Anda o pivlimos le manușăngo. O Iisus del duma miștimasa le ciauărăn. Ăc tîrno barvalo.
1 Ta pala so phendea o Iisus cadala, telearde anda‐i Galilea hai avilo c‐ăl thana le Iudeache, părdal o Iordano. 2 Hai ghele pala Leste but manuș hai othe sasteardea‐le. 3 Hai pașîle Lestar ăl fariseia te ispitin‐Les hai phende: Si mișto te muchel o manuș pe giuvlea anda or soste? 4 Ou boldea hai phendea: Ni citisarden că Coua cai cherdea‐le anglal cherdea‐le murș hai giuvli? 5 Hai phendea: Codolasche muchela o manuș pe dades or pe da hai machel‐pe că pi giuvli hai on ăl dui avena ech. 6 Cadea că on manai dui, hai si ech. Cadea că sa o Del chidea and‐ăc than, o manuș te na deschearel. 7 On phende‐Lesche: Anda soste o Moisea poruncisardea te dela ăc lil deschearimasa, hai te muchel‐lan? 8 Ou phendea‐lenghe: Că tumaro ilo areslo barăsco, codolasche o Moisea muchlea‐tumen te muchen tumare giuvlean, ta anglal nas cadea. 9 Ta me phenau‐tumenghe că or sao muchlea pe giuvlea avri anda‐i buchi că giala avre murșăsa, hai ou lela pesche aver giuvlea cherel bezeh curviaco; hai sao cola muchli catar pio murș cherel bezeh curviaco. 10 Ăl ucenice phende‐Lesche: Cana cadea si ăl buchea le murșăsa hai le giuvleasa, te na mai len‐pe. 11 Ta Ou phendea‐lenghe: Na sea hachearen cadau dimos duma, hai numa colen cai si‐le dino. 12 Că si famenea cai cherdile cadea anda pi dei; si famenea cai si cherde manușăndar famenea, hai si famenea cai cherdile on corcoro famenea anda o thagarimos ceresco. Con daștil te hachiarel, te hachiarel. 13 Atunci ande Lesche ciauărăn te ciol‐Pe vast pă lende hai te rughil‐Pe; ta ăl ucenicea Lesche rodenas te durearen‐le. 14 Ta o Iisus phendea: Muchen te aven Mande ăl ciaoră hai na țîrden-le, că sar lenghe si o thagarimos anda o cero. 15 Hai pala so ciutea Pe vast pă lende telearde othar. 16 Hai eta că avilo ăc tîrno Leste, hai phendea: Sicaitorina lacio, so mișto te cherau, te traiu veșnico? 17 Ta Ou phendea: Sostar phenes‐Manghe lacio? Coniva nai lacio numa o Del. Ta te chames te avel tu o traio, păzisar ăl porunci. 18 Ou phendea‐Lesche: Save? Ta o Iisus phendea: Te na mundares, te na trais avre giuvleasa, te na ciores, te na phenes daici bango; 19 Cinstisar che dades hai che da, hai iubisar che manușăs pașa‐l sar tut. 20 Ta o tîrno phenea: Sea cadala păzisarden‐le dă cana semas ciaoro. So mai lipsol manghe? 21 O Iisus phendea‐lesche: Cana chames te aves ceacio, gia hai bichin chio barvalimos, de‐les c‐ăl cioră hai avela‐tut ăc comoara opre and‐o cero; pala codoia aves pala Mande. 22 Cana așundea so phendea lesche, teleardea mîhnome, că sas but barvalo. 23 Ta o Iisus phendea Pe ucenicenghe: Ceaces phenau‐tumenghe căc barvalo phares întrila and‐o thagarimos ceresco. 24 Hai pale phenau‐tumenghe că mai sigo si te nachel ăc cămila anda‐l can ăc suiache, dă sar ăc barvalo and‐o thagarimos le Devlesco. 25 Așunindos, Lesche ucenicea mirisaile zurales hai phende: Ta con daștil te hastral‐pe? 26 Ta o Iisus, dichindos lende, phendea‐lenghe: C‐ăl manușa cadaia ni daștil‐pe, ta c‐o Del daștil‐pe. 27 Atunci o Petro boldea hai phendea‐Lesche: Eta ame muchleam sea hai avileam pala Tute. Amența so avela? 28 Hai o Iisus phendea‐lenghe: Ceaces phenau‐tumenghe că tume cai avilen pala Mande, cana neiola cadai phuî, cana o Ciao le Manușăsco beșăla p‐o trono Pe slavaco, beșăna i tume pă deșudui tronurea, te judechin ăl deșudui neamurea le Israelosche. 29 Hai orsc muchlea cher, or phral, or pheia, or dad, or dei, or giuvli, or ciave, or barea, anda Muro anau, buteome lel parpale hai moștenila o traio veșnico. 30 Hai but anda cola anglal avena palune, hai cola palal aven anglune.
