O ghiu hai o ghes le savatosco. Ăc sastearimos cherdo and‐ăc ghes le savatosco. Baro bezeh cherdo caring o Duho Ujo. Sao si neamo o ceacio.
1 Andă codol ghesa, o Iisus gialas mașcar ăl ghiva, and‐ăc ghes le savatosco, hai Lesche ucenice bocaile hai astardile te moren ghiu and‐ăl vast hai te han. 2 Cana dichle ăl fariseia cadea, phende‐Lesche: Eta, Che ucenice cheren so ni trăbul and‐o ghes le savatosco. 3 Ta Ou phendea‐lenghe: Ni citisarden so cherdea o David cana bocailo, ou hai ăl manuș cai sas lesa? 4 Sar ciutea‐pe and‐o cher le Devlesco hai halea ăl marne cai cionas‐pe anglal hai cai ni cherdolas‐pe lesche te hal codol marne hai nici colenghe cai sas lesa, hai numa le rașaienghe? 5 Or ni citisarden că, and‐ăl ghesa le savatosche, le rașaia ușteaven p‐o savato and‐o templo, hai sa nai doșale? 6 Ta Me phenau‐tumenghe că mai baro dă sar o templo si cathe. 7 Cana gianen so hachiardol so phendol: Mila camau hai na jîrtfa, ni doșarenas colen cai nai‐le doș. 8 Că o Ciao le Manușăsco si Rai Baro i p‐o ghes le savatosco. 9 Hai nachindos othar, avilo andă lenghi sinagoga. 10 Hai eta că othe sas‐Le ăc manuș le vastesa șuco. Hai astarde ta pușle‐Les: Perel‐pe te sasteares and‐o ghes le savatosco? Cadalasa rodenas te arachen‐Les doșalo. 11 Ou phendea‐lenghe: Sao manuș anda tumende cai te avel‐les ăc bacri hai te perela and‐ăc hău and‐ăc ghes savatosco, ni astarela hai încalavela‐la avri? 12 Cabor mai but si ăc manuș dă sar ăc bacri! Codolasche perel‐pe te cheres mișto and‐o ghes savatosco. 13 Atunci phendea codol manușăsche: Lungivar chio vast. Ou lungiosardea o vast hai cherdilo sastevesto sar col‐aver vast. 14 Pala so înclisto, ăl fariseia dine‐pe duma te hasaren‐Les. 15 Ta o Iisus, pringiandea‐le, teleardea othar. Hai but avile pala Leste hai Ou sasteardea sauărăn. 16 Ta Ou poruncisardea te na mai phenen avrenghe, te cheren‐Les pringiando. 17 Caște maladiol so sas phendo catar o prooroco Isaia, cai phendea: 18 «Eta Muro Ciao Cai alosardem‐Les, Muro camno Cai Muro ghi camlea‐Les; Ciaua Muro Duho pă Leste, hai anela le neamuren ch‐e cris. 19 Ni hala‐pe, nici ni dela mui coniva, ni așunela Lesco mui p‐o drom. 20 Ni phaghela ăc sulum andini, hai ni mundarela ăc feștila cai mai cherel tuî, gi cana cherela te biruil e cris. 21 Hai andă Lesco anau ăl neamuri ajuchearena o miștimos». 22 Atunci ande Leste ăc bengailo, coro hai cibalo, ta Ou sasteardea‐les, cadea că o coro hai cibalo delas duma hai dichelas. 23 But manușă mirinas‐pe, hai phenenas: Ni avela Cadaua o Ciao le Davidosco? 24 Ta ăl fariseia așunde hai phende: Cadaua ni încalavel le benghen numa le Beelzebulosa, o mai baro le benghengo. 25 Pringianindos lengo ilo, o Iisus phendea‐lenghe: Orsao thagarimos cai han‐pe mașcar peste aresel mulano, hai orsao foro or cher cai hal‐pe mașcar peste ni închiardol. 26 Cana o beng încalavel le benghes han‐pe mașcar peste hai aresen deschiarde; atunci sar daștil nghiardol lesco thagarimos? 27 Hai cana Me incalavau le benghen le Beelzebulosa, tumare ciave sosa încalaven‐le? Codolasche on si te aven tumare crisome. 28 Ta cana Me le Duhosa le Devlesco încalavau le benghen, eta că areslo tumende o thagarimos le Devlesco. 29 Sar daștil daconiva te ciol‐pe and‐ăc cher echesco mai zuralo dă sar leste hai te lel lesche sauără buchea, cana ni mai anglal phangleas‐le zurales, hai pala codoia te nanghiarel lesco cher? 30 Sao nai Manța si Mîrî contra, hai sao ni chidel Manța, risipil. 31 Codolasche phenau‐tumenghe: Orsao bezeh, hai orsavi hula avela iertime le manușănghe, ta e hula caring o Duho Ujo nai te avel lenghe iertime. 32 Sao dela duma nasul anda o Ciao le Manușăsco, avela iertime; ta sao dela duma nasul anda o Duho Ujo nai te avel iertime nici acana, nici gi cana na terminila‐pe. 33 Or phenen că i phabalin si laci hai lesche phabaia si lace, or phenen că i phabalin si nasul hai lesche phabaia nai lace, că pala ăl phabaia pringiandol ăc phabalin. 