Sar cheras mișto avrenghe, sar te rughis‐amen, hai te postis. Te na rodas numa pala le phuîache.
1 Aven goghiasa na cherdon că sen ujă numa te dichen‐tumen ăl manuș; cadea nai so pochin mai ajuchiaren catar tumaro Dad and‐o cero. 2 Tume cana cheren po miștimos, na phenen sauărănghe sar cheren cola cioria and‐ăl sinagoga hai p‐ăl droma, caște barion and‐ăl leaca le manușănghe; ceaces phenau‐tumenghe că lile pi pochin. 3 Tume cana cheren miștimos dacanicasche, te na gianel o vast o ceacio so cherel o aver vast. 4 Tumaro miștimos te avel cherdo cioreal garado, hai tumaro Dad o Del dichel, hai Ou pochinela‐tumen. 5 Cana rughin‐tume, na cheren cioria, te placiol‐tume cana rughin‐tume andă pîrnende ca‐l sinagogi hai p‐ăl droma, te aven dichle manușăndar; ceaces phenau tumenghe că lilen tumari pochin. 6 Tu cana rughis‐tu, gia andră andă chio cher, phandadio anglal, rughisao che Dadesche, Cai si garado, hai chio Dad, Cai dichel‐tu garades cai san, Ou pochinela‐tuche. 7 Cana rughin‐tume, te na phenen sa codol vorbe cai phenen‐len ăl neamuri, cai pachian că te phenena but le Devlesche avena așunde. 8 Tume te na mean lența, că tumaro Dad gianel so trăbul‐tumen gi cana te manghen‐Lestar. 9 Tume cadea te rughin‐tume: Amaro Dad, Cai san opre and‐o cero, ujo te avel Chio anau; 10 Avel Chio thagarimos; cherdol‐pe so Tu cames, sar si and‐o cero te avel i pe phuî. 11 Amaro marno orso ghesesco de‐les amenghe aghes; 12 Hai iertisar‐amenghe amare doșa, sar i ame iertis colenghe cai cheren‐amenghe doșa; 13 Hai na much‐amen te peras and‐o bezeh, hai durau‐ame nasulimastar. Că Chiro si o thagarimos, o zuralimos hai e slava, orcana. Amin! 14 Tume te iertina ăl doșa le manușănghe, i tumaro Dad iertila‐tume; 15 Ta te na iertina le manușănghe doșa, nici tumaro Dad ni iertila tumare doșa. 16 Cana trăbul te beșăn and‐ăl ghesa cana ni han nici, te na sicadion tristo te na cheren cioria; te dichiol‐pe pă lengo mui, te dichen‐len ăl manuș, că on ni han andă codou ghes. Ceacimos phenau‐tumenghe, că lile pi pochin. 17 Tume cana ni han and‐ăc ghes, huladion p‐ăl bal, thoven tume p‐o mui. 18 Te sicadios că ni has na le manușănghe, hai che Dadesche cai dichel‐tu so cheres garado, hai Ou pochinela‐tu. 19 Na chiden‐tumenghe barvalimata pe phuî, cai han‐le ăl cherme hai e rugina, cai roden‐le hai cioren‐le ăl cior. 20 Ta chiden tumenghe barvalimos and‐o cero, cai ăl cherme hai e rugina ni rimon‐le, hai ăl cior ni hanaven‐le hai ni cioren‐le. 21 Că othe cai avela tumaro barvalimos, othe avela i tumaro ilo. 22 E iach si e momeli le corposchi; cana chi iach uji, sauără corpo chiro si momeli. 23 Ta chi iach si nasul, sauără corpo chiro si perdo reat cali. Cadea că cana e momeli anda tute si reat cali, cabor dă baro si codou calimos andă tute. 24 Coniva n‐aștil te cherel buchi ca dui gene, or uril ieches hai închearel mai but caver, or închearel iecheste hai niciol sama col‐avres: ni daștin te aven i le Devlesche i le mamonesche. 25 Codolatar phenau‐tumenghe: Na înghiaren grija phenindos, so hasa or so piasa i or sosa hureadosa; nai tumaro ilo mai but sar o hamos hai tumaro corpo mai but sar o hureaimos? 26 Dichen c‐ăl ciriclea le cerosche, on ni cion chanci and‐e phuî te bariol, nici ni chiden te avel‐le; ta tumaro Dad and‐o cero del‐le te han. Nai sen tume mai but dă sar lende? 27 Hai sao anda tumende cai cherel peschi ghi nasul daștil te laciarel daici? 28 Hai sostar te năcăjin tume anda o hureaimos? Dichen sar trăbul sar barion ăl crinuri le phuîache, on ni bolden hai ni suven. 29 Ta phenau‐tumenghe că nici o Solomono, andă sauără barimos lesco nas hureado, sar ech cadalo crino. 30 Cana cadea hureavel o Del e ciar, cai aghes si ta tehara avela ciudini and‐e iag, ni hureavela tumen o Del but mai but dă sar e ciar, tumen țîra cai pachian? 31 Na cheren tumaro ghi nasul phenindos: so hasa, so piasa, or so hureavasa? 32 Că sauără buchea cadala cola cai ni pachian and‐o Del roden le; tumaro Dad cai si and‐o cero gianel că trăbul tumen. 33 Roden mai anglal o thagarimos le Devlesco hai Lesco ceacimos hai sauără calaver buchea dela‐le tumenghe opral. 34 Na cheren‐tumenghe ghi nasul anda o ghes dă tehara; o ghes dă tehara anela‐pesche ou corcoro. Aresel orso ghes lesco năcăjimos.
