Efta pildea and‐oa thagarimos le cerosco. O Iisus nai ciutino sama andă Po foro.
1 Andă codou ghes, o Iisus înclisto and‐o cher hai ghelo pașa‐c pai baro. 2 Hai chidinea‐pe Leste but manușa, cadichi că Ou beșălas and‐e corabia ha‐l manuș beșănas pe phuî. 3 Hai dinea lenghe duma but, and‐ăl pildea, hai phendea: Eta o semănători înclisto te semănil. 4 Hai pala sar semănilas, ăc partea and‐ăl cuchea peline pașa o drom hai avile ăl ciriclea hai hale‐le. 5 Aver peline pă thaneste baralo, cai nas‐le phuî but hai sigo încliste avri, că nas‐le phuî mai andră; 6 Hai cana înclisto o cham, pălisaile tatimastar, că nas‐len rădăcina, hai șuchile. 7 Aver peline mașcar ăl canre, ta ăl canre barile hai tasarde‐le. 8 Aver peline and‐ăl phuîate laci hai dine rodo: Ech ăc șăl, aver șouardeș, aver treanda. 9 Saves si can așunimasche, te așunel. 10 Hai ăl ucenicea avile pașa Leste, hai phende‐Lesche: Sostar des lenghe duma and‐ăl pildea? 11 Ta Ou, boldindos, phendea‐lenghe: Codolatar că tumenghe sas dino te pringianen ăl buchea ăl garade le thagarimasche and‐o cero, ta col‐avrenghe nas dino. 12 Coles cai si‐les mai del‐pe lesche, ta si te avel‐les opral, ta coles cai nai‐les, lela lesche vi so si les. 13 Codolatar dav‐lenghe duma and‐ăl pildea, că on, dichindos, ni dichen, hai, așunindos, ni așunen, nici ni hachiaren. 14 Hai lența maladiol so phendea o prooroco o Isaia, cai phenel: «Așunena tumare canența, ta nai te hachiaren, hai dichena tumare iachența, ta nai te dichen». 15 Că o ilo cadal manușăngo thulilo, hai le canența așunen phares hai lenghe iacha phandadile, te na aresel te dichen le iachența, te na așunen le canența, hai le ilesa te na hachiaren, hai te bolden‐pes, hai Me te sastearav‐len. 16 Ta mișto si tumare iachendar că dichen, hai tumare canendar că așunen. 17 Ceaces phenau‐tumenghe, că but proorocea hai manuș ceace camline te dichen ăl buche cai dichen‐le tume, ta ni dichle‐le, hai te așunen cai așunen‐le tume, ta ni așunde‐le. 18 Tume, acana, așunen e pilda le semănătoreschi: 19 Catar orsao cai așunel dimos duma le thagarimasche hai ni hachiardea‐les, avel o nasulimos hai lel so sas semănime andă lesco ilo; cadaia si e sămînța cai peli pașa o drom. 20 Codoia cai peli pașa‐c thana baralo si coua cai așunel o dimos duma, hai sigo lel‐les hai placiol‐les. 21 Ta nai‐les rădăcina andă leste, hai închiarel gi‐cana avel ăc nasulimos pă leste or ăc nașimos anda‐i duma, atunci ciudel‐pe. 22 Coia cai peli mașcar ăl canre si coua cai așunel e duma, ta că daral cadal lumea hai o tharimos le barvalimasco tasearel e duma hai ni aresel te avel rodo. 23 Ta e sămînța cai sas ciutini and‐e phuî laci si coua cai așunel e duma hai hachiarel‐la, hai anel rodo, ech cherel ăc șal, aver șouardeș, aver treanda. 24 Aver pilda ciutea‐la lenghe anglal, hai phendea: Cadea si o thagarimos and‐o cero sar echesa manuș cai semănisardea sămînța laci andă po bar. 25 Ta cana ăl manuș sovenas, avilo o dușmano lesco, hai ciutea e neghina mașcar o ghiu hai ghelo. 26 Hai cana cherdili e sulum hai dinea rodo, atunci sicadili e neghina. 27 Cana avile ăl slugi cai o rast le cheresco, phendea‐lenghe: Raia, ni semănisardean tu sămînța laci andă chi bar? Catar avile e neghina? 