, 10 și i‑am dat pe Ogorul Olarului, după cum mi‑a poruncit Domnul.”
Isus, judecat de Pilat
(Marcu 15:2‑5. Luca 23:3‑5. Ioan 18:33‑38)11 Isus a fost adus înaintea dregătorului, care L‑a întrebat: „Ești tu Regele iudeilor?” „Tu însuți o spui ” , i‑a răspuns Isus. 12 Dar la învinuirile preoților de seamă și ale bătrânilor nu a răspuns nimic . 13 Atunci, Pilat I‑a zis: „Nu auzi câte mărturisesc ei împotriva ta?” 14 Isus nu i‑a răspuns la niciun cuvânt, așa că dregătorul se mira foarte mult.
Osândirea la moarte
(Marcu 15:6‑15. Luca 23:13‑25. Ioan 18:39–19:16)15 La fiecare sărbătoare, dregătorul obișnuia să elibereze mulțimii un întemnițat pe care‑l cerea ea. 16 Pe atunci aveau un întemnițat vestit, pe nume Isus Barabba. 17 Când s‑au adunat, Pilat le‑a zis: „Pe cine vreți să vi‑l eliberez: pe Isus Barabba sau pe Isus numit Hristos?” 18 Căci știa că din invidie Îl dăduseră în mâna lui. 19 Pe când stătea Pilat pe scaunul de judecată, soția lui a trimis să‑i spună: „Să n‑ai nimic de‑a face cu dreptul acesta, căci azi am suferit mult în vis din pricina Lui.” 20 Însă preoții de seamă și bătrânii au înduplecat mulțimile să‑l ceară pe Barabba, iar pe Isus să‑L dea pieirii. 21 Dregătorul le‑a răspuns: „Pe care dintre cei doi vreți să vi‑l eliberez?” „Pe Barabba”, au răspuns ei. 22 Pilat le‑a zis: „Dar ce să fac cu Isus care se numește Hristos?” „Să fie răstignit”, i‑au răspuns cu toții. 23 Dregătorul a zis: „Dar ce rău a făcut?” Ei au început să strige și mai tare: „Să fie răstignit!” 24 Văzând că nu o scoate la capăt, ci mai degrabă se face tulburare, Pilat a luat apă, s‑a spălat pe mâini înaintea mulțimii și a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele [dreptului] acestuia. E treaba voastră.” 25 Și tot poporul a răspuns: „Sângele lui să fie asupra noastră și asupra copiilor noștri!” 26 Atunci, Pilat l‑a eliberat pe Barabba, iar pe Isus, după ce a pus să‑L biciuiască , L‑a dat să fie răstignit.
Batjocurile soldaților
(Marcu 15:16‑20. Ioan 19:2‑3)27 Soldații dregătorului L‑au dus pe Isus în pretoriu și au adunat în jurul Lui toată cohorta. 28 L‑au dezbrăcat și L‑au acoperit cu o mantie stacojie. 29 Au împletit o cunună de spini, I‑au pus‑o pe cap și I‑au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui și își băteau joc de El zicând: „Plecăciune, rege al iudeilor!” 30 Îl scuipau , îi luau trestia și‑L loveau peste cap. 31 După ce și‑au bătut joc de El, L‑au dezbrăcat de mantie, L‑au îmbrăcat în hainele Lui și L‑au dus să‑L răstignească.
Răstignirea
(Marcu 15:21‑32. Luca 23:26‑43. Ioan 19:17‑27)32 Pe când ieșeau, au găsit un om din Cirene, numit Simon, pe care l‑au silit să‑I poarte crucea. 33 Când au ajuns la locul numit Golgota, care înseamnă „Locul căpățânii”, 34 I‑au dat să bea vin amestecat cu fiere ; dar când l‑a gustat, n‑a vrut să bea. 35 După ce L‑au răstignit, au împărțit între ei hainele Lui, trăgând la sorți, [ca să se împlinească ce fusese spus prin profet: Și‑au împărțit hainele Mele între ei, și pentru veșmântul Meu au tras la sorți ]. 36 Apoi s‑au așezat și‑L păzeau acolo. 37 Și I‑au scris deasupra capului vina: „Acesta este Isus, regele iudeilor.” 38 Împreună cu El au mai fost răstigniți doi tâlhari: unul la dreapta și altul la stânga.
