O sastearimos ăc manușăsco covlo and‐o Capernaum. O Matei. Ăl ucenicea le Ioanosche o Bolitori. E cei le Iairoschi hai e giuvli nasvali. Dui coră hai ăc cibalo. Ăl manuș cai chiden o ghiu.
1 Ciutindos‐pe and‐e corabia, o Iisus nachlo o pai ta avilo andă pescho foro. 2 Hai eta, că ande‐Lesche eches șuco dă nasvalo cai pașliolas sa p‐o pato. Cana dichlea o Iisus că pachial, phendea le covlesche: Înghiardo, zuralo ciaveia! Iertime si che bezeha! 3 Sas othe manuș sicade, cai phenenas andă peste: Cadaua hulil. 4 O Iisus, cai gianelas so sas andă lengo ilo, phendea‐lenghe: Sostar pachian nasulimata andă tumaro ilo? 5 So si mai feder te phenau: Iertime si che bezeha, or te phenau: Vazde‐tut hai phir? 6 Ta te gianen că o Ciao le Manușăsco daștil so si pe phuî te iertil ăl bezeha, phendea le covlesche: Vazde‐tut, le chio pato hai gia tuche chere. 7 Hai sar uștilo, ghelo că pio cher. 8 Cana dichle ăl manuș cada‐l buchea, daraile hai lăudisarde le Devles, Cai dinea le manușăs cadea zuralimos. 9 Cana o Iisus teleardea othar, dichlea ăc manușăs cai beșălas che vama, ou buciolas Matei, hai phendea‐lesche: Au pala Mande. Hai vazdindos‐pe, ghelo pala Leste. 10 Hai sar beșălas Ou ch‐e sinia, and‐o cher, eta că but manuș vameș hai bezehale avile hai beșle ch‐e sinia le Iisusosa hai Lesche ucenicența. 11 Ăl fariseia cana dichle, phende le ucenicenghe: Sostar hal tumaro Sicaitori le vameșența hai le bezehalența? 12 Ta cana Ou așundea, phendea: Na le sastevesten trăbul‐le doctoro, hai le nasvalen. 13 Gian hai sichion so hachiardiol‐pe cana phendilo: Mila camau, hai na jîrtfa; că ni avilem te dau mui ch‐e pocăința colen cai si orta ta colen cai si bezehale. 14 Atuncea avile Leste ăl ucenicea le Ioanosche, phenindos: Sostar ame h‐ăl fariseia postis butivar, hai Che ucenicea ni postin? 15 Hai o Iisus boldea‐lenghe: Roven‐pe cola cai si c‐o abiau, so si o jiamutro lența? Ta avena i codol ghesa cana o jiamutro avela lilo lendar, atuncea postina i on. 16 Coniva ni ciol ăc pohtan neo c‐ăc zăbuno phurano, că o cinimos avelas mai baro. 17 Hai ni ciol mol nevi andă niște braghia cherne; ăl braghia paron: e mol ciordol hai hasaol; hai e mol e nevi ciol‐pe and‐ăl braghia neve ta înghiardon e mol hai ăl braghia. 18 Pala sar delas‐lenghe duma o Iisus, eta că avilo ăc mai baro manuș, hai dinea Lesche cocea hai phendea: Mîri racli ăc țîra mai anglal muli, dă au Tu ta ciu Che vast pă late, hai si te giuvindol‐pe. 19 O Iisus uștilo hai teleardea pala Leste Pe ucenicența. 20 Hai eta c‐ăc giuvli cai dă deșudui bărș tabdelas lache rat but, avili palal hai numa machlea pe pașal poghea Lesche. 21 Oi phenelas andă peste: Numa te macha‐ma catar Lesche poghea hai si te sasteou; 22 O Iisus boldinailo, hai dichlea‐lan, ta phendea‐lache: Na dara, ceione, pala sar pachian sastilean. Codoi giuvli gheli sastevesti and‐o codou ceaso. 23 Cana areslo o Iisus and‐o cher colesco mai baro manuș, hai cana dichlea colen cai ghilabenas anda o flauto, hai mai but cai jălinas, phendea‐lenghe: 24 Den‐tumen rigate, e racliori ni muli, hai sovel. On asanas Lestar. 