34 Sapora samneache, sar daștil te den duma mișto, ăc data cana sen nasul? Că so si tume and‐o ilo del duma tumaro mui. 35 O manuș o lacio anda pi chisi e laci încalavel so si lacio, ta o manuș o nasul anda pi chisi e nasul încalavel so si nasul. 36 Phenau tumenghe că anda orsavi duma nasul cai phendola‐pe, o manuș si te avel țîrdino and‐o ghes le crisaco. 37 Că anda tumare dimata duma avena arachade orta, hai anda tumare dimata duma avena doșale. 38 Atunci bolde Lesche manuș anda‐l sicade ha‐l fariseia, phenindos: Sicaitorina, camas te dichas Tutar ăc nișan. 39 Hai Ou boldea hai phendea‐lenghe: Ăc neamo cior hai lagiavesco manghel ăc nișan, ta aver nișan ni dela‐pe lesche, numa o nișan le proorocosco o Iona. 40 Sar sas o Iona and‐o păr ăc macesco baro trin ghesa hai trin rachea, cadea avela i o Ciao le Manușăsco and‐o ilo le phuîaco trin ghesa hai trin rachea. 41 Ăl murș anda‐i Ninive uștena ch‐e cris cadal neamosa hai osîndila‐les, că on pocăisaile cana o Iona predichisardea lenghe; eta cathe si mai but dă sar o Iona. 42 E thagarni cathar perel o cham uștela ch‐e cris cadal neamosa hai osîndila‐les, că avili catar o șăro le phuîaco caște așunel so goghi sas le Solomonos, hai eta cathe si mai but dă sar o Solomon. 43 Hai cana o duho o nasul înclisto anda o manuș, phirel andă‐l thana bipaiesche, rodindos than te hodinil‐pe ta ni arachel‐les. 44 Atunci phenel: Si te bolda‐ma andă muro cher cathar înclistem; hai avindos, arachel‐les nangho, șîlado hai laciardo. 45 Atunci gial hai lel pesa aver efta duhuri mai nasul dă sar peste, hai citindos‐pe andră, beșăn and‐ăc than hai ăl buchea cai cheren‐le acana si cherde mai nasul dă sar anglal. Cadea si te avel i cadal neamosa cior. 46 Ta sar delas Ou duma le bute manușănghe, eta că Leschi dei hai Lesche phral beșănas avri, hai rodenas te den duma Lesa. 47 Coniva phendea‐Lesche: Eta Chi dei hai Che phral beșăn avri, hai roden te den duma Tusa. 48 Hai Ou phendea‐lesche: Con si Mîrî dei hai con si Mîră phral? 49 Hai, lungiondos o vast caring Pe ucenicea, phendea: Eta Mîrî dei hai Mîră phral. 50 Că orsao cherel so camel Muro Dad cai si and‐o cero, codoua si Manghe phral hai phei hai dei.
Spicele și ziua Sabatului
1 În vremea aceea Isus a mers în Sabat prin semănături și ucenicii săi au flămânzit și au început să smulgă spice și să mănânce. 2 Iar fariseii, când au văzut, i‐au zis: Iată, ucenicii tăi fac ce nu se cade să facă în Sabat. 3 Dar el le‐a zis: N‐ați citit ce a făcut David, când a flămânzit, el și cei ce erau cu el? 4 Cum a intrat în casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinile punerii înainte, ceea ce nu i se cădea să mănânce, nici celor ce erau cu el, ci numai preoților? 5 Sau n‐ați citit în lege , că în ziua Sabatului preoții în Templu pângăresc Sabatul și sunt fără vină? 6 Dar vă spun că aici este ceva mai mare decât Templul. 7 Dar dacă ați fi știut ce este: Milă voiesc, iar nu jertfă! n‐ați fi osândit pe cei fără vină. 8 Căci Fiul omului este domn al Sabatului.
Omul cu mâna uscată
9 Și a trecut de acolo și a venit în sinagoga lor. 10 Și iată un om având o mână uscată. Și l‐au întrebat zicând: Se cade a tămădui în ziua Sabatului? Ca să‐l învinuiască. 11 Iar el le‐a zis: Ce om va fi între voi care va avea o singură oaie și dacă va cădea ea în groapă, în ziua Sabatului, n‐o va apuca și o va scoate afară? 12 Cât de mult deci se deosebește un om de o oaie! De aceea se cade a face bine în ziua Sabatului. 13 Atunci zice omului: Întinde‐ți mâna. Și el a întins‐o și s‐a făcut sănătoasă ca cealaltă. 14 Dar fariseii au ieșit și s‐au sfătuit împotriva lui cum să‐l piardă.
