O întrimos and‐o Ierusalimo. O gonimos colengo cai bichinas and‐o templo. O smochino bi‐rodosco. E pilda colenghi cai cheren buchi nasul.
1 Hai cana pașîlo pașa o Ierusalimo hai avile c‐o Betfaghe c‐o Plai le Măslinengo, o Iisus dinea drom dui ucenicea pire, 2 Hai phendea: Gian and‐o gau cai si angla tumende hai sigo te dichen ăc hărni phangli hai pașa la ăc churo laco; deschearen‐la hai aven‐la Mande. 3 Hai te phenela coniva daici, phenen că trăbul le Raies; hai sigo den‐lacă drom. 4 Hai cadala sea cherdile, caște maladiol so sas phendo catar o prooroco, cai phendea: 5 «Phenen le ceache le Sionoschi: Eta chio thagar avel tute blîndo ciutino p‐ăc hărni, p‐ăc churo, o churo le hărneaco,» 6 Giandos, ăl ucenicea le Iisusosche cherde sar phendea‐lenghe, 7 Ande le hărnea hai lache chures, hai opral pă late cite pe hureaimata, hai Ou ciutea‐pe opral pă lende. 8 Hai ăl mai but and‐ăl manuș cionas telal pe hureaimata, aver cinenas raia anda‐l salcie hai cionas p‐o drom angla Leste. 9 Ăl but manuș cai gianas angla Leste hai cola cai avenas pala Leste phenenas, hai denas mui: Osana Ciao le Davidosco; mișto dino duma si Coua cai avel and‐o anau le Devlesco! Osana opre and‐o cero! 10 Hai întrindos Ou and‐o Ierusalimo, sauără foro izdraia hai pușlea: Con si Cadaua? 11 Hai ăl manuș but boldenas: Cadaua si o Iisus, o prooroco anda o Nazareto le Galileaco. 12 Hai întrisailo and‐o templo hai ciudea sauărăn colen cai bichinenas hai cai chinenas and‐o templo, peradea ăl sinii colenghe cai paruvenas love hai cai bichinenas porumbeia. 13 Hai phendea‐lenghe: Hramome si: «Muro cher buciola cher rugăciuneaco, ta tume cherden ăc than ciorengo!». 14 Hai avile Leste, and‐o templo, coră hai banghe hai cherde le sasteveste. 15 Hai dichindos ăl rașaia hai ăl sicade ăl minuni cai cherdeas‐le, hai le ciauărăn cai denas mui and‐o templo hai phenenas: Osana Ciao le Davidosco, holeaile, 16 Hai phende‐Lesche: Așunes so phenen cadala? Ta o Iisus phendea‐lenghe: Așunau, ta tume ni citisarden nicicana că anda o mui le ciauărăngo, hai colengo cai pen ciuci tu cherdean te avel tu lauda? 17 Muchlindos‐le, înclisto hai teleardea avri anda o foro che Betania, hai e reat acilo othe. 18 Co‐l dui ghes, dătehara, sar boldelas‐Pe parpale and‐o foro, Ou bochailo; 19 Hai dichindos ăc smochino pașa o drom, ghelo leste, ta ni arachlea andă leste chanci, numa frunza, hai phendea lesche: Dacanara angle te na mai avel rodo andă tute and‐o veaco! Hai o smochino p‐o than șuchilo. 20 Dichindos cadaia, ăl ucenice minunisaile hai phende: Sar ta șuchilo o smochino and‐ăc var? 21 Ta o Iisus boldea‐lenghe hai phendea: Ceaces phenau‐tumenghe: Te avelas tumen pachiamos hai ni îndoinas‐tume, cherenas na numa so cherdilo le smochinosa, ta ca‐l plaiesche phenenas: Vazde‐tu hai ciude‐tu and‐o plai, hai cadea avelas. 22 Hai sea cabor manghena, rughindos‐tume pachiamasa, si te len. 23 Hai pala so întrisailo and‐o templo, pașîle Leste, sar sicavelas, ăl rașaia hai ăl phure anda lengo them hai phende: So zuralimasa cheres Tu cadaia? Hai con dinea‐Tut cadau zuralimos? 24 Boldindos, o Iisus phendea‐lenghe: Si te phuceau‐tumen i Me daici hai tume te phenen‐Manghe hai te phenena, i Me phenau‐tumenghe so zuralimasa cherau cadal buchea: 25 O bolimos le Ioanosco cathar sas? Anda o cero or catar ăl manuș? Ta on phenenas andă peste: Te phenasa: Anda o cero, phucela Ou: Atunci sostar ni pachiaen andă leste? 26 Ta phenasa: Catar ăl manuș, daras catar ăl but manuș, că on sea gianenas că o Ioano sas prooroco. 27 Hai boldindos on le Iisusosche, phende: Ni gianas. Ta Ou phendea‐lenghe: Niș Me ni phenau‐tumenghe so zuralimasa cherau cadala. 28 Ta sar fal‐tume? Ăc manuș sas‐les dui ciave: Ghelo c‐o ciao o angluno, hai phendea‐lesche: Ciaveia, gia aghes ta cher buchi andă mîrî rez. 29 Hai ou boldea hai phendea: Giau, Raie, ta ni ghelo. 30 Giandos că col‐aver ciao, phendea i lesche sa cadea; cadaua boldea hai phendea: Ni camau, ta pala codoia falea‐les nasul, hai ghelo. 