Despre milostenie
1 Luați seama să nu îndepliniți dreptatea voastră înaintea oamenilor ca să fiți văzuți de ei; altfel, nu veți avea răsplată de la Tatăl vostru din ceruri. 2 Așadar, când faci milostenie, nu trâmbița înaintea ta, cum fac fățarnicii în sinagogi și pe străzi, ca să fie slăviți de oameni! Adevărat vă spun că și‑au primit plata. 3 Ci tu, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta, 4 pentru ca milostenia ta să fie făcută în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti .
Despre rugăciune
(Luca 11:2‑4)5 Când vă rugați, să nu fiți ca fățarnicii, cărora le place să se roage stând în picioare în sinagogi și pe la colțurile străzilor, ca să fie văzuți de oameni. Adevărat vă spun că și‑au primit plata. 6 Ci tu, când te rogi, intră în odăița ta, încuie ușa și roagă‑te Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti. 7 Când vă rugați, să nu îndrugați multe , ca păgânii, cărora li se pare că pentru mulțimea vorbelor vor fi ascultați. 8 Să nu vă asemănați cu ei, fiindcă Tatăl vostru știe de ce aveți nevoie mai înainte să‑I cereți voi. 9 Voi să vă rugați așa:
Tatăl nostru care ești în ceruri,
sfințească‑se Numele Tău;
10 vie Împărăția Ta;
facă‑se voia Ta
precum în cer, așa și pe pământ!
11 Pâinea noastră cea de toate zilele dă‑ne‑o nouă astăzi
12 și ne iartă nouă greșelile noastre
precum și noi iertăm greșiților noștri;
13 și nu ne duce în ispită ,
ci izbăvește‑ne de Cel Rău!
[Căci a Ta este împărăția și puterea și slava în veci. Amin!]
14 Dacă le iertați oamenilor greșelile, și Tatăl vostru ceresc vă va ierta. 15 Dar dacă nu‑i iertați pe oameni, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile.
Despre post
16 Când postiți , să nu aveți o înfățișare posomorâtă, ca fățarnicii, care își schimonosesc fețele ca să le arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun că și‑au primit plata. 17 Ci tu, când postești, unge‑ți capul și spală‑ți fața, 18 ca să te arăți că postești nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti.
Adevăratele comori
(Luca 12:33‑34)19 Nu vă strângeți comori pe pământ, unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții; 20 ci strângeți‑vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile și rugina și unde hoții nu le sapă, nici nu le fură. 21 Pentru că unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta.
Lumina trupului
(Luca 11:34‑36)22 Ochiul este candela trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi luminat. 23 Dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Așadar, dacă lumina din tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta !
Dumnezeu și avuția
(Luca 16:13)24 Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci ori îl va urî pe unul și‑l va iubi pe celălalt, ori va ține la unul și‑l va disprețui pe celălalt. Nu puteți sluji și lui Dumnezeu, și avuției.
Despre îngrijorări
(Luca 12:22‑34)25 De aceea vă spun: nu vă îngrijorați cu privire la viața voastră, gândindu‑vă ce veți mânca sau ce veți bea, nici cu privire la trupul vostru, gândindu‑vă cu ce vă veți îmbrăca! Oare nu este viața mai mult decât hrana, și trupul mai mult decât îmbrăcămintea? 26 Uitați‑vă la păsările cerului: ele nu seamănă, nu seceră și nici nu strâng nimic în hambare, și totuși Tatăl vostru ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi cu mult mai de preț decât ele? 27 Și apoi, cine dintre voi, îngrijorându‑se, poate să adauge măcar un cot la statura lui? 28 Și de ce vă îngrijorați cu privire la îmbrăcăminte? Luați aminte cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu trudesc, nici nu torc. 29 Vă spun însă că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s‑a îmbrăcat ca unul din ei. 30 Iar dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor? 31 Așadar, nu vă îngrijorați, zicând: «Ce vom mânca?» sau: «Ce vom bea?» sau: «Cu ce ne vom îmbrăca?», 32 fiindcă după toate aceste lucruri umblă păgânii! Tatăl vostru ceresc știe că aveți nevoie de ele. 33 Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui, și toate acestea vi se vor da pe deasupra! 34 Așadar, nu vă îngrijorați pentru ziua de mâine, fiindcă ziua de mâine se va îngrijora pentru ea însăși! Ajunge zilei necazul ei.