O sastearimos ăc manușăsco covlo and‐o Capernaum. O Matei. Ăl ucenicea le Ioanosche o Bolitori. E cei le Iairoschi hai e giuvli nasvali. Dui coră hai ăc cibalo. Ăl manuș cai chiden o ghiu.
1 Ciutindos‐pe and‐e corabia, o Iisus nachlo o pai ta avilo andă pescho foro. 2 Hai eta, că ande‐Lesche eches șuco dă nasvalo cai pașliolas sa p‐o pato. Cana dichlea o Iisus că pachial, phendea le covlesche: Înghiardo, zuralo ciaveia! Iertime si che bezeha! 3 Sas othe manuș sicade, cai phenenas andă peste: Cadaua hulil. 4 O Iisus, cai gianelas so sas andă lengo ilo, phendea‐lenghe: Sostar pachian nasulimata andă tumaro ilo? 5 So si mai feder te phenau: Iertime si che bezeha, or te phenau: Vazde‐tut hai phir? 6 Ta te gianen că o Ciao le Manușăsco daștil so si pe phuî te iertil ăl bezeha, phendea le covlesche: Vazde‐tut, le chio pato hai gia tuche chere. 7 Hai sar uștilo, ghelo că pio cher. 8 Cana dichle ăl manuș cada‐l buchea, daraile hai lăudisarde le Devles, Cai dinea le manușăs cadea zuralimos. 9 Cana o Iisus teleardea othar, dichlea ăc manușăs cai beșălas che vama, ou buciolas Matei, hai phendea‐lesche: Au pala Mande. Hai vazdindos‐pe, ghelo pala Leste. 10 Hai sar beșălas Ou ch‐e sinia, and‐o cher, eta că but manuș vameș hai bezehale avile hai beșle ch‐e sinia le Iisusosa hai Lesche ucenicența. 11 Ăl fariseia cana dichle, phende le ucenicenghe: Sostar hal tumaro Sicaitori le vameșența hai le bezehalența? 12 Ta cana Ou așundea, phendea: Na le sastevesten trăbul‐le doctoro, hai le nasvalen. 13 Gian hai sichion so hachiardiol‐pe cana phendilo: Mila camau, hai na jîrtfa; că ni avilem te dau mui ch‐e pocăința colen cai si orta ta colen cai si bezehale. 14 Atuncea avile Leste ăl ucenicea le Ioanosche, phenindos: Sostar ame h‐ăl fariseia postis butivar, hai Che ucenicea ni postin? 15 Hai o Iisus boldea‐lenghe: Roven‐pe cola cai si c‐o abiau, so si o jiamutro lența? Ta avena i codol ghesa cana o jiamutro avela lilo lendar, atuncea postina i on. 16 Coniva ni ciol ăc pohtan neo c‐ăc zăbuno phurano, că o cinimos avelas mai baro. 17 Hai ni ciol mol nevi andă niște braghia cherne; ăl braghia paron: e mol ciordol hai hasaol; hai e mol e nevi ciol‐pe and‐ăl braghia neve ta înghiardon e mol hai ăl braghia. 18 Pala sar delas‐lenghe duma o Iisus, eta că avilo ăc mai baro manuș, hai dinea Lesche cocea hai phendea: Mîri racli ăc țîra mai anglal muli, dă au Tu ta ciu Che vast pă late, hai si te giuvindol‐pe. 19 O Iisus uștilo hai teleardea pala Leste Pe ucenicența. 20 Hai eta c‐ăc giuvli cai dă deșudui bărș tabdelas lache rat but, avili palal hai numa machlea pe pașal poghea Lesche. 21 Oi phenelas andă peste: Numa te macha‐ma catar Lesche poghea hai si te sasteou; 22 O Iisus boldinailo, hai dichlea‐lan, ta phendea‐lache: Na dara, ceione, pala sar pachian sastilean. Codoi giuvli gheli sastevesti and‐o codou ceaso. 23 Cana areslo o Iisus and‐o cher colesco mai baro manuș, hai cana dichlea colen cai ghilabenas anda o flauto, hai mai but cai jălinas, phendea‐lenghe: 24 Den‐tumen rigate, e racliori ni muli, hai sovel. On asanas Lestar. 