E paluni vestea and‐ăl pătimi le Iisusosche. O machlimos anda‐i Betania. E cina le tainichi. Ăl chinuri anda‐l Ghetsimani. O bichinimos le Iudasco. O astarimos le Iisusosco. Sar avel c‐ăl rașaia. O ciudimos le Petrosco.
1 Hai pala so phendea sea cadal dimata duma, o Iisus phendea Pe ucenicenghe: 2 Gianen că pă dui ghesa si e Patraghi hai o Ciao le Manușăsco avela dino te avel umblado. 3 Atuncea ăl rașaia hai ăl phurea anda o norodo chidine avile and‐e bar le rașasco le baresco, cai buciolas Caiafa. 4 Hai and‐ăc than astardile te astaren le Iisusos ciorimasa, hai te mundaren‐Les. 5 Ta phende: Na and‐o ghes o baro, te na holearas le manușăn anda o norodo. 6 Ta sar o Iisus sas and‐e Betania, and‐o cher le Simonosco o leproso, 7 Pașîli Leste ăc giuvli, cai sas‐lan ăc vaso alabastrosco chandimasco cai si cuci, hai ciordea‐les pă Lesco șăro, sar beșălas che sinia. 8 Cana dichle ăl ucenicea Leste, holeaile hai phende: Sostar cadau hasarimos? 9 Cadau chandimasco daștisailo te bichindol scumpo, hai ăl love te denpe c‐ăl cioră. 10 Ta o Iisus pringiandea lengo ilo, phendea‐lenghe: Sostar cheren holi cadal giuvleache? Manghe cherdea ăc buchi laci. 11 Ăl cioră sa tumența si te aven, Me nai te avau sa tumența; 12 Că oi ciordea cadau chandimasco pă Muro corpo, cherdea‐la anda Muro prahomos. 13 Ceaces phenau‐tumenghe: Or cai propovăduila‐pe cadai Evanghelia, andă sauără thana, phendola‐pe i so cherdea cadai giuvli, anda Ma te pomenil‐pe oi. 14 Atuncea ech anda‐l deșudui, cai buciolas Iuda Iscarioteano, ghelo c‐ăl rașaia, 15 Hai phendea: So camen te denma, hai me si te dav‐Les tumenghe and‐ăl vast? Hai on dine‐les treanda argințea. 16 Hai d‐othar rodelas cana perela‐lesche mișto, te del‐Les andă lenghe vast. 17 And‐o ghes o angluno le Azimengo, avile ăl ucenicea c‐o Iisus, hai phușle‐Les: cai cames te lacearas hai te has e Patraghi? 18 Ta Ou phendea: Gean and‐o foro c‐ăc cutari manuș hai phenen‐lesche: O Sicaitori phenel: Mîră ghesa pașîle; Tute camau te cherau e Patraghi Mîră ucenicența. 19 Lesche ucenicea cherde cadea sar dinea porunca o Iisus hai laciarde e Patraghi. 20 Hai cana peli e reat, beșlo ch‐e sinia Pe deșudonța ucenicea. 21 Sar hanas, o Iisus phendea: Ceaces phenau‐tumenghe, că ech anda tumende si te bichinel‐Ma. 22 Hai on năcăjîsaile nasul, astardile te phucen‐Les fiesao: Ni avaua me, Devla? 23 Ta Ou boldea hai phendea: Coua cai boldea Manța and ciaro, bichinela‐Ma. 24 O Ciao le Manușăsco gial pala sar si hramome anda Leste. Ta nasul si te avela anda codou manuș cai bichindol o Ciao le Manușăsco! Sas mai mișto te na cherdolas. 25 Hai o Iuda, cai bichindea‐Les, boldea‐Lesche hai phendea: Ni avaua me, Sicaitorina? Ta o Iisus phendea: Tu phendean. 26 Sar on hanas o Iisus lilea ăc marno, manglea miștimos p‐o marno hai phaglea‐les ta dinea‐les că Pe ucenicea hai phendea: Len ta han cadaua si o corpo Muro. 27 Hai lindos ăc paharo hai naisardea dinea‐les lenghe, hai phendea: Phen sea anda leste. 28 Cadaua si o rat Muro, e Cris e nevi, hai ciordol anda but te aven iertime lenghe bezeha. 29 Ta phenau tumenghe, că nai te mai peau dacanara anda o rodo le drachaco, gi and‐o ghes cana peaua-les tumența neo, and‐o thagarimos Mîră Dadesco. 30 Hai pala so ghilabade, încliste p‐o Plai le Măslinengo. 