O Iisus sastearel ăc leproso, ăc sluga sutașoschi, le sastrunea le Petroschi hai avren nasvalen. Linistil e barval pa o baro pai hai sastearel dui manușen bengaile.
1 Hai sar Ou avilo opral p‐oa plai, but manuș ghele pala Leste. 2 Hai eta că ăc nasvalo lepratar, pașilo lestar, închinosailo hai phendea‐Lesche: Devla, cana tu camesa, daștis te dichis‐ma. 3 Hai o Iisus înghiardia o vast leste, machleas‐les vastesa, hai phendea‐Lesche: Camau, au dichisine. Sar phendea i sas sasteardo le lepratar. 4 Hai phendea‐lesche o Iisus: Dich, te na phen canicasche, gia ta sicadio c‐o rașai, an so trăbul sar phendea o Moise, te avel mărturia anda lende. 5 Dă sar avelas and‐o Capernaumo, pașilo Lestar ăc sutașo hai rughisardea‐Les. 6 Hai phenindos: Devla, mîri sluga pașliol and‐o cher nasvalo hai but chinuil‐pe. 7 Hai o Iisus phendea‐lesche: Cana avaua si te sastearav‐les. 8 Ta o sutașo boldea hai phendea‐Lesche: Devla, ni meritiu te aves cai beșau me, ta phen numa ăc duma hai mîri sluga sastiola. 9 I me sem tela aver manuș hai si ma tela mande ostașa manuș hai phenau iechesche: Gia, hai gial; avresche: Au, hai avel; hai mîră slugache phenau: Cher caia, hai cherela. 10 Așundinos, o Iisus minunisailo, hai phendea colenghe cai avenas pala Leste: Ceaces phenau‐tumenghe: canicaste, and‐o Israelo, ni arachlem cadichi pachiamos. 11 Hai phenau‐tumenghe că but si te aven anda‐l thana cathar inclel o cham, hai cathar perel o cham, avena hai beșăna che sinia le Avraamosa, le Isaacosa hai le Iacovosa and‐o thagarimos le cerosco. 12 Ta ăl ciave le thagarimasche avena ciudine avri and‐o calimos le rachiaco; othe avela roimos, hai bare ducha. 13 Hai o Iisus phendea le sutașosche: Giatar, hai te cherdol‐tuche pala sar pachiaian. Leschi sluga sastili andă codoa ceaso. 14 Ta avindos o Iisus and‐o cher le Petrosco, dichle lesche sastrunea cai pașliolas nasvali șilendar. 15 Machleas la c‐o vast, hai muchle‐la ăl șila, uștili pala cadaia hai astardili te slujil‐Le. 16 Cana peli e reat, ande Leste buten cai sas bengaile, dindos duma inclelas ăl nasulimata anda lende, hai sauărăn nasvalen sasteardea‐le, 17 Caște maladiol so sas phendo catar o prooroco Isaia, cai phendea: «Amare covlimata lilea‐le, hai amare nas valimata phirardea‐le.» 18 Hai dichindos o Iisus but manușen pașa peste, poruncisardea le ucenicenghe te nachen părdal o pai. 19 Ăc manuș sicado pașilo pașa Leste, hai phendea‐lesche: Sicaitorina, me camau te avau pala Tute cai Tu giasa. 20 Ta o Iisus boldea‐lesche: Ăl vulpi si le thanora garade hai ăl ciriclea si le cherora; ta o Ciao le Manușăsco nai cai te ciol pio șăro. 21 Aver cai sas anda‐l ucenicea phendea‐Leste: Devla, much‐ma te giau mai anglal te prahau mîră dades. 22 Ta o Iisus phendea‐lesche: Au pala Mande, hai much le mulen te prahon pe mulen. 23 Ciutea‐pe and‐e corabia, hai Lesche ucenicea ghele pala Leste. 24 Hai, eta, ăc bari barval vazdinaili p‐o pai, cadici dă bari că delas opral pă‐i corabia; ta Ou sovelas. 25 Lesche ucenicea avile pașa Leste, vazde‐Les hai dine mui: Devla, hastra‐amen, că hasaos. 26 O Iisus phendea‐lenghe: Sostar daran cadea, țîra pachian? Atuncea Ou uștilo, certosardea e barval hai o pai te acion hai acile. 27 T‐ăl manuș mirinas‐pe hai phenenas: Con si Cadaua, cai e barval hai o pai așunen‐Lestar, hai cheren so Ou phenel? 28 Hai nachindos Ou părdal and‐ăl thana le Gadarineanghe, avile angla Leste dui manuș bengaile, cai inclenas catar ăl thana muchle, sas cadea dă nasul manuș că naștinas coniva te nachen pa codo‐l thana. 29 Hai astarde te den mui hai te phenen: So si‐tut amența, Iisuso, Ciao le Devlesco? Avilean cathe angla so si chio timpo, te duchaves‐amen? 30 Mai dur lendar sas but bale cai hanas ciar. 31 Ta ăl beng rughinas‐Les, hai phenenas: Cana incalaves‐amen avri, de‐ame drom andă col bale. 32 Hai Ou phendea‐lenghe: Giantar. Hai on incliste hai ciute‐pe and‐ăl bale. Hai eta, că sauără bale ciudine‐pe and‐o pai hai sea tasile andă codou pai. 33 Ta ăl manuș cai sas le balența, nașle andă foro ta phende sea so cherdilo bengailența. 34 Hai eta sa o foro inclisto ta maladiol le Iisusosa; hai cana dichle‐Les, rughisarde‐Les te telearel pa lenghe thana.