28 Ta ou boldea‐lenghe: Ăc dușmano manuș cherdea cadea. Ăl slugi phende‐lesche: Cames te gias hai te țîrdas‐la avri and‐o ghiu? 29 Ta ou phendea‐lenghe: Na, cana sar țîrdena e neghina, te na țîrdena‐la sa vi o ghiu. 30 Muchen te barion and‐ăc than vi o ghiu vi e neghina, gi c‐o chidimos le ghivesco, atunci phenaua le manușănghe cai chidena o ghiu: Încalaven mai anglal e neghina, phanden‐la dreza te thabaras‐la, hai o ghiu chiden‐les and‐ăl hambarea mîră. 31 Aver pilda ciutea angla lende: O thagarimos and‐o cero meal ăc cucheasa muștareschi, cai lea‐la o manuș hai semănisardea‐la and‐o bar, 32 Cadai si e mai țîcni anda sauără cuchea, ta cana barili si mai bari anda sauără hamata hai cherdol rucno, ta aven ăl ciriclea opral ta beșăn andă late. 33 Aver pilda phendea‐lenghe: Cadea meal o thagarimos and‐o cero le aluatosa, cai can lea‐les ăc guivli, garavel‐le andă trin phirea aro, gi cana dospisailo sea. 34 Sea cadla o Iisus phendeas le manușănghe and‐ăl pildea, hai bi‐pildengo ni delas‐langhe duma chanci, 35 Caște maladiol so sas phendo catar o prooroco cai phenel: «Deschearaua and‐ăl pilde Muro mui, phenaua so si garado dă‐cana si cherdi e lumea». 36 Pala codoia muchlea le bute manușăn, hai avilo and‐o cher, hai Lesche ucenicea pașîndos Lestar, phende: Cher‐ame te hachiaras e pilda le neghinasa anda‐i bar. 37 Ou boldea, hai phendea: Coua savo semănil e sămînța e laci si o Ciao le Manușăsco. 38 E bar si e lumea; e sămînța e laci si ăl ciave anda o thagarimos; e neghina si ăl ciave le nasulimasche. 39 O dușmano cai semănisardeas si o beng; o chidimos le ghiveșco si cana terminil‐pe le manușănța, hai cola cai chiden o ghiu si ăl îngerea. 40 Hai, pala so alol‐pe e neghina hai thabol and‐e iag, cadea si te avel i cana terminila‐pe le manușănța pala cadala ghesa. 41 Bicearela o Ciao le Manușăsco Pesche îngeren, chidena anda Lesco thagarimos sea le dilimata hai codolen so cheren o nasulimos, 42 Hai ciudena‐len and‐o cuptori le iagaco; othe avel roimos hai bare ducha. 43 Atunci cola ăl orta luminina sar o cham and‐o thagarimos tumare Dadesco. Saves si‐les can, te așunel. 44 Sa cadea meal o thagarimos and‐o cero ăc comoarasa garadi and‐ăl bar, cai cana arachlea‐la ăc manuș, garadea‐la, hai cadichi dă but placioiala latar, că ghelo ta bichindea dea co sas‐les hai chindea codoi bar. 45 Hai pale o thagarimos and‐o cero meal ăc manușăsa cai rodel mărgăritarea lace. 46 Hai cana arachlea ech cai si cuci, ghelo, ta bichindea sea so sas‐les hai chindea‐la. 47 Sa cadea meal o thagarimos and‐o cero ăc năvodosa cai si ciudino and‐o pai hai astearel sauără feluri macesche. 48 Hai cana pherdilo, țîrden‐les ăl macearia, hai beșîndos alon anda phirea ăl mace lace, hai save nai lace ciuden‐le avri. 49 Cadea si te avel cana terminila‐pe le manușănța: înclena ăl îngerea hai încalena le nasulen and‐o mașcar le manușăngo orta. 50 Hai ciudena‐le and‐o cuptori le iagaco; othe si te avel roimos hai bare ducha. 51 Hachiarden tume sea cadala? On phende‐Lesche: Va, Raia. 52 Hai Ou phendea‐lenghe: Codolasche, orsao sicado anda o thagarimos and‐o cero meal ăc gospodaresa, cai încalel anda pe barvalimos buchea neve hai phurane. 53 Hai pala so phendea o Iisus cadal pildea, telearda othar. 54 Hai avindos andă pio them, sicavelas‐len and‐e sinagogoa, cadea că acenas mirime hai phenenas: Cathar si‐Les cadichi goghi hai zuralimos? 55 Nai Cadaua o ciao colesco cai cherela udara? Leschi dei ni buciol‐pe Maria, hai Lesche phral: o Iacovo, o Iosifo o Simono hai o Iuda? 56 Hai Lesche pheia nai sea mașcar amende? Atunci, cathar si‐Les sea cadala? 57 Hai poticninas‐pe andă Leste. Ta o Iisus phendea‐lenghe: Nai prooroco biciuto sama numa andă pio them hai andă pio cher. 58 Hai ni cerdea othe but minuni, că codloa ni pachinanas.
