Dezbinarea împărăției
1 Și Roboam s‐a dus la Sihem, căci tot Israelul venise la Sihem să‐l facă împărat. 2 Și a fost așa : când a auzit Ieroboam , fiul lui Nebat, el era încă în Egipt , căci fugise de fața împăratului Solomon, și Ieroboam locuia în Egipt, 3 au trimis și l‐au chemat și Ieroboam și toată obștea lui Israel au venit și au vorbit lui Roboam, zicând: 4 Tatăl tău ne‐a îngreuiat jugul și acum tu ușurează robia aspră a tatălui tău și jugul lui cel greu pe care l‐a pus asupra noastră; și îți vom sluji. 5 Și el le‐a zis: Duceți‐vă încă trei zile și întoarceți‐vă la mine. Și poporul s‐a dus. 6 Și împăratul Roboam s‐a sfătuit cu bătrânii care stătuseră înaintea lui Solomon, tatăl său, pe când trăia el, zicând: Cum sfătuiți voi să răspund poporului acestuia? 7 Și ei i‐au vorbit, zicând: Dacă vei fi astăzi un slujitor al poporului acestuia și le vei sluji și le vei răspunde și le vei vorbi cuvinte bune, ei vor fi slujitorii tăi în veac. 8 Dar el a părăsit sfatul bătrânilor, pe care i l‐au dat și s‐a sfătuit cu tinerii care crescuseră cu el, care stăteau înaintea lui. 9 Și le‐a zis: Cum sfătuiți voi să răspundem poporului acestuia care mi‐a vorbit, zicând: Ușurează jugul, pe care l‐a pus tatăl tău asupra noastră? 10 Și tinerii, care crescuseră cu el, i‐au vorbit zicând: Așa să zici poporului acestuia care ți‐a vorbit, zicând: Tatăl tău ne‐a îngreuiat jugul dar tu ușurează‐ni‐l; așa să le zici: Degetul meu cel mic este mai gros decât coapsele tatălui meu. 11 Și acum dacă tatăl meu a pus asupra voastră un jug greu, eu voi adăuga la jugul vostru: tatăl meu v‐a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu scorpioane. 12 Și Ieroboam și tot poporul au venit la Roboam a treia zi cum spusese împăratul, zicând: Întoarceți‐vă la mine a treia zi. 13 Și împăratul a răspuns aspru poporului și a părăsit sfatul bătrânilor pe care i‐l dăduseră. 14 Și le‐a vorbit după sfatul tinerilor, zicând: Tatăl meu va îngreuiat jugul, dar eu voi adăuga la jugul vostru; tatăl meu v‐a pedepsit cu bice dar eu vă voi pedepsi cu scorpioane. 15 Și împăratul n‐a ascultat de popor, căci fusese rânduit de la Demnul, ca să se adeverească cuvântul său pe care‐l vorbise Domnul prin Ahia, Silonitul, lui Ieroboam, fiul lui Nebat. 16 Și tot Israelul a văzut că împăratul nu i‐a ascultat și poporul a răspuns împăratului zicând: Ce parte avem noi în David? N‐avem nici o moștenire în fiul lui Isai; la corturile tale, Israele. Acum, vezi de casa ta, Davide. Și Israel s‐a dus la corturile sale. 17 Cât pentru copiii lui Israel , care locuiau în cetățile lui Iuda, Roboam a domnit peste ei. 18 Și împăratul Roboam a trimis pe Adoram, care era peste oamenii de corvoadă și tot Israelul l‐a ucis cu pietre și a murit. Și împăratul Roboam s‐a grăbit să se suie în carul său ca să fugă la Ierusalim. 19 Și Israel s‐a răzvrătit împotriva casei lui David până în ziua de astăzi. 20 Și a fost așa : Când a auzit tot Israelul că Ieroboam s‐a întors, au trimis și l‐au chemat la adunare și l‐au făcut împărat peste tot Israelul; nimeni n‐a urmat casa lui David, decât singură seminția lui Iuda. 21 Și Roboam a venit la Ierusalim și a adunat toată casa lui Iuda și seminția lui Beniamin: o sută optzeci de mii de oameni luptători aleși ca să se lupte cu casa lui Israel și să aducă împărăția iarăși la Roboam, fiul lui Solomon. 22 Și cuvântul lui Dumnezeu a fost către Șemaia, omul lui Dumnezeu, zicând: 23 Vorbește lui Roboam, fiul lui Solomon, împăratul lui Iuda, și la toată casa lui Iuda și Beniamin, și celuilalt popor zicând: 24 Așa zice Domnul: Nu vă suiți și nu vă luptați cu frații voștri, copiii lui Israel. Întorceți‐vă fiecare om la casa lui, căci de la mine este lucrul acesta. Și au ascultat de cuvântul Domnului și s‐au întors să plece, după cuvântul Domnului.