Vindecarea unui lepros
(Marcu 1:40‑45. Luca 5:12‑16)
1 Când S‑a coborât de pe munte, mulțimi mari au mers după El. 2 Și iată că un lepros s‑a apropiat de El, I s‑a închinat și I‑a zis: „Doamne, dacă vrei, poți să mă curățești!” 3 Isus a întins mâna și l‑a atins, zicând: „Da, vreau, fii curățit!” Îndată a fost curățit de lepra lui. 4 Apoi, Isus i‑a zis: „Vezi să nu spui nimănui, ci mergi, arată‑te preotului și adu darul pe care l‑a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei!”
Vindecarea slujitorului unui centurion
(Luca 7:1‑10. Ioan 4:43‑54)
5 Pe când intra Isus în Capernaum, s‑a apropiat de El un centurion, care L‑a rugat 6 și I‑a zis: „Doamne, slujitorul meu zace în casă paralizat și se chinuie cumplit!” 7 Isus i‑a zis: „O să vin să‑l vindec.” 8 Centurionul i‑a răspuns, zicând: „Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu; spune numai un cuvânt, și slujitorul meu va fi vindecat! 9 Căci și eu sunt om sub autoritate și am sub mine soldați; și, când îi zic unuia: «Du‑te!», se duce; când îi zic altuia: «Vino!», vine; și, când îi zic robului meu: «Fă asta!», face.” 10 Auzind Isus aceste vorbe , S‑a mirat și le‑a zis celor ce Îl urmau: „Adevărat vă spun că n‑am găsit în tot Israelul o asemenea credință! 11 Dar vă spun că vor veni mulți de la răsărit și de la apus și vor sta la masă cu Avraam, Isaac și Iacov în Împărăția cerurilor, 12 iar fiii Împărăției vor fi aruncați în întunericul de afară. Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.” 13 Apoi i‑a zis centurionului: „Du‑te și facă‑ți‑se după cum ai crezut!” Și slujitorul lui s‑a vindecat chiar în ceasul acela.
Vindecarea mai multor bolnavi
(Marcu 1:29‑34. Luca 4:38‑41)
14 Isus a mers apoi în casa lui Petru și a văzut‑o pe soacra acestuia zăcând în pat, cuprinsă de febră. 15 Isus i‑a atins mâna și febra a lăsat‑o; apoi ea s‑a ridicat și a început să‑I slujească.
16 Când s‑a înserat , au adus la Isus mulți demonizați. Prin cuvântul Său , El a scos din ei duhuri necurate și i‑a vindecat pe toți cei bolnavi, 17 ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul Isaia, care zice:
El a luat asupra Lui neputințele noastre
și a purtat bolile noastre.
Cum să‑L urmăm pe Isus
(Luca 9:57‑62)
18 Văzând Isus mulțimea din jurul Său, le‑a poruncit ucenicilor să treacă pe malul celălalt. 19 Atunci a venit la El un cărturar, care I‑a zis: „Învățătorule, Te voi urma oriunde vei merge.” 20 Isus i‑a răspuns: „Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul Omului n‑are unde să‑Și plece capul.” 21 Un altul, care era dintre ucenici, I‑a zis: „Doamne, dă‑mi voie să mă duc mai întâi să‑l îngrop pe tatăl meu!” 22 Dar Isus i‑a răspuns: „Vino după Mine și lasă morții să‑și îngroape morții!”
Potolirea furtunii
(Marcu 4:35‑41. Luca 8:22‑25)
23 Isus S‑a urcat într‑o barcă, iar ucenicii Lui L‑au urmat. 24 Și iată că pe mare s‑a stârnit o asemenea furtună, încât barca era acoperită de valuri. El însă dormea. 25 Ucenicii s‑au apropiat de El și L‑au trezit, zicându‑I: „Doamne, salvează‑ne, fiindcă pierim!” 26 El le‑a spus: „De ce sunteți fricoși, puțin credincioșilor?” Apoi S‑a sculat , a mustrat vânturile și marea și s‑a lăsat o liniște adâncă. 27 Oamenii aceia erau uimiți și ziceau: „Ce fel de om este Acesta, dacă Îl ascultă până și vânturile și marea?”
Vindecarea celor doi demonizați din Gadara
(Marcu 5:1‑20. Luca 8:26‑39)
28 Când a ajuns Isus pe partea cealaltă, în ținutul gadarenilor , L‑au întâmpinat doi demonizați care ieșeau din morminte. Erau atât de înfricoșători, încât nimeni nu mai putea trece pe drumul acela. 29 Și iată că au început să strige: „Ce avem noi a face cu Tine, [Isuse,] Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuiești înainte de vreme?” 30 Departe de ei era o turmă mare de porci care pășteau. 31 Demonii Îl rugau și ziceau: „Dacă ne scoți afară, trimite‑ne în turma aceea de porci!” 32 „Duceți‑vă!” , le‑a zis El. Ei au ieșit și au intrat în porci. Și, deodată, toată turma s‑a repezit de pe stâncă în mare și a pierit în ape. 33 Porcarii au fugit și, ajungând în cetate, au povestit totul, anume cele întâmplate cu demonizații. 34 Atunci toată cetatea a ieșit în întâmpinarea lui Isus și, cum L‑au văzut, L‑au rugat să plece din ținutul lor.