E pilda le abiaveschi le raclesa le thagaresco. O dinaro le Cezarosco. E mai bari porunca anda‐i Cris. O Mesia: o Ciao hai o Rai le Davidosco.
1 Astardea o Iisus hai dinea duma pale and‐ăl pilde, hai phendea: 2 O thagarimos and‐o cero meal ăc thagaresa cai cherdea abiau pe raclesche. 3 Hai dinea drom pe slugen că cola cai sas dine mui, ta on ni camne te aven. 4 Pale dinea drom pe slugen, hai phendea: Phenen le manușănghe cai si dine mui: Eta că sea cherden so trăbul and‐o abiau mîrî; gurumneora ăl parvarde sea si gata. Aven c‐o abiau. 5 Ta on ni camne te gianen lestar, hai ghele: ech că pe barea, aver te cherel negoțo; 6 Hai col‐aver ciute o vast p‐ăl slugi, marde‐le hai mundarde‐le. 7 O thagar cana așundea cadea, pherdilo holi, dinea drom pe ostașăn hai mundardea sauără codola nasul, hai dinea iag lengo foro. 8 Hai phendea pe slugenghe: O abiau si gata, ta ăl dine mui ni meritisarde te aven. 9 Gian c‐ăl droma, p‐ăl ulițe, hai caboren arachena, den‐le mui c‐o abiau. 10 Hai încliste ăl slugi c‐ăl droma, chidea sauărăn cai arachle‐le, i lace i nasul, hai pherdilo o cher le abiavesco manușănța. 11 Hai cana întrisailo o thagar te dichel le manușăn, dichlea othe ăc manuș cai nas hureado rahamiasa abiaveschi. 12 Hai phendea‐lesche: Amala, sar întrisailean cathe bi‐rahami abiaveschi? Ou acilo, ni phendea chanci. 13 Atunci o thagar phendea le slugenghe: Phanden‐les pirnengar hai vastendar, hai ciuden‐les and‐o calimos rachiaco avri. Othe avela roimos hai bare ducha. 14 Că but si dine mui, ta țîra si alome. 15 Atunci ghele ăl fariseia ta dine‐pe duma te astaren le Iisusos and‐o dimos duma. 16 Hai dine drom Leste lenghe ucenicen and‐ăc than le Irodianența, hai phende: Sicaitorina, gianas că san manuș ceacio, hai sicaves o drom le Devlesco, hai ni încheares sama catar o manuș. 17 Phen‐amenghe: So Tu pachias? Trăbul te das biro le Cezares or ni trăbul? 18 Hai o Iisus, cai pringianelas lenghi cioria, phendea‐lenghe: Sostar ispitin‐Ma, fățarnici cai sen? 19 Sicaven Manghe o lovo cai den biro. Hai on ande Lesche ăc dinari. 20 O Iisus pușlea‐le: O chipo hai ăl hramomata pă leste casche si? 21 On phende: Le Cezarosche. Atunci Ou phendea: Den le Cezaros so si le Cezarosco, hai le Devles so si le Devlesco. 22 Sostar așunde, mirime, muchle‐Les hai telearde. 23 Andă codou ghes pașîle Leste ăl saducheia, cai phenen c‐o manuș ni jiuvindol, hai on pușle‐Les: 24 Sicaitorina, o Moise phendea: Cana merela coniva hai ni avelas‐les ciave, lesco phral te lel le giuvlea pe phralesca, te vazdel urmașo. 25 Hai sas amende efta phral; o angluno însurisailo hai mulo, hai că nas‐les ciave, muchlea pe giuvlea pe phralesche. 26 Sa cadea i le dongo, i le trinengo gi c‐ăl eftanghe. 27 Palal pala lende sea, muli i oi e giuvli. 28 Cana jiuvindona, saveschi anda‐l efta phral avela e giuvli? Că sea trăisaile lasa. 29 O Iisus phendea‐lenghe: Rătăciun‐tume, că ni pringianen nici o lil le Devlesco, ta nici Lesco zuralimos. 30 Cana avela o jiuvindimos, nai te mai însurin‐pe nici te măritin‐pe, hai si te aven sar ăl îngerea le Devlesche and‐o cero. 31 And‐e buchi că giuvindon ăl mule, ni citisarden so phenel o Del, cana phenel: 32 «Me sem o Del le Avraamosco, o Del le Isaacosco, hai o Del le Iacovosco»? Ou nai ăc Del le mulengo, hai le jiungadengo. 33 Ăl but manuș, cai așunenas, acile mirime sar sicavelas‐len. 34 Cana așunde ăl fariseia că Ou phandea o mui le saducheengo, chidineaile and‐ăc than. 35 Ta ech anda lende, sicaitori Crisaco, caș‐te ispitil le Iisusos, te phucel‐Les: 36 Sicaitorina, savi si e mai bari porunca anda‐i Cris? 37 Ou phendea: Te iubis che Devles sauără ilesa, sauără sufletosa, hai sauără pachiamasa chiri. 38 Cadaia si e angluni hai e mai bari porunca. 39 Hai le donghi, cai meal lasa si: Te iubis che manușăs pașa‐l sar iubis‐tu tut. 40 Andă cada‐l dui porunci si astarde sauără Legea h‐ăl proorocea. 41 Sar sas chidine and‐ăc than ăl fariseia, o Iisus phușlea‐le, 42 Phenindos: Tume so pachian and‐o Hristoso? Casco Ciao si Ou? On phende: Le Davidosco. 43 Ou phendea: Sar atunci o Davido îndrumome catar o duho, numil‐Les Del cana phenel: 44 «O Del phendea mîră Devlesche: Beș că Mîrî ceacio, gi cai ciaua Che dușmanen tala Che pîrne». 45 Atunci cana o Davido numil-Les Del, sar si ou Lesco ciao? 46 Coniva ni mai daștisailo te phenel ăc vorba hai, d‐anda codou ghes, ma nas curajo te mai phucen‐Les daici.