Pilda semănătorului
1 În ziua aceea Isus a ieșit din casă și ședea lângă mare. 2 Și gloate multe s‐au adunat la el, încât el a intrat într‐o corabie ca să șadă și toată gloata stătea pe țărm. 3 Și le‐a vorbit multe în pilde, zicând: Iată a ieșit semănătorul să semene. 4 Și pe când semăna el, unele semințe au căzut lângă cale și au venit păsările și le‐au mâncat. 5 Iar altele au căzut pe locuri stâncoase, unde n‐aveau pământ mult și îndată au răsărit pentru că n‐aveau adâncime de pământ. 6 Iar după ce a răsărit soarele, au fost arse de arșiță și pentru că n‐aveau rădăcină, s‐au uscat. 7 Iar altele au căzut peste spini și spinii au crescut și le‐au înăbușit. 8 Iar altele au căzut peste pământul cel bun și au dat rod una o sută , alta șaizeci și alta treizeci. 9 Cine are urechi, să audă. 10 Și ucenicii s‐au apropiat și i‐au zis: Pentru ce le vorbești în pilde? 11 Iar el a răspuns și le‐a zis: Vouă vi s‐a dat să cunoașteți tainele împărăției cerurilor, dar lor nu li s‐a dat. 12 Căci cine are i se va da și va avea de prisos, iar cine n‐are, chiar și ce are i se va lua. 13 De aceea le vorbesc în pilde, pentru că văzând, nu văd și auzind, nu aud, nici nu pricep. 14 Și în ei se împlinește prorocia lui Isaia care zice: Cu auzul veți auzi dar nu veți înțelege și văzând veți vedea dar nu veți cunoaște. 15 Căci inima acestui popor s‐a îngroșat și au auzit greu cu urechile și și‐au închis ochii ca nu cumva să vadă cu ochii și să audă cu urechile și să înțeleagă cu inima și să se întoarcă și să‐i vindec. 16 Dar fericiți sunt ochii voștri că văd și urechile voastre că aud. 17 Căci adevărat vă spun că mulți proroci și drepți au dorit să vadă ce vedeți voi și n‐au văzut și să audă ce auziți voi și n‐au auzit. 18 Voi deci, ascultați pilda semănătorului. 19 Când aude cineva cuvântul împărăției și nu‐l înțelege, atunci vine cel rău și răpește ce este semănat în inima lui; acesta este cel semănat lângă cale. 20 Iar cel semănat pe locuri stâncoase, acesta este cel ce aude cuvântul și îndată îl primește cu bucurie. 21 Dar n‐are rădăcină în sine, ci este până la o vreme și când se face un necaz sau prigonire pentru cuvânt, îndată se poticnește. 22 Iar cel semănat în spini, acesta este cel ce aude cuvântul și grija veacului și înșelăciunea bogăției înăbușă cuvântul și se face neroditor. 23 Iar cel semănat pe pământul bun, acesta este cel ce aude cuvântul și înțelege, care și rodește și face unul o sută, altul șaizeci și altul treizeci.
Pilda neghinei
24 Le‐a pus înainte altă pildă, zicând: Împărăția cerurilor a fost făcută asemenea cu un om care a semănat sămânță bună în țarina sa. 25 Dar pe când dormeau oamenii a venit vrăjmașul lui și a semănat neghină între grâu și a plecat. 26 Iar când a crescut paiul și a făcut rod, atunci s‐a arătat și neghina. 27 Și robii stăpânului casei au venit și i‐au zis: Domnule, oare n‐ai semănat sămânță bună în țarina ta? De unde are dar neghina? 28 Iar el le‐a zis: Un om vrăjmaș a făcut aceasta. Și robii îi zic: Voiești deci să ne ducem s‐o culegem? 29 Dar el le zice: Nu, ca nu cumva culegând neghina să smulgeți și grâul împreună cu ea. 30 Lăsați să crească amândouă împreună, până la seceriș și la vremea secerișului voi zice secerătorilor: Culegeți întâi neghina și legați‐o snopi ca să fie arsă de tot, iar grâul strângeți‐l în grânarul meu.
