E predica pa o plai ucio terminime. E cris le manușăngo. O zuralimos and‐o rughimos. O drom le mîntuimasco hai le hasarimasco. Te nașăn catar ăl proorocea ăl hohamne.
1 Na judechin caște na aven judechime. 2 Sar judechin, cadea si te aven judechime hai so pireasa cion, codolasa ciola‐pe tumenghe. 3 Sostar diches tu e sulum and‐e iach che phraleschi, hai e rovli andă chi iach ni diches‐la? 4 Or sar daștis te phenes che phralesche: Much te incalavau e sulum anda chi iach, hai eta că e rovli si andă chi iach? 5 Cheres cioria, incal anglal e rovli anda chi iach, hai pala codoia dichesa mișto te incalaves e sulum anda‐i iach che phraleschi. 6 Te na den ca‐l giuchel ăl buchea ujă, hai te na ciuden tumare mărgăritarea ca‐l bale, te na ușteaven‐le and‐ăl pîrne hai te bolden‐pe hai te ciunghiaren i tume. 7 Manghen hai va dela pe tumen; roden hai arachena; maren hai si te deschiaol tumenghe. 8 Orcon manghel, dela‐les, con rodel arachela, hai coa cai marel deschiaola. 9 Sao manuș anda tumende cai cana manghel lesco ciao ăc marno, te dela‐les ăc bar? 10 Or te manghel lesche macio hai ou te dela‐les sap? 11 Acana, cana tume cai sen nasul, gianen te den buchia lace tumare ciaven, cabor mai but tumaro Dad opral and‐o cero, dela buchea lace colen cai manghen? 12 Sea so tume camen te cheren tumenghe ăl manuș cheren lenghe tume mai anglal, că andă cadaia astardiol sea so manghel‐pe and‐e Cris h‐ăl proorocea. 13 Gian p‐o udar o tang, că buhlo si o udar hai i o drom cai înghiarel c‐o merimos hai but si cai gian pă lende. 14 Hai tang si o udar hai i o drom cai gial c‐o traio, hai țîra si codola cai arachen‐len. 15 Den tume and‐ăc rig catar ăl proorocea cai si hohamne, on aven tumende hureade sar bacrea, ta andral si niște ru nasul. 16 Pala lenghe rodurea pringianena‐le. Chiden ăl manuș dracha anda‐l canro, or smochina anda‐l canre? 17 Sa cadea orso pomo lacio cherel rodurea lace, hai orso pomo nasul cherel rodurea nasul. 18 Ăc pomo lacio naștil te cherel rodurea nasul, hai nici ăc pomo nasul naștil te cherel rodurea lace. 19 Hai orso pomo cai ni cherel rodurea lace si cindo hai ciudino and‐e iag. 20 Codolatar pala lenghe rodurea pringianena le. 21 Na orcon phenela Manghe: Devla, Devla, avela and‐o thagarimos le cerosco, hai cola save cherena so camela Munro Dad and‐o cero. 22 But phenena Manghe andă codou ghes: Devla, Devla, ni proorocisardeam ame andă Chio anau, hai ni incaladeam ame o beng andă Chio anau, hai ni cherdeam ame but minuni andă Chio anau? 23 Ta Me si te phenau‐lenghe: Ci echvar tumen ni pringeandem tumen dă cana sen. Durion Mandar sea cai cheren bezeha. 24 Codolatar, orsao așunel so Me phenau hai cherel‐le, gianau că si sar ăc manuș goghiasa cai vazdea pesco cher p‐o bar. 25 Peline ăl brîșînda, avile bare paia, marde ăl barvalea andă codou cher hai ni peradea‐les, că sas vazdino p‐o bar. 26 Ta orsao așunel so Me phenau hai ni cherel‐la, gianau că si sar ăc manuș bi‐goghiaco, cai vazdea pesco cher p‐o chișai. 27 Peline ăl brîșînda, avile bare paia, phurdeas e barval hai mardea and‐o cher, hai codou cher peleas. Hai baro sas lesco perimos. 28 Cana o Iisus phandadea, ăl mai but manuș mirinas‐pe catar Lesco sicaimos. 29 Ou sicavelas‐len sar ech cai si zuralo, hai na sar sicavelas‐len lenghe ăl sicaitorea.
Despre judecarea semenilor
(Luca 6:37‑38Luca 41‑42)1 Nu judecați, ca să nu fiți judecați! 2 Căci cu ce judecată judecați, cu aceea veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, cu aceea vi se va măsura. 3 De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, dar la bârna din ochiul tău nu te uiți? 4 Sau cum îi poți spune fratelui tău: «Lasă‑mă să scot paiul din ochiul tău» și, când colo, tu ai o bârnă în al tău? 5 Fățarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău!
6 Să nu dați câinilor ce este sfânt și să nu aruncați mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva porcii să le calce în picioare, iar câinii să se întoarcă și să vă sfâșie.
Perseverența în rugăciune
(Luca 11:9‑13)7 Cereți , și vi se va da; căutați, și veți găsi; bateți, și vi se va deschide! 8 Căci oricine cere primește, cine caută găsește, iar celui ce bate i se deschide. 9 Cine din voi , dacă‑i cere fiul său pâine, îi dă o piatră? 10 Sau, dacă‑i cere un pește, îi dă un șarpe? 11 Deci dacă voi, care sunteți răi, știți să le dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru din ceruri le va da lucruri bune celor ce I le cer!
12 Tot ce vreți să vă facă vouă oamenii faceți‑le și voi lor, căci în aceasta sunt cuprinse Legea și Profeții!
Poarta cea strâmtă
(Luca 13:24)13 Intrați pe poarta cea strâmtă! Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pieire și mulți sunt cei ce intră pe ea, 14 dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o găsesc.
Profeții mincinoși
(Luca 6:43‑44)15 Fiți cu băgare de seamă la profeții mincinoși, care vin la voi îmbrăcați în piei de oi, dar pe dinăuntru sunt lupi răpitori! 16 După roadele lor îi veți recunoaște. Oare se culeg struguri din mărăcini sau smochine din ciulini? 17 Tot așa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. 18 Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune. 19 Orice pom care nu face rod bun este tăiat și aruncat în foc. 20 Așa că după roadele lor îi veți recunoaște.
Lucrătorii nelegiuiți
(Luca 13:25‑27)21 Nu oricine‑Mi zice: «Doamne , Doamne!» va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu din ceruri. 22 Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n‑am profețit noi în Numele Tău? N‑am scos noi demoni în Numele Tău? Și n‑am făcut noi multe minuni în Numele Tău?» 23 Atunci le voi spune deschis: «Niciodată nu v‑am cunoscut; plecați de la Mine, voi care lucrați fărădelege! »
Casa zidită pe stâncă
(Luca 6:46‑49)24 De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele și le împlinește se va asemăna cu un om chibzuit, care și‑a zidit casa pe stâncă. 25 A venit ploaia, s‑au revărsat șuvoaiele, au suflat vânturile și s‑au năpustit asupra casei, dar ea nu s‑a prăbușit, pentru că avea temelia pe stâncă. 26 Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele și nu le împlinește se va asemăna cu un om nechibzuit, care și‑a zidit casa pe nisip. 27 A venit ploaia, s‑au revărsat șuvoaiele, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea; ea s‑a prăbușit, și prăbușirea i‑a fost mare.” 28 După ce a sfârșit Isus aceste cuvântări, mulțimile au rămas uimite de învățătura Lui, 29 fiindcă El îi învăța pe oameni ca unul care avea autoritate, nu cum îi învățau cărturarii lor.