25 Ou incaldea sauărăn avri and‐o cher, întrisailo andră, lea le racliora vastestar hai uștili. 26 Hai gheli e vestea cadai minuneachi anda sauără thana codola. 27 Cana teleardea othar, lile‐pe p‐oa Iisus dui coră cai denas mui hai phenenas: Avel‐Tut mila amendar, Ciao le Davidosco. 28 Pala so ghelo and‐o cher, ăl coră aviletar Leste hai o Iisus pușlea‐le: Pachian că daștiu te cherau so manghen? On phende Lesche: Pacheas, Devla! 29 Atuncea Ou machlilo catar lenghe iacha hai phendea‐lenghe: Cherdol pe tumenghe pala sar pachiaen! 30 Hai deschiaile lenghe iacha. Hai o Iisus phendea‐lenghe, poruncindos: Dichen te na gianen coniva. 31 Ta on, sar incliste avri, phende sauărănghe anda Leste, andă sauără thana codola. 32 Cana telearde on, eta că ande Lesche ăc cibalo hai bengailo. 33 Pala so sas incalado o beng anda leste, o cibalo dinea i duma. But manuș mirinas‐pe hai phenenas: Dă cana siam ni dichinailo cadea daici and‐o Israelo. 34 Ta ăl fariseia phenenas: O mai baro le benghesco dinea‐le te incalavel ăl beng. 35 O Iisus marelas phirindos sauără forosa hai ăl gava, sicavelas le manușăn and‐ăl sinagogi dindos duma e Evanghelia le thagarimaschi, sastearindos orso nasvalimos cai sas and‐ăl manuș. 36 Ou dichindos cadichi manuș, lea‐Les mila lendar, că sas năcăjime hai hasarde, sar ăl bacrea cai nai le pastori. 37 Atuncea phendea Pe ucenicenghe: Bari si e buchi cai chidel‐pes o ghiu, hai si ame țîra manuș bucheache. 38 Rughin le Raies le bucheaco, te încalel Ou manușen bucheache caște chiden o ghiu.
Vindecarea unui slăbănog
1 Și intrând în corabie, a trecut dincoace și a venit în cetatea sa. 2 Și iată i‐au adus pe un slăbănog zăcând pe pat. Și Isus, văzând credința lor, a zis slăbănogului: Îndrăznește, fiule, iertate‐ți sunt păcatele. 3 Și iată, unii dintre cărturari au zis în ei înșiși: Omul acesta hulește. 4 Dar Isus, știind gândurile lor, a zis: Pentru ce cugetați rele în inimile voastre? 5 Căci ce este mai lesne, a zice: Iertate‐ți sunt păcatele! sau a zice: Scoală‐te și umblă? 6 Dar ca să știți că are putere Fiul omului pe pământ să ierte păcatele, (atunci zice slăbănogului): Scoală‐te, ridică‐ți patul și mergi la casa ta. 7 Și s‐a sculat și s‐a dus la casa lui. 8 Iar gloatele când au văzut, s‐au temut și au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere.
Chemarea lui Matei
9 Și pe când trecea Isus de acolo, a văzut pe un om șezând la vamă, numit Matei. Și‐i zice: Urmează‐mă. Și el s‐a sculat și l‐a urmat. 10 Și a fost așa ; când ședea el la masă în casă, iată, mulți vameși și păcătoși au venit și au șezut la masă cu Isus și cu ucenicii lui. 11 Și când au văzut fariseii, ziceau ucenicilor lui: Pentru ce mănâncă Învățătorul vostru cu vameșii și păcătoșii? 12 Iar când a auzit Isus, a zis: Cei ce sunt sănătoși n‐au trebuință de doctor, ci cei bolnavi. 13 Duceți‐vă, dar, și învățați ce însemnează: Milă voiesc, iar nu jertfă. Căci n‐am venit să chem pe drepți, ci pe păcătoși.
