O ghiu hai o ghes le savatosco. Ăc sastearimos cherdo and‐ăc ghes le savatosco. Baro bezeh cherdo caring o Duho Ujo. Sao si neamo o ceacio.
1 Andă codol ghesa, o Iisus gialas mașcar ăl ghiva, and‐ăc ghes le savatosco, hai Lesche ucenice bocaile hai astardile te moren ghiu and‐ăl vast hai te han. 2 Cana dichle ăl fariseia cadea, phende‐Lesche: Eta, Che ucenice cheren so ni trăbul and‐o ghes le savatosco. 3 Ta Ou phendea‐lenghe: Ni citisarden so cherdea o David cana bocailo, ou hai ăl manuș cai sas lesa? 4 Sar ciutea‐pe and‐o cher le Devlesco hai halea ăl marne cai cionas‐pe anglal hai cai ni cherdolas‐pe lesche te hal codol marne hai nici colenghe cai sas lesa, hai numa le rașaienghe? 5 Or ni citisarden că, and‐ăl ghesa le savatosche, le rașaia ușteaven p‐o savato and‐o templo, hai sa nai doșale? 6 Ta Me phenau‐tumenghe că mai baro dă sar o templo si cathe. 7 Cana gianen so hachiardol so phendol: Mila camau hai na jîrtfa, ni doșarenas colen cai nai‐le doș. 8 Că o Ciao le Manușăsco si Rai Baro i p‐o ghes le savatosco. 9 Hai nachindos othar, avilo andă lenghi sinagoga. 10 Hai eta că othe sas‐Le ăc manuș le vastesa șuco. Hai astarde ta pușle‐Les: Perel‐pe te sasteares and‐o ghes le savatosco? Cadalasa rodenas te arachen‐Les doșalo. 11 Ou phendea‐lenghe: Sao manuș anda tumende cai te avel‐les ăc bacri hai te perela and‐ăc hău and‐ăc ghes savatosco, ni astarela hai încalavela‐la avri? 12 Cabor mai but si ăc manuș dă sar ăc bacri! Codolasche perel‐pe te cheres mișto and‐o ghes savatosco. 13 Atunci phendea codol manușăsche: Lungivar chio vast. Ou lungiosardea o vast hai cherdilo sastevesto sar col‐aver vast. 14 Pala so înclisto, ăl fariseia dine‐pe duma te hasaren‐Les. 15 Ta o Iisus, pringiandea‐le, teleardea othar. Hai but avile pala Leste hai Ou sasteardea sauărăn. 16 Ta Ou poruncisardea te na mai phenen avrenghe, te cheren‐Les pringiando. 17 Caște maladiol so sas phendo catar o prooroco Isaia, cai phendea: 18 «Eta Muro Ciao Cai alosardem‐Les, Muro camno Cai Muro ghi camlea‐Les; Ciaua Muro Duho pă Leste, hai anela le neamuren ch‐e cris. 19 Ni hala‐pe, nici ni dela mui coniva, ni așunela Lesco mui p‐o drom. 20 Ni phaghela ăc sulum andini, hai ni mundarela ăc feștila cai mai cherel tuî, gi cana cherela te biruil e cris. 21 Hai andă Lesco anau ăl neamuri ajuchearena o miștimos». 22 Atunci ande Leste ăc bengailo, coro hai cibalo, ta Ou sasteardea‐les, cadea că o coro hai cibalo delas duma hai dichelas. 23 But manușă mirinas‐pe, hai phenenas: Ni avela Cadaua o Ciao le Davidosco? 24 Ta ăl fariseia așunde hai phende: Cadaua ni încalavel le benghen numa le Beelzebulosa, o mai baro le benghengo. 25 Pringianindos lengo ilo, o Iisus phendea‐lenghe: Orsao thagarimos cai han‐pe mașcar peste aresel mulano, hai orsao foro or cher cai hal‐pe mașcar peste ni închiardol. 26 Cana o beng încalavel le benghes han‐pe mașcar peste hai aresen deschiarde; atunci sar daștil nghiardol lesco thagarimos? 27 Hai cana Me incalavau le benghen le Beelzebulosa, tumare ciave sosa încalaven‐le? Codolasche on si te aven tumare crisome. 