31 Sao anda cada‐l dui cherdea so phendea lesco dad? On phende: Le dongo. O Iisus phendea‐lenghe: Ceaces phenau‐tumenghe c‐ăl vameșa hai ăl giuvlea le lagiavesche gian angla tumende and‐o thagarimos le Devlesco. 32 Că avilo o Ioano tumende p‐o drom o ceacio, hai ni pachiaen andă leste, ta ăl vameșa h‐ăl giuvlea le lagiavesche pachiaen, hai tume dichlen ta ni falea‐tumen nasul niș pala cadaia, caște pachian andă leste. 33 Așunen aver pilda: Sas ăc manuș sar orsao, stăpîno pe cheresco, cai sădisardea ăc rez. Phandadea‐la bareasa, săpisardea andă la ăc teasco, vazdeas ăc turno, dinea‐la c‐ăl manuș le bucheache, hai ou teleardea dur. 34 Cana avilo o timpo le rodengo, dinea drom pe slugen c‐ăl manuș le rezache, caște len o rodo. 35 Ta codol manuș ciute o vast p‐ăl slugi, echa mardela, hai echa mundardela, hai echa mundardela barănța. 36 Pale dinea drom slugi mai but dă sar anglal, hai codolenghe cherde-lenghe sa cadea. 37 Pala cadala dinea drom pe ciaves, phenindos: Avela lenghe lagiao mîră ciavestar. 38 Ta ăl manuș le rezache cai cherenas‐la buchi, cana dichle le ciaves, phende mașcar peste: Cadaua si o moștenitoro; haidin te mundaras‐les, hai te las ame e moștenirea leschi. 39 Ciute o vast pă leste, încalde‐les avri anda‐i rez, hai mundarde‐les. 40 Acana, cana avela o stăpîno le rezaco, so si te cherel le manușănghe le rezache? 41 On bolde‐lesche: Codol nasulen si te hasarel‐len nasulimasa, e rez dela la c‐aver te cheren‐la buchi, cai on dena o rodo cana trăbul. 42 O Iisus phendea‐lenghe: Or ni citisarden nici cana anda o lil le Devlesco: «O bar cai nas ciutino sama cathar ăl manuș le bucheache, areslo te avel ciutino opre and‐o șăro. Catar o Del sas cadaia hai minunime si andă amare iacha»? 43 Codolasche phenau‐tumenghe că o thagarimos le Devlesco lela pe tumendar hai dela‐pe c‐ăl neamurea cai cherena lache rode. 44 Sao perela pă cadau bar, închiaola, hai pă caste perela cadau bar si te avel închiardo. 45 Hai ăl rașaia hai ăl fariseia, așunindos Lesche pilde, hachiarde că anda lende denas duma. 46 On rodenas te astaren‐Les, ta daranas catar but manuș că on socotinas‐Les prooroco.
Întrarea lui Isus în Ierusalim
1 Și când s‐au apropiat de Ierusalim și au venit la Betfaghe la muntele Măslinilor, atunci Isus a trimis pe doi ucenici, 2 zicându‐le: Mergeți în satul dinaintea voastră și îndată veți afla o măgăriță legată și un măgăruș cu ea; dezlegați‐i și aduceți‐mi‐i. 3 Și dacă cineva v‐ar zice ceva, veți spune: Domnul are trebuință de ei. Și îndată îi va trimite. 4 Iar aceasta s‐a făcut ca să se împlinească ce s‐a spus prin prorocul care zice: 5 Spuneți fiicei Sionului: Iată Împăratul tău vine la tine, blând și călare pe o măgăriță și pe un măgăruș, mânzul celei de sub jug. 6 Și ucenicii s‐au dus și au făcut cum le poruncise Isus. 7 Au adus măgărița și măgărușul și au pus pe ei veșmintele lor și el s‐a așezat deasupra. 8 Iar partea cea mai mare a gloatei și‐a așternut veșmintele pe cale iar alții tăiau ramuri din copaci și le așterneau pe cale. 9 Și gloatele care mergeau înaintea lui și cele care veneau după el strigau zicând: Osana Fiul lui David, binecuvântat este cel ce vine în numele Domnului, Osana în cele prea înalte.
Gonirea vânzătorilor din Templu
10 Și când a intrat în Ierusalim, toată cetatea a fost mișcată zicând: Cine este acesta? 11 Iar gloatele ziceau: Acesta este prorocul , Isus, din Nazaretul Galileei. 12 Și Isus a intrat în Templul lui Dumnezeu și a scos afară pe toți care vindeau și cumpărau în Templu și a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbeii, 13 și le zice: Este scris: Casa mea se va chema o casă de rugăciune, iar voi o faceți o peșteră de tâlhari. 14 Și orbi și șchiopi au venit la el în Templu și el i‐a tămăduit. 15 Iar când au văzut mai marii preoților și cărturarii faptele minunate pe care le făcuse și pe copiii care strigau în Templu și ziceau: Osana Fiul lui David! s‐au umplut de mâinie. 16 Și i‐au zis: Auzi ce zic aceștia? Iar Isus le zice: Da; oare n‐ați citit niciodată: Din gura pruncilor și a sugarilor tu ai întocmit lauda? 17 Și i‐a lăsat și a ieșit afară din cetate la Betania și a rămas noaptea acolo.