Întrebarea ucenicilor lui Ioan despre post
14 Atunci vin la el ucenicii lui Ioan, zicând: Pentru ce noi și fariseii postim des, iar ucenicii tăi nu postesc? 15 Și Isus le‐a zis: Nu cumva pot fiii odăii de nuntă să se întristeze câtă vreme este mirele cu ei? Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei și atunci vor posti. 16 Dar nimeni nu pune o bucată de postav nou la un veșmânt vechi, căci umplutura lui rupe din veșmânt și se face mai rea ruptură. 17 Nici nu pun vin nou în burdufuri vechi; altfel burdufurile se sparg și vinul se varsă și burdufurile se nimicesc; ci pun vin nou în burdufuri noi și amândouă se păstrează împreună.
Învierea fiicei lui Iair și vindecarea unei femei
18 Pe când le vorbea acestea, iată unul, un mai mare, a venit la el și i s‐a închinat zicând: Fiica mea a murit acum; ci vino și pune‐ți mâna peste ea și va trăi. 19 Și Isus s‐a sculat și l‐a urmat, precum și ucenicii lui. 20 Și iată, o femeie cu o scurgere de sânge de doisprezece ani s‐a apropiat de el pe dinapoi și i‐a atins ciucurele veșmântului. 21 Căci zicea în sine: Numai de‐i voi atinge veșmântul, voi fi tămăduită. 22 Dar Isus întorcându‐se și văzând‐o a zis: Îndrăznește, fiică, credința ta te‐a tămăduit. Și femeia a fost tămăduită din ceasul acela. 23 Și când a venit Isus la casa mai marelui și a văzut pe cântătorii din fluier și gloata făcând zarvă, 24 a zis: Depărtați‐vă : căci fata n‐a murit, ci doarme. Și își râdeau de el. 25 Și când a fost dată afară gloata, el a intrat, i‐a apucat mâna și copila s‐a sculat. 26 Și a ieșit vestea aceasta peste tot ținutul acela.
Vindecarea a doi orbi
27 Și pe când trecea Isus de acolo, l‐au urmat doi orbi strigând și zicând: Ai milă de noi, Fiu al lui David. 28 Și când a intrat el în casă, orbii s‐au apropiat de el. Și Isus le zice: Credeți că pot face aceasta? Ei îi zic: Da, Doamne. 29 Atunci le‐a atins ochii, zicând: Fie‐vă după credința voastră. 30 Și li s‐au deschis ochii. Și Isus le‐a poruncit aspru zicând: Vedeți , nimeni să nu știe. 31 Dar când au ieșit, au răspândit vestea despre el în tot ținutul acela.
Vindecarea unui mut îndrăcit
32 Și pe când plecau ei afară, iată i‐au adus un om mut îndrăcit. 33 Și după ce a fost scos dracul afară, mutul a vorbit. Și gloatele s‐au minunat, zicând: Niciodată nu s‐a arătat așa ceva în Israel. 34 Dar fariseii ziceau: El scoate afară pe draci prin mai marele dracilor.
Lui Isus îi este milă de gloate
35 Și Isus străbătea toate cetățile și satele, învățându‐i în sinagogile lor și propovăduind evanghelia împărăției și vindecând orice boală și orice slăbiciune. 36 Iar când a văzut gloatele, i s‐a făcut milă de ele, pentru că erau leșinate și risipite ca niște oi neavând păstor. 37 Atunci zice ucenicilor săi: Secerișul în adevăr este mult, dar lucrătorii sunt puțini. 38 Rugați‐vă , deci, Domnului secerișului ca să scoată lucrători la secerișul său.