25 Ou incaldea sauărăn avri and‐o cher, întrisailo andră, lea le racliora vastestar hai uștili. 26 Hai gheli e vestea cadai minuneachi anda sauără thana codola. 27 Cana teleardea othar, lile‐pe p‐oa Iisus dui coră cai denas mui hai phenenas: Avel‐Tut mila amendar, Ciao le Davidosco. 28 Pala so ghelo and‐o cher, ăl coră aviletar Leste hai o Iisus pușlea‐le: Pachian că daștiu te cherau so manghen? On phende Lesche: Pacheas, Devla! 29 Atuncea Ou machlilo catar lenghe iacha hai phendea‐lenghe: Cherdol pe tumenghe pala sar pachiaen! 30 Hai deschiaile lenghe iacha. Hai o Iisus phendea‐lenghe, poruncindos: Dichen te na gianen coniva. 31 Ta on, sar incliste avri, phende sauărănghe anda Leste, andă sauără thana codola. 32 Cana telearde on, eta că ande Lesche ăc cibalo hai bengailo. 33 Pala so sas incalado o beng anda leste, o cibalo dinea i duma. But manuș mirinas‐pe hai phenenas: Dă cana siam ni dichinailo cadea daici and‐o Israelo. 34 Ta ăl fariseia phenenas: O mai baro le benghesco dinea‐le te incalavel ăl beng. 35 O Iisus marelas phirindos sauără forosa hai ăl gava, sicavelas le manușăn and‐ăl sinagogi dindos duma e Evanghelia le thagarimaschi, sastearindos orso nasvalimos cai sas and‐ăl manuș. 36 Ou dichindos cadichi manuș, lea‐Les mila lendar, că sas năcăjime hai hasarde, sar ăl bacrea cai nai le pastori. 37 Atuncea phendea Pe ucenicenghe: Bari si e buchi cai chidel‐pes o ghiu, hai si ame țîra manuș bucheache. 38 Rughin le Raies le bucheaco, te încalel Ou manușen bucheache caște chiden o ghiu.
Vindecarea unui paralitic
(Mc. 2:1-12Lc. 5:17-26)1 Isus S-a urcat în barcă, a trecut marea și a venit în cetatea Lui. 2 Și iată că niște oameni au adus la El un paralitic întins pe un pat. Văzând Isus credința lor, i-a zis paraliticului: „Îndrăznește, copile! Păcatele îți sunt iertate!“.
3 Dar iată că unii dintre cărturari și-au zis în ei înșiși: „Acesta blasfemiază!“.
4 Isus, cunoscând gândurile lor, a zis: „De ce gândiți lucruri rele în inimile voastre? 5 Căci ce este mai ușor? A spune: «Păcatele îți sunt iertate!» sau a spune: «Ridică-te și umblă!»? 6 Dar, ca să știți că Fiul Omului are pe pământ autoritatea de a ierta păcatele, ție îți spun – i-a zis El paraliticului – ridică-te, ia-ți patul și du-te acasă!“. 7 Și, ridicându-se, s-a dus acasă. 8 Mulțimile s-au înfricoșat când au văzut lucrul acesta și L-au glorificat pe Dumnezeu, Cel Care a dat oamenilor o astfel de autoritate.
Chemarea lui Matei; Isus stă la masă cu păcătoșii
(Mc. 2:13-17Lc. 5:27-32)9 Plecând de acolo mai departe, Isus a văzut un om, numit Matei, șezând în locul unde se plăteau taxele. El i-a zis: „Urmează-Mă!“. Matei s-a ridicat și L-a urmat.
10 În timp ce Isus era la masă în casa lui Matei , iată că mulți colectori de taxe și păcătoși veneau să mănânce împreună cu Isus și cu ucenicii Săi.
11 Văzând lucrul acesta, fariseii le-au zis ucenicilor Lui:
‒ De ce mănâncă Învățătorul vostru împreună cu colectorii de taxe și cu păcătoșii?