28 Ta cana Me le Duhosa le Devlesco încalavau le benghen, eta că areslo tumende o thagarimos le Devlesco. 29 Sar daștil daconiva te ciol‐pe and‐ăc cher echesco mai zuralo dă sar leste hai te lel lesche sauără buchea, cana ni mai anglal phangleas‐le zurales, hai pala codoia te nanghiarel lesco cher? 30 Sao nai Manța si Mîrî contra, hai sao ni chidel Manța, risipil. 31 Codolasche phenau‐tumenghe: Orsao bezeh, hai orsavi hula avela iertime le manușănghe, ta e hula caring o Duho Ujo nai te avel lenghe iertime. 32 Sao dela duma nasul anda o Ciao le Manușăsco, avela iertime; ta sao dela duma nasul anda o Duho Ujo nai te avel iertime nici acana, nici gi cana na terminila‐pe. 33 Or phenen că i phabalin si laci hai lesche phabaia si lace, or phenen că i phabalin si nasul hai lesche phabaia nai lace, că pala ăl phabaia pringiandol ăc phabalin. 34 Sapora samneache, sar daștil te den duma mișto, ăc data cana sen nasul? Că so si tume and‐o ilo del duma tumaro mui. 35 O manuș o lacio anda pi chisi e laci încalavel so si lacio, ta o manuș o nasul anda pi chisi e nasul încalavel so si nasul. 36 Phenau tumenghe că anda orsavi duma nasul cai phendola‐pe, o manuș si te avel țîrdino and‐o ghes le crisaco. 37 Că anda tumare dimata duma avena arachade orta, hai anda tumare dimata duma avena doșale. 38 Atunci bolde Lesche manuș anda‐l sicade ha‐l fariseia, phenindos: Sicaitorina, camas te dichas Tutar ăc nișan. 39 Hai Ou boldea hai phendea‐lenghe: Ăc neamo cior hai lagiavesco manghel ăc nișan, ta aver nișan ni dela‐pe lesche, numa o nișan le proorocosco o Iona. 40 Sar sas o Iona and‐o păr ăc macesco baro trin ghesa hai trin rachea, cadea avela i o Ciao le Manușăsco and‐o ilo le phuîaco trin ghesa hai trin rachea. 41 Ăl murș anda‐i Ninive uștena ch‐e cris cadal neamosa hai osîndila‐les, că on pocăisaile cana o Iona predichisardea lenghe; eta cathe si mai but dă sar o Iona. 42 E thagarni cathar perel o cham uștela ch‐e cris cadal neamosa hai osîndila‐les, că avili catar o șăro le phuîaco caște așunel so goghi sas le Solomonos, hai eta cathe si mai but dă sar o Solomon. 43 Hai cana o duho o nasul înclisto anda o manuș, phirel andă‐l thana bipaiesche, rodindos than te hodinil‐pe ta ni arachel‐les. 44 Atunci phenel: Si te bolda‐ma andă muro cher cathar înclistem; hai avindos, arachel‐les nangho, șîlado hai laciardo. 45 Atunci gial hai lel pesa aver efta duhuri mai nasul dă sar peste, hai citindos‐pe andră, beșăn and‐ăc than hai ăl buchea cai cheren‐le acana si cherde mai nasul dă sar anglal. Cadea si te avel i cadal neamosa cior. 46 Ta sar delas Ou duma le bute manușănghe, eta că Leschi dei hai Lesche phral beșănas avri, hai rodenas te den duma Lesa. 47 Coniva phendea‐Lesche: Eta Chi dei hai Che phral beșăn avri, hai roden te den duma Tusa. 48 Hai Ou phendea‐lesche: Con si Mîrî dei hai con si Mîră phral? 49 Hai, lungiondos o vast caring Pe ucenicea, phendea: Eta Mîrî dei hai Mîră phral. 50 Că orsao cherel so camel Muro Dad cai si and‐o cero, codoua si Manghe phral hai phei hai dei.