31 Atuncea o Iisus phendea lenghe: Tume sea poticnina‐tume anda Mande andă cadai reat, că hramome si: «Maraua le păstores, h‐ăl bacrea nașăna». 32 Ta pala so giuvindiova, si te giau angla tumende and‐e Galilea. 33 O Petro boldea hai phendea: Cana sea poticnina‐pe andă Tute, me niș ăc‐data ni poticnina‐ma. 34 O Iisus phendea‐Lesche: Ceaces phenau‐Tuche c‐andă cadai reat mai anglal te ghilabel o bașno, trindrom si te ciudes‐tu Mandar. 35 O Petro phendea‐lesche: I te avel te merau and‐ăc than Tusa, nai te ciuda‐man Tutar. Hai sauără ucenicea cadea phende. 36 Atuncea o Iisus ghelo lența and‐ăc than cai buciolas Ghețimani, hai phendea Pe ucenicenghe: Beșăn cate gi cana giau mai ocote te rughi‐Ma. 37 Lilea pesa le Petros hai ăl dui ciave le Zebedeosche, hai lea‐Les ăc pharimos hai mîhnimos. 38 Atuncea phendea‐lenghe: Pharo si Muro ilo gi c‐o merimos. Acion cate hai beșăn giungade Manța and‐ăc than. 39 Giandos ăc țîra mai angle, pelo le mosa che phuî, rughindos‐Pe hai phenel: Muro Dad, te daștila pe te nachel Mandar cadau paharo! Ta te na cherdol‐pe sar camau Me, hai sar cames Tu. 40 Hai avilo că Pe ucenicea, hai arachlea‐le sute, Ou phendea le Petrosche: Cadea naștisailen ăc ceaso te beșăn Manța giungade? 41 Beșăn giungade hai rughin‐tume, ca te na peren and‐e ispita. O duho camel, ta o corpo si bizoriaco. 42 Pale ghelo, duar sas, hai rughisailo hai phendea: Muro Dad, cana daștil‐pe te nachel mandar cadau paharo te na peav‐les, te cherdol sar cames Tu. 43 Hai avindos pale arachlea‐le sute, că lenghe iacha sas phare pharimastar. 44 Muchlea‐le hai c‐ăl trin drom ghelo hai rughisailo sa codol dimasa duma. 45 Avilo că Pe ucenicea hai phendea‐lenghe: Soven dacanara, hai hodinin‐tume. Eta pașîlo o ceaso hai o Ciao le Manușăsco avela dino and‐ăl vast le bezehalenghe. 46 Ușten te giastar, eta pașîlo coua cai bichindea‐Ma. 47 Hai sar Ou delas duma, eta că areslo o Iuda, ech anda‐l deșudui, hai lesa and‐ăc than avile but manuș săbiența, hai rovleanța catar ăl rașaia hai ăl phure and‐o norodo. 48 Ta coua cai bichindea le Iisusos dinea‐le ăc semno, hai phendea: Saves ciumidava me, Codoua si: cion o vast pă Leste. 49 Sar areslo, pașîlo c‐o Iisus hai phendea: Bucurisao, Sicaitorina! Hai ciumidea‐Les. 50 Ta o Iisus phendea‐lesche: Amala, sostar avilean? Atuncea on pașîle Lestar, ciute o vast p‐o Iisus, hai astarde‐Les. 51 Ta ech anda cola cai sas le Iisusosa, ciutea o vast, țîrdea pi săbia, hai dinea and‐e sluga le rașaschi hai cindea lesco can. 52 Atuncea o Iisus phendea: Bolde chi săbia că laco than, că sea save încalena e săbia, săbiatar merena. 53 Or fal‐tu ca ni daștiu te rughiu Mîră Dades hai te del‐Manghe drom, mai but dă deșudui legiunea îngerenghi? 54 Atuncea sar mai maladiola so phenel o lil le Devlesco, că trăbul te cherdol? 55 Andă codou ceaso, o Iisus phendea codol bute manușănghe: Sar pal‐ăc tîlharo înclisten săbiența hai rovleanța te astaren‐Ma. Anda orsao ghes beșlem and‐o templo hai sicavauas‐tumen, hai ni ciuten o vast pă Mande. 56 Ta sea cadala cherdile, caște maladiol so sas hramome and‐o lil le Devlesco, hai ăl proorocea. Atuncea sauără ucenicea Lesche muchle‐Les, hai nașîle. 57 Hai coua cai astarde le Iisusos înghiarde‐Les c‐o Caiafa cai sas rașai baro, hai othe sas chidine ăl sicadine hai ăl phure. 