39 Trecătorii Îi aruncau blasfemii, clătinau din cap 40 și ziceau: „Tu , care dărâmi Templul și‑l zidești la loc în trei zile, izbăvește‑te pe tine, dacă ești Fiul lui Dumnezeu, și coboară de pe cruce!” 41 Preoții de seamă, împreună cu cărturarii și bătrânii, Îl luau în râs și ziceau: 42 „Pe alții i‑a izbăvit, dar pe sine nu se poate izbăvi! Este regele lui Israel, să coboare acum de pe cruce și vom crede în el! 43 S‑a încrezut în Dumnezeu, să‑l scape acum, dacă găsește plăcere în el. Doar a zis: «Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!» ” 44 La fel Îl ocărau și tâlharii răstigniți împreună cu El.
Moartea lui Isus
(Marcu 15:33‑41. Luca 23:44‑49. Ioan 19:28‑30)45 De la ceasul al șaselea s‑a făcut întuneric în toată țara până la ceasul al nouălea. 46 Pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare:
„Elí, Elí, lemá sabahtáni? ” ,
care înseamnă: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M‑ai părăsit?” 47 Unii din cei ce stăteau acolo, când L‑au auzit, au zis: „Îl cheamă pe Ilie!” 48 Și îndată, unul dintre ei a alergat, a luat un burete, l‑a umplut cu oțet , l‑a pus într‑o trestie și I l‑a dat să bea . 49 Dar ceilalți ziceau: „Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să‑l izbăvească!” 50 Isus a strigat din nou cu glas tare, apoi Și‑a dat duhul.
51 Și iată, catapeteasma Templului s‑a despicat în două, de sus până jos, pământul s‑a cutremurat, stâncile s‑au despicat, 52 mormintele s‑au deschis și multe trupuri ale sfinților adormiți au înviat. 53 Ei au ieșit din morminte după învierea Lui, au intrat în sfânta cetate și li s‑au arătat multora.
54 Centurionul și cei care‑L păzeau pe Isus împreună cu el, văzând cutremurul și cele petrecute, s‑au înspăimântat foarte tare și au zis: „Cu adevărat, Acesta era Fiul lui Dumnezeu!” 55 Erau acolo și multe femei, care priveau de departe; ele Îl urmaseră pe Isus din Galileea, slujindu‑I. 56 Între ele erau Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov și a lui Iosif, și mama fiilor lui Zebedei.
Înmormântarea lui Isus
(Marcu 15:42‑47. Luca 23:50‑56. Ioan 19:38‑42)57 Când s‑a înserat, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era și el ucenic al lui Isus. 58 El s‑a dus la Pilat și i‑a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit să‑i fie dat. 59 Și luând trupul, Iosif l‑a înfășurat într‑un giulgiu curat 60 și l‑a pus într‑un mormânt nou, al lui însuși, pe care‑l săpase în stâncă. Apoi a rostogolit o piatră mare la intrarea mormântului și a plecat. 61 Maria Magdalena și cealaltă Marie erau acolo, stând jos în fața mormântului.
Păzirea mormântului
62 În ziua care urmează după ziua pregătirii, preoții de seamă și fariseii s‑au adunat la Pilat 63 și i‑au zis: „Stăpâne, ne‑am amintit că înșelătorul acela, pe când trăia încă, a zis: «După trei zile voi învia.» 64 Poruncește, așadar, ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii lui [noaptea] să‑l fure și să spună poporului: «A înviat din morți!» Înșelătoria de pe urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.” 65 Pilat le‑a zis: „Aveți strajă; mergeți și păziți cum știți!” 66 Ei au plecat și au întărit mormântul, pecetluind piatra și punând strajă.