Cei doi viței de aur
25 Și Ieroboam a zidit Sihemul în ținutul muntos al lui Efraim și a locuit în el și a ieșit de acolo și a zidit Penuelul. 26 Și Ieroboam a zis în inima sa: Acum împărăția se va întoarce la casa lui David. 27 Dacă poporul acesta se va sui să aducă jertfe în casa Domnului în Ierusalim, inima poporului acestuia se va întoarce la domnul său, la Roboam, împăratul lui Iuda, și mă vor ucide și se vor întoarce la Roboam, împăratul lui Iuda. 28 Și împăratul s‐a sfătuit și a făcut doi viței de aur. Și le‐a zis: Prea mult este pentru voi să vă suiți în Ierusalim: iată dumnezeii tăi, Israele, care te‐au scos din țara Egiptului. 29 Și a pus pe unul în Betel , și pe altul l‐a pus în Dan. 30 Și lucrul acesta a fost un păcat ; și poporul a mers până la Dan, să se închine înaintea unuia. 31 Și a făcut o casă de înălțimi și a pus preoți din toate marginile poporului care nu erau din fiii lui Levi. 32 Și Ieroboam a așezat o sărbătoare în luna a opta, în ziua a cincisprezecea a lunii, ca sărbătoarea care era în Iuda, și a jertfit pe altar. Așa a făcut în Betel jertfind vițeiilor pe care‐i făcuse și a așezat în Betel preoți ai înălțimilor pe care le făcuse el. 33 Și a jertfit pe altarul pe care‐l făcuse în Betel, în ziua a cincisprezecea a lunii a opta, în luna pe care a născocit‐o din inima sa și a făcut‐o sărbătoare pentru copiii lui Israel și a jertfit pe altar, arzând tămâie .
Divizarea regatului lui Solomon
(2 Cron. 10:1–11:4)1 Roboam s-a dus la Șechem, pentru că tot Israelul venise la Șechem să-l facă rege. 2 Când Ieroboam, fiul lui Nebat, a auzit lucrul acesta, se afla încă în Egipt, acolo unde fugise de regele Solomon. Ieroboam locuia în Egipt.
3 Au trimis să-l cheme, iar Ieroboam și întreaga adunare a lui Israel au venit și i-au vorbit lui Roboam, zicând:
4 ‒ Tatăl tău a îngreunat jugul nostru. Acum, ușurează munca grea impusă de tatăl tău și jugul cel greu pe care el l-a pus asupra noastră, și atunci îți vom sluji!
5 El le-a răspuns:
‒ Duceți-vă și întoarceți-vă la mine peste trei zile.
Și poporul a plecat.
6 Regele Roboam s-a sfătuit cu bătrânii care i-au slujit tatălui său, Solomon, în timpul vieții acestuia, și i-a întrebat:
‒ Ce mă sfătuiți să răspund acestui popor?
7 Ei i-au răspuns:
‒ Dacă vei fi astăzi un slujitor al acestui popor, dacă le vei sluji și dacă le vei răspunde prin cuvinte plăcute, ei vor fi slujitorii tăi toată viața lor.