Isus, Domn al Sabatului
(Mc. 2:23-28Mc. 3:1-6Lc. 6:1-11)1 În vremea aceea, într-o zi de Sabat, Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui au flămânzit, așa că au început să smulgă spice și să mănânce.
2 Când au văzut fariseii lucrul acesta , I-au zis lui Isus:
‒ Iată, ucenicii Tăi fac ce nu este voie să facă în ziua de Sabat!
3 Dar El le-a zis:
‒ N-ați citit ce a făcut David atunci când i s-a făcut foame, atât lui, cât și celor ce erau cu el? 4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinile prezentării, pe care nu era îngăduit să le mănânce nici el, nici cei ce erau cu el, ci doar preoții? 5 Sau n-ați citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoții profanează Sabatul în Templu și totuși sunt nevinovați? 6 Dar Eu vă spun că aici este Cineva mai mare decât Templul! 7 Dacă ați fi știut ce înseamnă: „Milă doresc, nu jertfă!“, n-ați fi condamnat niște nevinovați! 8 Căci Fiul Omului este Domn al Sabatului.
9 Și plecând de acolo, a venit la sinagoga lor. 10 Și iată că acolo era un om care avea o mână uscată.
Ei, ca să-L poată acuza pe Isus , L-au întrebat, zicând:
‒ Este îngăduit a vindeca în ziua de Sabat?
11 Isus le-a zis:
‒ Cine este omul acela dintre voi, care, dacă are o oaie ce cade într-o groapă în ziua de Sabat, n-o va apuca și o va scoate afară? 12 Așadar, cu cât mai prețios este un om decât o oaie! Prin urmare, este voie a face bine în ziua de Sabat!
13 Apoi i-a zis acelui om:
‒ Întinde-ți mâna!
El a întins-o și ea a fost făcută sănătoasă, ca și cealaltă.
14 Dar fariseii, ieșind, s-au sfătuit împotriva Lui, gândindu-se cum să-L omoare.
Isus, Slujitorul Domnului
(Mc. 3:7-12Lc. 6:17-19)15 Însă Isus, înțelegând aceasta , S-a retras de acolo. După El au mers mulțimi mari de oameni . El i-a vindecat pe toți 16 și i-a atenționat să nu-L facă cunoscut, 17 ca să se împlinească astfel ceea ce a fost spus prin profetul Isaia, care zice:
18 „Iată, Slujitorul Meu, pe Care L-am ales,
Preaiubitul Meu, în Care sufletul Meu Își găsește plăcerea!
Voi pune Duhul Meu peste El,
iar El va proclama dreptatea națiunilor.
19 Nu se va certa, nici nu va striga
și nimeni nu-I va auzi glasul pe străzi.
20 Nu va rupe trestia zdrobită
și nu va stinge fitilul de la candelă care încă mai fumegă,
până nu va duce la victorie dreptatea.
21 Și națiunile își vor pune speranța în Numele Lui!“ .
Isus și Beelzebul
(Mc. 3:22-29Lc. 11:14-23Lc. 12:10)22 Atunci a fost adus la El un demonizat orb și mut. Isus l-a vindecat, așa că mutul vorbea și vedea.
23 Toate mulțimile se minunau și ziceau:
‒ Nu cumva este Acesta Fiul lui David?
24 Însă, când fariseii au auzit acest lucru, au zis:
‒ Omul Acesta nu alungă demonii decât cu ajutorul lui Beelzebul, conducătorul demonilor.