Pilda nunții fiului de împărat
1 Și Isus a răspuns și le‐a vorbit iarăși în pilde zicând: 2 Împărăția cerurilor a fost asemănată cu un împărat care a făcut nuntă fiului său. 3 Și a trimis pe robii săi ca să cheme pe cei poftiți la nuntă, dar ei nu voiau să vină. 4 A trimis iarăși alți robi zicând: Spuneți celor poftiți: Iată am gătit prânzul meu; boii mei și cele îngrășate ale mele sunt înjunghiate și toate sunt gata; veniți la nuntă. 5 Dar ei nu le‐a păsat și au plecat unul la holda sa și altul la negustoria sa. 6 Iar ceilalți au pus mâna pe robii săi, i‐au înfruntat rușinos și i‐au omorât. 7 Iar împăratul s‐a umplut de mânie și a trimis oștile sale și a nimicit pe ucigași și le‐a ars cetatea. 8 Atunci zice robilor săi: Nunta este gata dar cei poftiți n‐au fost vrednici . 9 Mergeți deci pe la ieșirile drumurilor și pe câți îi veți găsi poftiți‐i la nuntă. 10 Și robii aceia au ieșit la drumuri și au strâns pe toți pe care i‐au aflat, și răi și buni, și s‐a umplut nunta de cei ce ședeau la masă. 11 Iar când a intrat împăratul să privească pe cei ce ședeau la masă, a văzut acolo un om neîmbrăcat în haină de nuntă. 12 Și‐i zice: Prietene, cum ai intrat aici neavând haină de nuntă? Iar el a amuțit. 13 Atunci împăratul a zis slujitorilor: Legați‐i picioarele și mâinile și aruncați‐l în întunericul de afară: acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. 14 Căci mulți sunt chemați dar puțini aleși.
Birul
15 Atunci fariseii s‐au dus și s‐au sfătuit cum să‐l prindă în cuvânt. 16 Și trimit la el pe ucenicii lor cu irodianii zicând: Învățătorule, știm că esti iubitor de adevăr și înveți pe alții calea lui Dumnezeu în adevăr și nu‐ți pasă de nimeni, pentru că nu te uiți la fața oamenilor. 17 Spune‐ne deci, ce ți se pare? Se cuvine a da bir Cezarului sau nu? 18 Dar Isus, cunoscându‐le răutatea, a zis: Ce mă ispitiți, fățarnicilor? 19 Arătați‐mi banul pentru bir. Și i‐au adus un dinar. 20 Și le zice: Al cui este chipul acesta și scrierea? 21 Ei zic: Al Cezarului. Atunci le zice: Dați deci Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu. 22 Și când au auzit aceasta, s‐au mirat și l‐au lăsat și au plecat.
Despre înviere
23 În ziua aceea au venit la el saducheii care zic că nu este înviere și l‐au întrebat 24 zicând: Învățătorule, Moise a zis: Dacă va muri cineva neavând copii, fratele său va lua pe nevasta lui și va ridica sămânță fratelui său. 25 Și erau la noi șapte frați. Și cel dintâi s‐a însurat și a murit și neavând sămânță a lăsat pe nevasta sa fratelui său. 26 Asemenea și al doilea și al treilea, până la al șaptelea. 27 Iar la urma tuturor a murit și femeia. 28 La înviere, deci, a cărui dintre cei șapte va fi ea nevastă? Căci toți au avut‐o. 29 Dar Isus a răspuns și le‐a zis: Vă rătăciți, neștiind scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. 30 Căci la înviere nici nu se însoară, nici nu se mărită, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer. 31 Iar despre învierea morților, oare n‐ați citit ce vi s‐a spus de Dumnezeu zicând: 32 Eu sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov? Dumnezeu nu este Dumnezeul morților, ci al viilor. 33 Și când au auzit, gloatele au rămas uimite de învățătura lui.
Porunca cea mai mare
34 Dar fariseii, când au auzit că a închis gura saducheilor, s‐au adunat la un loc, 35 și unul dintre ei, învățător de lege , l‐a întrebat, ispitindu‐l: 36 Învățătorule, care este porunca cea mare în lege? 37 Iar el i‐a zis: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta și cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău. 38 Aceasta este porunca cea mare și cea dintâi. 39 Iar a doua asemenea ei este: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. 40 În aceste două porunci atârnă toată legea și prorocii.
Al cui fiu este Hristosul?
41 Și pe când erau adunați la un loc fariseii, Isus i‐a întrebat, 42 zicând: Ce vi se pare despre Hristos? Al cui fiu este? Ei îi zic: Al lui David. 43 El le zice: Cum, deci, David, în Duh, îl numește Domn, zicând: 44 Domnul a zis Domnului meu: Șezi la dreapta mea până voi pune pe vrăjmașii tăi sub picioarele tale? 45 Deci, dacă David îl numește Domn, cum este el fiul lui? 46 Și nimeni nu putea să‐i răspundă un cuvânt, nici n‐a îndrăznit cineva din ziua aceea să‐i mai pună întrebări.