58 O Petro gialas pala Leste ta dural gi‐cai areslo che bar le rașaieschi o baro, întrisailo andră hai beșălas le slugența othar, te dichel so cheren. 59 Ta ăl rașaia, ăl phure hai sauără sinedrio rodenas manuș hohamne te pheren and‐o Iisus, caște mundaren‐Les. 60 Ta ni arachle, chit că avile but manuș hohamne. Pala codoia avile dui gene hai phende: 61 Cadaua phendea: Daștiu te peravau o templo le Devlesco hai andă trin ghes vazdav‐les c‐o than. 62 O rașai baro uștilo hai phușlea‐Les: Ni phenes că niș anda so phenen cala anda Tute? 63 Ta o Iisus aciolas. Hai o rașai o baro phendea‐Lesche: Dau‐Tut armaia p‐o Del o giungado, te phenes amenghe cana Tu san o Hristoso, o Ciao le Devlesco. 64 O Iisus boldea‐lesche: Tu phendean. Hai mai phenau‐tumenghe: Dacanara dichena le Ciaves le Manușăsco beșîndos che ceaci le zuralimaschi hai avela p‐ăl nori le cerosche. 65 Atuncea o rașai o baro cindea pe gada, hai phendea: Hulisardea! So mai rodas aver manuș te phenen? Eta acana așunden Leschi hula. 66 Sar fal‐tumen? Hai on bolde, hai phende: Si doșalo merimasco. 67 Hai ciungarde‐Les p‐o mui, marde‐Les le dumuchența, hai aver denas‐Les le palmența, 68 Hai phenelas: Proorocisar amenghe Hristosona, sao si codoua cai dinea‐Tut dab. 69 Hai o Petro beșălas avri and‐e bar, ăc slujnica pașîli leste, hai phendea: I tu sanas le Iisusosa o Galileano. 70 Ta ou ciudineailo angla sea, hai phendea: Ni gianau so phenes. 71 Hai înclindos che poarta, dichlea‐les aver hai phendea codolenghe othar: I caua sas le Iisusosa o Nazarineano. 72 Hai pale ciudineailo armaiasa: Ni pringianau cadal manușăs. 73 Pal‐ăc țîra, pașîle leste codol manuș othar hai phende le Petrosche: Ceacimos si că i tu san anda lende, că i chio dimos duma sar lengo pringiandol. 74 Atuncea ou astardilo hai dinea‐pe armaia hai halea sovel: Ni pringianau cadal manușăs. Hai sa acana ghilabadea o bașno. 75 Hai o Petro andea pesche goghi sar phendea lesche o Iisus, cai phendea: Gi cana ghilabela o bașno, cidesa‐tu Mandar trir drom. Înclisto avri, hai ruia kerkes.
Sfătuirea împotriva lui Isus
1 Și a fost așa : când a sfârșit Isus toate cuvintele acestea, a zis ucenicilor săi: 2 Știți că peste două zile sunt Paștile și Fiul omului este dat ca să fie răstignit. 3 Atunci mai marii preoților și bătrânii poporului s‐au adunat în curtea marelui preot numit Caiafa, 4 și s‐au sfătuit împreună ca să pună mâna pe Isus prin viclenie și să‐l omoare. 5 Dar ziceau: Nu în sărbătoare, ca să nu se facă tulburare în popor.
Mirul turnat pe capul lui Isus
6 Iar pe când era Isus în Betania în casa lui Simon leprosul, 7 a venit la el o femeie având un alabastru cu mir foarte scump și l‐a turnat pe capul lui când ședea la masă. 8 Iar când au văzut ucenicii , s‐au mâhnit adânc zicând: La ce pierderea aceasta? 9 Căci acest mir se putea vinde cu mult și să se dea săracilor. 10 Dar Isus cunoscând, le‐a zis: Pentru ce faceți supărare femeii? Căci a făcut un lucru bun față de mine. 11 Căci pe săraci îi aveți întotdeauna cu voi, dar pe mine nu mă aveți întotdeauna. 12 Căci ea turnând mirul acesta pe trupul meu, a făcut‐o spre înmormântarea mea. 13 Adevărat vă spun, oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta în toată lumea, se va vorbi și despre ce a făcut femeia aceasta spre pomenirea ei.