Pilda grăuntelui de muștar și a aluatului
31 Le‐a pus înainte altă pildă zicând: Împărăția cerurilor este asemenea unui grăunte de muștar pe care un om l‐a luat și l‐a semănat în țarina sa: 32 care, în adevăr, este mai mic decât toate semințele, dar când a crescut, este mai mare decât ierburile și se face copac, încât păsările cerului vin și locuiesc în ramurile lui. 33 Le‐a vorbit altă pildă: Împărăția cerurilor este asemenea cu un aluat pe care o femeie l‐a luat și l‐a ascuns în trei măsuri de făină până s‐a dospit tot. 34 Isus a vorbit toate acestea gloatelor în pilde și fără pildă nu le vorbea nimic, 35 ca să se împlinească ce s‐a spus prin prorocul care zice: Îmi voi deschide gura în pilde, voi rosti lucruri ascunse de la întemeierea lumii.
Tâlcuirea pildei neghinei
36 Atunci a lăsat gloatele și s‐a dus în casa sa. Și ucenicii lui s‐au apropiat de el zicând: Deslușește‐ne pilda cu neghina țarinei. 37 Și el a răspuns și a zis: Cel ce seamănă sămânța cea bună este Fiul omului; 38 iar țarina este lumea; iar sămânța cea bună, aceștia sunt fiii împărăției, iar neghina sunt fiii celui rău. 39 Și vrăjmașul care a semănat‐o este diavolul, iar secerișul este sfârșitul veacului și secerătorii sunt îngerii. 40 După cum deci neghina se alege și se arde în foc, astfel va fi la sfârșitul veacului. 41 Fiul omului va trimite pe îngerii săi și ei vor culege din împărăția lui toate prilejurile de poticnire și pe cei ce fac fărădelegea. 42 Și‐i vor arunca în cuptorul de foc: acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. 43 Atunci drepții vor străluci ca soarele în împărăția Tatălui lor. Cine are urechi, să audă.
Pilda comorii ascunse și a mărgăritarului
44 Împărăția cerurilor este asemenea unei comori ascunse în țarină, pe care un om a găsit‐o și a ascuns‐o și de bucuria ei se duce și vinde tot ce are și cumpără țarina aceea. 45 Împărăția cerurilor este iarăși asemenea unui negustor care caută mărgăritare bune. 46 Și găsind un mărgăritar de mult preț, s‐a dus și a vândut tot ce avea și l‐a cumpărat.
Pilda năvodului
47 Împărăția cerurilor este iarăși asemenea unui năvod aruncat în mare și care a adunat pești de tot felul. 48 Și când s‐a umplut, l‐au tras pe țărm și au șezut jos și au adunat ce era bun în vase, iar ce era rău au aruncat afară. 49 Astfel va fi la sfârșitul veacului: îngerii vor ieși și vor despărți pe cei răi din mijlocul celor drepți, 50 și‐i vor arunca în cuptorul de foc: acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. 51 Ați înțeles toate acestea? Îi zic: Da, Doamne . 52 Și el le‐a zis: De aceea, orice cărturar care a fost făcut ucenic al împărăției cerurilor este asemenea unui om, stăpân al casei, care scoate afară din comoara sa lucruri noi și vechi.
Isus la Nazaret. Necredința locuitorilor
53 Și a fost așa : Când a sfârșit Isus pildele acestea, s‐a dus de acolo. 54 Și venind în patria sa, îi învăța în sinagoga lor, încât stăteau uimiți și ziceau: De unde are omul acesta înțelepciunea aceasta și puterile? 55 Nu este el fiul tâmplarului? Nu se numește oare mama lui Maria și frații săi Iacov și Iosif și Simon și Iuda? 56 Și surorile lui nu sunt oare toate la noi? Deci de unde are el toate acestea? 57 Și găseau în el un prilej de poticnire . Dar Isus le‐a zis: Un proroc nu este disprețuit decât în patria și casa sa. 58 Și n‐a făcut acolo multe puteri, din pricina necredinței lor.