Despărțirea bărbatului de nevastă
1 Și a fost așa : când a sfârșit Isus cuvintele acestea, a trecut din Galileea și a venit în hotarele Iudeei pe dincolo de Iordan. 2 Și l‐au urmat gloate multe și i‐a tămăduit acolo. 3 Și fariseii au venit la el ispitindu‐l și zicând: Oare se cade omului să‐și lase nevasta pentru orice pricină? 4 Iar el a răspuns și a zis: N‐ați citit că cel ce i‐a făcut de la început i‐a făcut parte bărbătească și parte femeiască? 5 Și a zis: De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mamă‐sa și se va lipi de nevastă‐sa și cei doi vor fi o singură carne, 6 încât nu mai sunt doi, ci o singură carne. Deci ce a împreunat Dumnezeu omul să nu despartă. 7 Ei îi zic: Pentru ce deci a rânduit Moise să dea o carte de despărțire și s‐o lase? 8 El le zice: Fiindcă Moise pentru învârtoșarea inimii voastre v‐a dat voie să vă lăsați nevestele, dar de la început n‐a fost așa. 9 Iar eu vă spun că oricine își va lăsa nevasta, afară de curvie, și se va însura cu alta, preacurvește; și cine s‐a însurat cu cea lăsată, preacurvește. 10 Ucenicii îi zic: Dacă astfel este pricina omului cu nevasta, nu este de folos a se însura. 11 Iar el le‐a zis: Nu toți cuprind cuvântul acesta, ci aceia cărora le este dat. 12 Căci sunt fameni care au fost născuți așa din pântecele mamei lor și sunt fameni care au fost făcuți fameni de oameni și sunt fameni care singuri s‐au făcut fameni pentru Împărăția Cerurilor; cine poate cuprinde să cuprindă.
Isus și copilașii
13 Atunci au fost aduși copilași la el ca să‐și pună mâinile peste ei și să se roage, iar ucenicii i‐au certat. 14 Dar Isus le‐a zis: Lăsați copilașii și nu‐i opriți să vină la mine, căci Împărăția Cerurilor este a unora ca aceștia. 15 Și a pus mâinile peste ei și s‐a dus de acolo.
Tânărul bogat
16 Și iată unul a venit la el și a zis: Învățătorule , ce lucru bun să fac ca să am viață veșnică? 17 Și el i‐a zis: Ce mă întrebi despre ce este bun? Unul singur este Cel bun; dar dacă voiești să intri în viață, păzește poruncile. 18 El îi zice: Care? Iar Isus a zis: Să nu omori, să nu preacurvești, să nu furi, să nu mărturisești mincinos, 19 cinstește pe tatăl tău și pe mama ta; și: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. 20 Tânărul îi zice: Toate acestea le‐am păzit; ce‐mi lipsește? 21 Isus i‐a zis: Dacă voiești să fii desăvârșit, mergi , vinde‐ți ce ai și dă la săraci și vei avea comoară în ceruri și vino, urmează‐mă. 22 Dar tânărul, când a auzit cuvântul, a plecat întristat căci avea multe avuții. 23 Și Isus a zis ucenicilor săi: Adevărat vă spun că greu va intra un bogat în Împărăția Cerurilor. 24 Și iarăși vă spun că mai lesne este să treacă o cămilă printr‐o ureche de ac decât să intre un bogat în Împărăția lui Dumnezeu. 25 Și când au auzit, ucenicii s‐au înfiorat foarte tare zicând: Cine dar poate fi mântuit? 26 Și Isus, uitându‐se la ei, le‐a zis: La oameni aceasta este cu neputință, dar la Dumnezeu toate sunt cu putință.
Moștenirea vieții veșnice
27 Atunci Petru a răspuns și i‐a zis: Iată noi am lăsat toate și ți‐am urmat; deci ce vom avea noi? 28 Și Isus le‐a zis: Adevărat vă spun că voi care m‐ați urmat, la nașterea din nou, când Fiul omului va ședea pe scaunul de domnie al slavei sale, veți ședea și voi pe douăsprezece scaune de domnie, judecând pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel. 29 Și oricine care a lăsat case sau frați sau surori sau tată sau mamă sau nevastă sau copii sau țarini pentru numele meu, va primi însutit și va moșteni viața veșnică. 30 Dar mulți dintâi vor fi cei din urmă și cei din urmă vor fi cei dintâi.