Vânzarea lui Isus
14 Atunci unul din cei doisprezece, cel zis Iuda Iscarioteanul, s‐a dus la mai marii preoților și a zis: 15 Ce voiți să‐mi dați și eu vi‐l voi da prins? Iar ei i‐au cumpănit treizeci de arginți. 16 Și de atunci căuta vreme nimerită ca să‐l dea prins.
Descoperirea vânzătorului
17 Iar în cea dintâi zi a azimilor ucenicii au venit la Isus zicând: Unde voiești să‐ți gătim ca să mănânci Paștile? 18 Și el a zis: Mergeți în cetate la cutare și spuneți‐i: Învățătorul zice: Vremea mea este aproape; la tine fac Paștile cu ucenicii mei. 19 Și ucenicii au făcut cum le poruncise Isus și au gătit Paștile. 20 Iar când s‐a făcut seară , s‐a așezat la masă cu cei doisprezece ucenici. 21 Și pe când mâncau, el le‐a zis: Adevărat vă spun că unul din voi mă va da prins. 22 Și ei s‐au întristat foarte mult și au început să‐i zică fiecare: Nu cumva sunt eu, Doamne? 23 Iar el a răspuns și a zis: Cel ce a muiat cu mine mâna în blid, acesta mă va da prins. 24 Într‐adevăr Fiul omului se duce după cum este scris despre el, dar vai de omul acela prin care este dat prins Fiul omului: ar fi bine pentru el dacă nu s‐ar fi născut omul acela. 25 Și Iuda care l‐a dat prins a răspuns și a zis: Nu cumva sunt eu, Rabi? El îi zice: Tu ai zis.
Cina cea de taină
26 Și pe când mâncau ei, Isus a luat pâine și a binecuvântat și a frânt‐o și a dat ucenicilor și a zis: Luați, mâncați; acesta este trupul meu. 27 Și a luat un pahar și a mulțumit și le‐a dat zicând: Beți din el toți. 28 Căci acesta este sângele meu, al legământului celui nou , care se varsă pentru mulți spre iertarea păcatelor. 29 Dar vă spun că de acum nu voi mai bea nicidecum din acest rod al viței până în ziua aceea când îl voi bea cu voi nou în Împărăția Tatălui meu.
Isus înștiințează pe ucenicii săi
30 Și după ce au cântat lăudări, au ieșit la muntele Măslinilor. 31 Atunci Isus le zice: Voi toți veți avea în mine un prilej de poticnire în noaptea aceasta. Căci este scris: Voi bate păstorul și oile turmei se vor împrăștia. 32 Dar după ce voi fi sculat, voi merge înainte de voi în Galileea. 33 Iar Petru a răspuns și a zis: Dacă toți vor avea prilej de poticnire în tine, eu niciodată nu voi avea prilej de poticnire. 34 Isus i‐a zis: Adevărat îți spun că în noaptea aceasta, mai înainte de a cânta cocoșul, de trei ori mă vei tăgădui. 35 Petru îi zice: Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu tine, nicidecum nu te voi tăgădui. Și toți ucenicii au zis la fel.
Ghetsimani
36 Atunci Isus vine cu ei la un loc îngrădit zis Ghetsimani și zice ucenicilor săi: Ședeți aici până mă voi duce acolo și mă voi ruga. 37 Și a luat cu sine pe Petru și pe cei doi fii ai lui Zebedei și a început să se întristeze și să se tulbure adânc. 38 Atunci le zice: Sufletul meu este foarte întristat , până la moarte; rămâneți aici și vegheați cu mine. 39 Și a mers puțin mai înainte și a căzut pe fața sa și s‐a rugat zicând: Tatăl meu, dacă este cu putință, treacă de la mine paharul acesta; însă nu cum voiesc eu, ci cum voiești tu. 40 Și vine la ucenici și‐i află dormind și zice lui Petru: Așa, n‐ați fost în stare să vegheați un ceas cu mine? 41 Vegheați și rugați‐vă ca să nu intrați în ispită. Într‐adevăr duhul este fără preget dar carnea este neputincioasă. 42 Iarăși a mers a doua oară și se ruga zicând: Tatăl meu, dacă nu este cu putință să treacă acesta ca să nu‐l beau, facă‐se voia ta. 43 Și a venit iarăși și i‐a aflat dormind, căci ochii le erau îngreuiați. 44 Și i‐a lăsat iarăși și a mers și s‐a rugat a treia oară zicând același cuvânt. 45 Atunci vine la ucenici și le zice: Dormiți de acum și odihniți‐vă. Iată s‐a apropiat ceasul și Fiul omului este dat în mâinile păcătoșilor. 46 Sculați‐vă, să mergem; iată, s‐a apropiat cel ce mă dă prins.