Isus Robul Domnului
15 Dar Isus cunoscând, s‐a depărtat de acolo. Și l‐au urmat mulți și i‐a tămăduit pe toți. 16 Și le‐a poruncit aspru să nu‐l dea pe față, 17 ca să se împlinească ce s‐a spus prin Isaia prorocul, care zice: 18 Iată robul meu pe care l‐am ales, iubitul meu în care sufletul meu și‐a găsit plăcerea; voi pune Duhul meu peste el și va vesti judecată Neamurilor. 19 Nu se va certa, nici nu va striga, nici nu‐i va auzi cineva glasul pe ulițe. 20 Nu va frânge trestia zdrobită și nu va stinge o feștilă ce face fum, până va scoate judecata la biruință. 21 Și Neamurile vor nădăjdui în numele lui.
Îndrăcitul mut și orb. Păcatul împotriva Duhului Sfânt
22 Atunci i s‐a adus un îndrăcit orb și mut. Și l‐a tămăduit, încât mutul vorbea și vedea. 23 Și toate gloatele se mirau și ziceau: Nu cumva este acesta Fiul lui David? 24 Iar fariseii, când au auzit aceasta, ziceau: Acesta nu scoate afară dracii, decât prin Beelzebul, mai marele dracilor. 25 Dar Isus, cunoscându‐le gândurile, le‐a zis: Orice împărăție dezbinată împotriva sa însăși este pustiită și orice cetate sau casă dezbinată împotriva sa însăși, nu va sta. 26 Și dacă Satana scoate afară pe Satana, el este dezbinat împotriva lui însușii; deci cum va sta împărăția lui? 27 Și dacă eu scot afară pe draci prin Beelzebul, fiii voștri prin cine‐i scot afară? De aceea, ei vor fi judecătorii voștri. 28 Iar dacă eu scot afară pe draci prin Duhul lui Dumnezeu, atunci împărăția lui Dumnezeu a ajuns peste voi. 29 Sau cum poate cineva să intre în casa celui tare și să‐i răpească sculele, dacă nu va lega mai întâi pe cel tare? Și atunci îi va prăda casa. 30 Cine nu este cu mine, este împotriva mea și cine nu strânge cu mine, risipește. 31 De aceea vă spun: Orice păcat și hulă vor fi iertate oamenilor, dar hula împotriva Duhului nu va fi iertată. 32 Și oricine va vorbi un cuvânt împotriva Fiului omului, îi va fi iertat , dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt, nu‐i va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor. 33 Sau faceți pomul bun și rodul lui bun, sau faceți pomul stricat și rodul lui stricat. Căci din rod se cunoaște pomul. 34 Pui de năpârci, cum puteți vorbi cele bune, răi fiind? Căci din prisosul inimii vorbește gura. 35 Omul bun din comoara lui bună scoate afară lucruri bune și omul rău din comoara lui rea scoate afară lucruri rele. 36 Dar vă spun că de orice vorbă nefolositoare pe care o vor rosti oamenii, vor da socoteală de ea în ziua judecății. 37 Căci din cuvintele tale vei fi îndreptățit și din cuvintele tale vei fi osândit.
Minunea cu prorocul Iona
38 Atunci unii dintre cărturari și farisei i‐au răspuns zicând: Învățătorule, voim să vedem un semn de la tine. 39 Iar el le‐a răspuns și le‐a zis: Un neam rău și preacurvar cere un semn și nu i se va da semn, decât semnul lui Iona prorocul. 40 Căci după cum Iona a fost în pântecele chitului trei zile și trei nopți, astfel va fi Fiul omului trei zile și trei nopți în inima pământului. 41 Bărbații din Ninive se vor scula la judecată cu neamul acesta și‐l vor osândi, pentru că ei s‐au pocăit la propovăduirea lui Iona și iată aici este mai mult decât Iona. 42 Împărăteasa de la miazăzi se va ridica la judecată cu neamul acesta și‐l va osândi, pentru că ea a venit de la marginile pământului să asculte înțelepciunea lui Solomon și iată aici este mai mult decât Solomon. 43 Iar când duhul necurat a ieșit din om, umblă prin locuri fără apă căutând odihnă și nu găsește. 44 Atunci zice: Mă voi întoarce în casa mea de unde am ieșit. Și când vine, o află goală, măturată și gătită. 45 Atunci se duce și ia cu sine alte șapte duhuri mai rele decât el și intră și locuiesc acolo. Și starea din urmă a omului aceluia se face mai rea decât cea dintâi. Așa va fi și cu acest neam rău.
Mama și frații lui Isus
46 Pe când vorbea el încă gloatelor, iată mama și frații lui stăteau afară, căutând să‐i vorbească. 47 Și cineva i‐a zis: Iată mama ta și frații tăi stau afară căutând să‐ți vorbească. 48 Dar el a răspuns și a zis celui ce‐i spunea: Cine este mama mea și cine sunt frații mei? 49 Și și‐a întins mâna spre ucenicii săi și a zis: Iată mama mea și frații mei. 50 Căci oricine va face voia Tatălui meu care este în ceruri, acela îmi este frate și soră și mamă.