O thoimos le vastengo. Ăc giuvli Canaaneanca. Ștar mii manuș si ceailiarde.
1 Atunci avile catar o Ierusalimo, c‐o Iisus, ăl fariseia hai ăl sicadine, hai phende: 2 Sostar Che ucenicea ușteaven e datina le phurengo? On ni thoven‐pe p‐ăl vast cana han marno. 3 Ta Ou boldea, hai phendea‐lenghe: Ta sostar vi tume ușteaven e porunca le Devleschi, anda tumari datina? 4 Că o Del phendea: Cinstisar che dades hai che da, hai sao dela armaia pe dades or pe da, te terminil merimasa. 5 Ta tume phenen: Codoua sao phenela pe dadesche, or pe da che: Sosa daștiuas te ajutiv‐tu si o daro le Devlesco, 6 Codoua ni cinstil pe dades or pe da; hai dinen rigate so phenel o Del anda tumari datina. 7 Cior garade, mișto proorocisardea o Isaia anda tumende, cana phendea: 8 «Cadal manuș cinstin‐Man le mosa, ta lengo ilo si dur Mandar. 9 Hai si chanci că on cinstin‐Man, sichindos sicavimata so si porunci manușănghe». 10 Hai dindos mui Peste le manușăn but, phendea‐lenghe: Așunen hai hachiaren: 11 Na so ciol o manuș and‐o mui macril‐les hai so înclel anda o mui le manușăsco, codoia macril‐les. 12 Atunci pașîle Leste Lesche ucenice, hai phende: Gianes c‐ăl fariseia, cana așunde so phendean, pedechisaile dă chio dimos duma, hai holeaile? 13 Hai Ou boldea hai phendea: Orso răsado cai nas ciutino cathar Muro Dad opral, avel țîrdino anda‐i phuî. 14 Muchen‐len; si manuș coră cai înghiaren avre corăn; hai cana ăc coro înghiarel avre corăs, el dui peren and‐ăc than hanado. 15 Ta o Petro astardea hai phendea: Cher‐amen te hachiaras cadai pilda. 16 Ou phendea: Acana i tume sen bi‐hachiarde? 17 Ni hachiaren că sea so gial and‐o mui gial and‐o păr hai pala codoia des‐les avri? 18 Hai cola so încalaves and‐o mui aven anda o ilo, hai codola macrin le manușăs. 19 Anda o ilo înclen: ăl gîndurea ăl nasul, ăl mundarimata, ăl traimata avre giuvleasa, ăl buchea lajeaveste, ăl ciorimata, ăl phenimata ăl hohamne, ăl hule. 20 Cadala si cai macrin le manușăs, ta te has le vastența bithode ni macril le manușăs. 21 Înclindos othar o Iisus teleardea and‐ăl thana le Tirosche hai le Sidonosche. 22 Hai eta c‐ăc giuvli Canaaneanca anda codol thana înclindos mui, hai phenelas: Aven‐Tu mila mandar, Devla, Ciao le Davidosco! Mîri cei nasul si chinuime catar ăc beng. 23 Ou ni dea duma lasa chanci: Pașîndos, Lesche ucenice rughisarde‐Les, hai phende: Much‐la, că eta del mui pala amende. 24 Ou boldea hai phendea: Nai sem dino drom numa c‐ăl bacrea ăl hasardea and‐o cher le Israelosco. 25 Ta oi, avindos Leste, dinea cocea, hai phendea: Devla, na muchma. 26 Ta Ou boldea hai phendea: Nai mișto te les o marno le ciauărănghe hai te ciudes‐les c‐ăl giuchel. 27 Ta oi phendea: Cadea si, Devla, ta i ăl giuchel han and‐ăl prușuca cai pheren catar e sinia lenghe stăpînenghi. 28 Atunci, boldindos, o Iisus phendea‐lache: Giuvlie, baro si chio pachiamos; cherdol‐pe tuche sar tu cames, hai sastil lachi cei andă codou ceaso. 29 Hai nachindos o Iisus othar, avilo pașa o pai le Galileaco, uștilo p‐o plai, hai beșlo othe. 30 Hai but manuș avile Leste, mașcar lende sas banghe, coră, aver ni denas duma, bi‐vastengo, but hai but ciute‐le cai Lesche pîrne, hai Ou sasteardea‐le. 31 Codol but manuș mirinas‐pe dichindos colen cai ni dine duma acana denas duma, colen bi‐vastengo sastearde, ăl banghe phirenas, ăl coră dichenas, hai slăvinas le Devles le Israelosco. 32 O Iisus, dindos mui Peste Pe ucenicen, phendea: Mila si Manghe catar cadal but manuș, că eta si trin ghesa dă cana ajuchearen pașa Mande hai nai so te han; te dau lenghe drom bocailo ni camau, caște na peren tele chinimastar. 33 Hai ăl ucenicea phende‐Lesche: Cathar te avel‐ame, and‐ăl thana mulane, cadichi marne, te ceailiaras cadichi manuș? 34 Hai o Iisus pușlea‐le: Cabor marne si tumen? Hai on phende: Efta hai țîra maciora. 35 Poruncisardea le bute manușănghe te beșăn tele pe phuî. 36 Lilea ăl efta marne hai codol mace, hai naisarindos, phaglea hai dinea că Pe ucenice, hai Lesche ucenicea le manușăn. 37 Hai hale sea ta ceailile hai lile efta tîrne pherde sosa acilo h‐ăl prușuca. 38 Hai codola cai hale ghindolaspe c‐ăl ștar mii murș, afer anda‐l ciauără hai ăl giuvlea. 39 Pala cadaia dinea o drom codol manușănghe, uștilo and‐ăc corabia hai ghelo and‐ăl thana Magdala.