12 Însă Isus i-a auzit și le-a zis:
‒ Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. 13 Duceți-vă, deci, și învățați ce înseamnă: „Milă doresc, nu jertfă!“ . Căci Eu n-am venit să-i chem pe cei drepți, ci pe cei păcătoși.
Întrebarea ucenicilor lui Ioan despre post
(Mc. 2:18-22Lc. 5:33-39)14 Atunci ucenicii lui Ioan s-au apropiat de El, zicând:
‒ De ce noi și fariseii postim mult, iar ucenicii Tăi nu postesc?
15 Isus le-a răspuns:
‒ Oare pot jeli nuntașii cât timp mirele este cu ei? Vor veni însă zile când mirele va fi luat de la ei și atunci vor posti.
16 Nimeni nu coase un petic de pânză nouă pe o haină veche, căci peticul cel nou rupe din haină, și ruptura se face mai rea. 17 Și oamenii nu toarnă vin nou în burdufuri vechi. Altfel, burdufurile se crapă, vinul se varsă și burdufurile sunt distruse. Ci vinul nou se toarnă în burdufuri noi și, astfel, se păstrează amândouă.
Vindecarea unei femei și învierea unei fetițe
(Mc. 5:21-43Lc. 8:40-56)18 În timp ce Isus spunea aceste lucruri, iată că unul dintre conducătorii sinagogii a venit și I s-a închinat, zicând: „Fata mea tocmai a murit; dar vino și pune-Ți mâna peste ea și va trăi!“. 19 Isus S-a ridicat și l-a urmat împreună cu ucenicii Săi. 20 Și iată că o femeie, care de doisprezece ani avea o hemoragie, apropiindu-se pe la spate, s-a atins de marginea hainei Lui. 21 Căci își zicea în ea însăși: „Dacă doar aș atinge haina Lui, voi fi vindecată!“. 22 Isus, întorcându-Se și văzând-o, i-a zis: „Îndrăznește, fiică! Credința ta te-a vindecat!“. Și femeia a fost vindecată chiar în ceasul acela.
23 Când a ajuns Isus la casa conducătorului sinagogii și a văzut cântăreții la fluier și mulțimea tulburată, 24 le-a zis: „Plecați, pentru că fetița n-a murit, ci doarme!“. Dar ei râdeau de El.
25 După ce mulțimea a fost scoasă afară, Isus a intrat, a apucat-o pe fetiță de mână și ea a înviat. 26 Iar vestea despre aceasta s-a răspândit în tot teritoriul acela.
Vindecarea a doi orbi și a unui mut
27 În timp ce Isus pleca de acolo, L-au urmat doi orbi, strigând și zicând:
‒ Ai milă de noi, Fiul lui David!
28 Când a ajuns în casă, orbii s-au apropiat de El.
Isus le-a zis:
‒ Credeți că pot face lucrul acesta?
Ei I-au zis:
‒ Da, Doamne.
29 Atunci El le-a atins ochii și le-a zis:
‒ Să vi se facă după credința voastră!
30 Și ochii lor s-au deschis.
Isus i-a avertizat și le-a zis:
‒ Vedeți să nu știe nimeni!
31 Dar ei, ieșind, au răspândit vestea despre El în tot teritoriul acela.
32 După ce au plecat ei, iată că au adus la Isus un om mut, care era demonizat. 33 După ce a fost alungat demonul, mutul a vorbit. Mulțimile au rămas uimite, zicând: „Niciodată nu s-a mai văzut așa ceva în Israel!“.
34 Însă fariseii ziceau: „El alungă demonii cu ajutorul conducătorului demonilor“.
Lucrători puțini pentru un seceriș atât de mare
(Lc. 10:2Mc. 6:34)35 Isus călătorea prin toate cetățile și satele, învățându-i pe oameni în sinagogi, predicând Evanghelia Împărăției și vindecând orice boală și orice neputință. 36 Când a văzut El mulțimile, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite și risipite, ca niște oi care n-au păstor. 37 Atunci le-a zis ucenicilor Săi: „Secerișul este mare, dar lucrătorii sunt puțini. 38 Prin urmare, rugați-L insistent pe Domnul secerișului să trimită lucrători la secerișul Său!“.