Prinderea lui Isus
47 Și pe când vorbea el încă, iată Iuda, unul din cei doisprezece, și cu el gloată multă cu săbii și ciomege, a venit de la mai marii preoților și bătrânii poporului. 48 Iar cel ce‐l dădea prins le dăduse un semn zicând: Pe care‐l voi săruta, acela este, apucați‐l. 49 Și îndată s‐a apropiat de Isus și a zis: Bucură‐te, Rabi. Și l‐a sărutat mult. 50 Iar Isus i‐a zis: Prietene , pentru ce ai venit, fă. Atunci ei s‐au apropiat, au pus mâinile pe Isus și l‐au apucat. 51 Și iată, unul din cei ce erau cu Isus a întins mâna, și‐a tras sabia și a lovit pe robul marelui preot și i‐a tăiat urechea. 52 Atunci Isus îi zice: Întoarce sabia ta la locul ei, căci toți care iau sabie de sabie vor pieri. 53 Sau ți se pare că nu pot ruga pe Tatăl meu și‐mi va pune în rând chiar acum mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri? 54 Dar cum vor fi împlinite scripturile, că așa trebuie să fie? 55 În acel ceas Isus a zis gloatelor: Ați ieșit ca la un tâlhar cu săbii și ciomege să mă prindeți? În fiecare zi ședeam în Templu învățând și nu m‐ați apucat. 56 Dar toate acestea s‐au făcut ca să fie împlinite scripturile prorocilor. Atunci toți ucenicii l‐au lăsat și au fugit.
Isus înaintea Sinedriului
57 Iar cei ce apucaseră pe Isus l‐au dus la Caiafa, marele preot, unde erau adunați împreună cărturarii și bătrânii. 58 Dar Petru îl urma de departe până la curtea marelui preot și a intrat înăuntru și ședea cu slujitorii să vadă sfârșitul. 59 Iar mai marii preoților și bătrânii, tot sinedriul, căutau o mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să‐l omoare. 60 Și n‐au găsit, deși veniseră mulți martori mincinoși. În urmă au venit doi , 61 și au zis: Acesta a zis: Pot dărâma Templul lui Dumnezeu și în trei zile să‐l zidesc. 62 Și marele preot s‐a sculat și i‐a zis: Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceștia împotriva ta? 63 Dar Isus tăcea. Și marele preot i‐a zis: Te jur pe Dumnezeul cel viu să ne spui dacă tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu. 64 Isus îi zice: Tu ai zis. Dar vă spun: de acum veți vedea pe Fiul omului șezând la dreapta puterii și venind pe norii cerului. 65 Atunci marele preot și‐a sfâșiat veșmintele, zicând: A hulit. Ce mai avem trebuință de martori? Iată acum ați auzit hula. 66 Ce vi se pare? Ei au răspuns și au zis: Este vinovat de moarte. 67 Atunci l‐au scuipat în față și l‐au pălmuit, iar alții l‐au bătut, 68 zicând: Prorocește‐ne , Hristoase, cine este cel ce te‐a lovit?
Tăgăduirea lui Petru
69 Iar Petru ședea afară în curte. Și o slujnică a venit la el zicând: Și tu erai cu Isus Galileeanul. 70 Iar el a tăgăduit înaintea tuturor zicând: Nu știu ce zici. 71 Și a ieșit la poartă și l‐a văzut alta și zice celor de acolo: Și acesta era cu Isus Nazarineanul. 72 Și iarăși a tăgăduit cu jurământ: Nu știu pe omul acesta. 73 Iar peste puțin, cei ce stăteau acolo au venit și au zis lui Petru: Cu adevărat și tu ești dintre ei căci și vorbirea ta te dă pe față. 74 Atunci a început să se blesteme și să jure: Nu știu pe omul acesta. Și îndată a cântat cocoșul. 75 Și Petru și‐a adus aminte de cuvântul lui Isus care zisese: Mai înainte de a cânta cocoșul, de trei ori mă vei tăgădui. Și a ieșit afară și a plâns cu amar.