25 Dar Isus , cunoscându-le gândurile, le-a zis:
‒ Orice împărăție dezbinată împotriva ei înseși este distrusă și orice cetate sau familie dezbinată împotriva ei înseși nu va dăinui. 26 Dacă Satan îl alungă pe Satan, este dezbinat în el însuși. Deci, cum va dăinui împărăția lui? 27 Iar dacă Eu alung demonii cu Beelzebul, fiii voștri cu cine îi alungă? De aceea ei vor fi judecătorii voștri. 28 Dar, dacă Eu alung demonii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit peste voi.
29 Sau cum poate cineva să intre în casa celui puternic și să-i ia bunurile, dacă nu-l leagă mai întâi pe cel puternic? Abia atunci îi va jefui casa.
30 Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, iar cine nu adună cu Mine, risipește. 31 De aceea vă spun că orice păcat și orice blasfemie le vor fi iertate oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertată. 32 Și, dacă cineva va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului, i se va ierta. Însă, oricui va vorbi împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta, nici în veacul acesta, nici în cel care vine.
Pomul se cunoaște după roade
(Lc. 6:43-45)33 Ori faceți pomul bun și rodul lui bun, ori faceți pomul stricat și rodul lui stricat. Căci pomul este cunoscut după rodul său. 34 Pui de vipere, cum ați putea voi să spuneți lucruri bune, când voi sunteți răi? Căci din belșugul inimii vorbește gura! 35 Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria lui rea. 36 Vă spun că, în Ziua Judecății, oamenii vor răspunde pentru orice cuvânt nefolositor pe care l-au rostit. 37 Căci prin cuvintele tale vei fi îndreptățit și prin cuvintele tale vei fi condamnat.
Semnul profetului Iona
(Mt. 16:1-4Mc. 8:11-12Lc. 11:29-32)38 Atunci unii dintre cărturari și farisei I-au răspuns, zicând:
‒ Învățătorule, vrem să vedem un semn de la Tine!
39 Însă Isus , răspunzând, le-a zis:
‒ O generație rea și adulteră caută un semn, dar nu i se va da un alt semn decât semnul profetului Iona. 40 Căci, așa cum a fost Iona în pântecul peștelui timp de trei zile și trei nopți, tot așa va fi și Fiul Omului, timp de trei zile și trei nopți, în inima pământului. 41 Bărbații din Ninive se vor ridica la judecată alături de această generație și o vor condamna, pentru că ei s-au pocăit la mesajul proclamat de Iona, iar aici iată că este Cineva mai mare decât Iona. 42 Regina din sud se va ridica la judecată alături de generația aceasta și o va condamna, pentru că ea a venit de la marginile pământului, ca să asculte înțelepciunea lui Solomon, iar aici iată că este Cineva mai mare decât Solomon.
Întoarcerea duhului necurat
(Lc. 11:24-26)43 Când duhul necurat iese dintr-un om, umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă, dar n-o găsește. 44 Atunci își spune: „Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit!“. Și când vine, o găsește goală, măturată și împodobită. 45 Atunci se duce și mai ia cu el alte șapte duhuri, mai rele decât el, și, intrând, locuiesc acolo, iar starea din urmă a acelui om ajunge mai rea decât cea dintâi. Tot așa se va întâmpla și cu această generație rea.
Mama și frații lui Isus
(Mc. 3:31-35Lc. 8:19-21)46 În timp ce vorbea El mulțimilor, iată că mama și frații Lui stăteau afară, căutând să-I vorbească.
47 Atunci cineva I-a zis:
‒ Iată că mama Ta și frații Tăi stau afară, căutând să-Ți vorbească.
48 Dar Isus , răspunzând, i-a zis celui ce-I vorbise:
‒ Cine este mama Mea și cine sunt frații Mei?
49 Și întinzându-Și mâna spre ucenicii Lui, a zis:
‒ Iată mama Mea și frații Mei! 50 Căci oricine face voia Tatălui Meu, Care este în Ceruri, acela Îmi este frate, soră și mamă.