Fariseii și datina bătrânilor
1 Atunci cărturarii și fariseii din Ierusalim vin la Isus zicând: 2 Pentru ce ucenicii tăi calcă datina bătrânilor? Căci nu‐și spală mâinile când mănâncă pâine. 3 Iar el a răspuns și le‐a zis: Pentru ce călcați și voi porunca lui Dumnezeu pentru datina voastră? 4 Căci Dumnezeu a zis: Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta; și: Cine vorbește de rău pe tată sau pe mamă să moară negreșit. 5 Iar voi ziceți: Cine va zice tatălui său sau mamei sale: Orice ai putea folosi de la mine este dăruit lui Dumnezeu ! — 6 nu va cinsti nicidecum pe tatăl său sau pe mamă‐sa. Și ați nimicit Cuvântul lui Dumnezeu pentru datina voastră. 7 Fățarnicilor , bine a prorocit Isaia despre voi zicând: 8 Poporul acesta mă cinstește cu buzele lui, dar inima lor este departe de mine. 9 Dar în zadar mă cinstesc ei învățând ca învățături porunci omenești.
Lucrurile care spurcă pe om
10 Și a chemat la sine gloata și le‐a zis: Ascultați și înțelegeți: 11 Nu ce intră în gură spurcă pe om, ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om. 12 Atunci ucenicii s‐au apropiat și‐i au zis: Știi că fariseii când au auzit cuvântul acesta, au găsit un prilej de poticnire? 13 Iar el a răspuns și a zis: Orice sad pe care nu l‐a sădit Tatăl meu cel ceresc va fi desrădăcinat. 14 Lăsați‐i; sunt călăuze oarbe de orbi; dar dacă un orb călăuzește pe un orb, amândoi vor cădea în groapă. 15 Și Petru a răspuns și i‐a zis: Deslușește‐ne pilda. 16 Dar el a zis: Și voi sunteți încă fără pricepere? 17 Nu înțelegeți că orice intră în gură se duce în pântece și se aruncă în hazna? 18 Dar cele ce pornesc din gură ies din inimă și acelea spurcă pe om. 19 Căci din inimă ies gânduri rele, omoruri, preacurvii, curvii, furturi, mărturii mincinoase, hule. 20 Acestea sunt cele ce spurcă pe om, dar a mânca cu mâini nespălate nu spurcă pe om.
Femeia canaaneancă
21 Și Isus a ieșit de acolo și s‐a dus în părțile Tirului și ale Sidonului. 22 Și iată o femeie canaaneancă a ieșit din laturile acelea și a strigat zicând: Ai milă de mine, Doamne, Fiu al lui David; fiica mea este muncită rău de un drac. 23 Dar el nu i‐a răspuns un cuvânt. Și ucenicii săi s‐au apropiat și‐l rugau zicând: Dă‐i drumul, pentru că strigă după noi. 24 Dar el a răspuns și a zis : Nu sunt trimis decât la oile cele pierdute ale casei lui Israel. 25 Dar ea a venit și s‐a închinat lui zicând: Doamne, ajută‐mi. 26 Și el a răspuns și a zis: Nu este bine să iei pâinea copiilor și s‐o arunci la căței . 27 Iar ea a zis: Da, Doamne, dar și cățeii mănâncă din fărâmiturile care cad de la masa stăpânilor lor. 28 Atunci Isus a răspuns și i‐a zis: O, femeie, mare este credința ta, fie‐ți cum voiești. Și fiica ei s‐a tămăduit din ceasul acela.
A doua înmulțire a pâinilor
29 Și Isus a trecut de acolo și a venit lângă marea Galileei și s‐a suit în munte și a șezut acolo. 30 Și gloate multe au venit la el având cu ei șchiopi, orbi, muți, strâmbi și alți mulți, și i‐au aruncat la picioarele lui și el i‐a tămăduit. 31 Încât gloata s‐a minunat văzând pe muți vorbind, pe strâmbi sănătoși, pe șchiopi umblând și pe orbi văzând: și au slăvit pe Dumnezeul lui Israel. 32 Iar Isus a chemat la sine pe ucenicii săi și a zis: Îmi este milă de gloată, pentru că de acum trei zile stăruiesc lângă mine și n‐au ce să mănânce. Și nu vreau să le dau drumul nemâncate, ca nu cumva să leșine pe drum. 33 Și ucenicii îi zic: De unde să avem noi în pustie atâtea pâini încât să săturăm atâta gloată? 34 Și Isus le zice: Câte pâini aveți? Iar ei au zis: Șapte și puțini peștișori. 35 Și a poruncit gloatei să șadă jos pe pământ. 36 Și a luat cele șapte pâini și pești, a mulțumit și a frânt și a dat ucenicilor, iar ucenicii gloatelor. 37 Și au mâncat toți și s‐au săturat și au luat prisosul de fărâmituri, șapte coșnițe pline. 38 Iar cei ce au mâncat erau patru mii de bărbați afară de femei și copii. 39 Și după ce a dat drumul gloatelor, s‐a suit în corabie și a venit în hotarele Magadanei.