Blestemarea smochinului
18 Iar dimineața pe când se întorcea în cetate, a flămânzit. 19 Și văzând un smochin lângă cale, a venit la el și n‐a găsit nimic în el decât numai frunze. Și‐i zice: De‐acum înainte să nu se facă rod din tine în veac. Și smochinul s‐a uscat îndată. 20 Și când au văzut ucenicii, s‐au mirat zicând: Cum s‐a uscat smochinul îndată? 21 Dar Isus a răspuns și le‐a zis: Adevărat vă spun, dacă veți avea credință și nu vă veți îndoi, veți face nu numai ce s‐a făcut cu smochinul, ci chiar dacă veți zice muntelui acestuia: Ridică‐te și aruncă‐te în mare! se va face. 22 Și toate câte veți cere în rugăciune, crezând, veți primi.
Puterea lui Isus. Pilda celor doi fii
23 Și când a venit el în Templu, mai marii preoților și bătrânii poporului s‐au apropiat de el pe când îi învăța, zicând : Cu ce putere faci aceste lucruri? Și cine ți‐a dat puterea aceasta? 24 Iar Isus a răspuns și le‐a zis: Vă voi întreba și eu un cuvânt, pe care dacă mi‐l spuneți, și eu vă voi spune cu ce putere fac acestea. 25 Botezul lui Ioan de unde era? Din cer sau de la oameni? Iar ei cugetau în sine zicând: Dacă zicem: Din cer! ne va zice: Pentru ce, dar, nu l‐ați crezut? 26 Iar dacă zicem: De la oameni! ne temem de gloată, căci toți țin pe Ioan drept proroc. 27 Și au răspuns lui Isus și au zis: Nu știm. Le‐a zis și el: Nici eu nu vă spun cu ce putere fac acestea. 28 Dar ce vi se pare? Un om avea doi copii și a venit la cel dintâi și a zis: Copile, du‐te azi, lucrează în vie. 29 Și el a răspuns și a zis: Nu vreau. În urmă însă, părându‐i rău, s‐a dus. 30 Și a venit la cel de al doilea și a zis tot așa. Și el a răspuns și a zis: Eu, domnule, mă duc! dar nu s‐a dus. 31 Care din acești doi a făcut voia tatălui? Ei zic: Cel dintâi. Isus le zice: Adevărat vă spun că vameșii și curvele merg înaintea voastră în Împărăția lui Dumnezeu. 32 Căci Ioan a venit la voi pe calea dreptății și nu l‐ați crezut, iar vameșii și curvele l‐au crezut; iar voi când ați văzut, nici nu v‐a părut rău în urmă ca să‐l credeți.
Pilda vierilor
33 Ascultați o altă pildă. Era un om stăpân de casă, care a sădit o vie și a împrejmuit‐o cu gard și a săpat un teasc în ea și a clădit un turn și a arendat‐o unor vieri iar el s‐a dus din țară. 34 Iar când s‐a apropiat vremea roadelor, a trimis pe robii săi la vieri ca să ia roadele lui. 35 Și vierii au luat pe robii lui și pe unul l‐au bătut, iar pe altul l‐au omorât, iar pe altul l‐au ucis cu pietre. 36 Iarăși a trimis pe alți robi, mai mulți decât cei dintâi: și le‐au făcut tot așa. 37 În urmă a trimis la ei pe fiul său, zicând: Se vor sfii de fiul meu. 38 Dar vierii când au văzut pe fiul, au zis între ei: Acesta este moștenitorul; veniți să‐l omorâm și să avem noi moștenirea lui. 39 Și l‐au luat și l‐au scos afară din vie și l‐au omorât. 40 Când va veni deci domnul viei, ce va face vierilor acelora? 41 Ei îi zic : Pe cei răi cu rău îi va pierde și via o va arenda altor vieri, care să dea roadele la vremile lor. 42 Isus le zice: N‐ați citit niciodată în scripturi: Piatra pe care au lepădat‐o ziditorii, aceea a fost făcută cap de unghi; aceasta a fost de la Domnul și este minunată în ochii noștri? 43 De aceea vă spun că Împărăția lui Dumnezeu va fi luată de la voi și va fi dată neamului care face roadele ei. 44 Și cine va cădea pe piatra aceasta va fi sfărâmat, iar pe acela pe care va cădea ea, îl va spulbera. 45 Și când au auzit mai marii preoților și fariseii pildele lui, au cunoscut că vorbește despre ei, 46 și căutau să pună mâna pe el, dar s‐au temut de gloate fiindcă îl țineau drept proroc.