8 Însă Roboam n-a luat în seamă sfatul pe care i l-au dat bătrânii, ci a cerut și sfatul tinerilor cu care a copilărit și care-i slujeau.
9 El i-a întrebat:
‒ Ce mă sfătuiți? Cum să răspundem acestui popor care mi-a zis: „Ușurează jugul pe care tatăl tău l-a pus asupra noastră“?
10 Tinerii care copilăriseră împreună cu el i-au răspuns:
‒ Acestui popor, care ți-a zis: „Tatăl tău ne-a îngreunat jugul, însă tu să-l iei de peste noi“, să-i spui astfel: „Degetul meu cel mic este mai gros decât coapsele tatălui meu! 11 Tatăl meu a pus un jug greu peste voi, dar eu voi adăuga mai mult la jugul vostru. Tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu scorpioni“.
12 Ieroboam, însoțit de tot poporul, a venit la Roboam a treia zi, așa cum le poruncise regele când le zisese: „Întoarceți-vă la mine peste trei zile!“. 13 Regele i-a răspuns aspru poporului.
El n-a luat în seamă sfatul pe care i l-au dat bătrânii 14 și le-a vorbit potrivit sfatului tinerilor, zicând:
‒ Tatăl meu v-a îngreunat jugul, dar eu voi adăuga mai mult la jugul vostru! Tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu scorpioni!
15 Astfel, regele n-a ascultat de popor, deoarece această schimbare în cursul evenimentelor venea de la Domnul, pentru ca Domnul să-Și împlinească cuvântul pe care-l rostise cu privire la Ieroboam, fiul lui Nebat, prin șilonitul Ahia.
16 Când tot Israelul a văzut că regele nu l-a ascultat, poporul i-a răspuns regelui, zicând:
‒ Ce parte de moștenire avem noi în David?
N-avem nicio moștenire în fiul lui Ișai.
Întoarce-te la corturile tale, Israel!
Vezi-ți de dinastia ta, David!
Și Israel a plecat acasă. 17 Roboam însă a continuat să domnească peste fiii lui Israel care locuiau în cetățile lui Iuda.
18 Regele Roboam l-a trimis la ei pe Adoniram, care răspundea de oamenii de corvoadă, dar tot Israelul l-a lovit cu pietre și el a murit. Atunci, regele Roboam s-a grăbit să se urce în car ca să fugă la Ierusalim. 19 Așa s-a răzvrătit Israel împotriva Casei lui David și așa a și rămas până în ziua de azi.
20 Când tot Israelul a auzit că Ieroboam s-a întors, au trimis să-l cheme în adunare și l-au numit rege peste tot Israelul. Niciunul nu s-a dus după Casa lui David, în afară de seminția lui Iuda.
21 Când a ajuns Roboam la Ierusalim, a adunat toată Casa lui Iuda și seminția lui Beniamin – o sută optzeci de mii de bărbați aleși și gata de luptă – ca să lupte împotriva Casei lui Israel și să aducă din nou regatul sub stăpânirea lui Roboam, fiul lui Solomon.
22 Dar Cuvântul lui Dumnezeu a venit la Șemaia, omul lui Dumnezeu, zicând: 23 „Spune-le lui Roboam, fiul lui Solomon, regele lui Iuda, întregii Case a lui Iuda și a lui Beniamin, precum și celor rămași din popor: 24 «Așa vorbește Domnul: ‘Să nu porniți la luptă împotriva fraților voștri, fiii lui Israel! Întoarceți-vă fiecare acasă, căci de la Mine a venit lucrul acesta’»“. Ei au ascultat Cuvântul Domnului și s-au întors acasă , potrivit poruncii Domnului.
Ieroboam instituie cultul vițelului în Israel
25 Ieroboam a construit cetatea Șechem pe muntele lui Efraim și a locuit acolo. Apoi a ieșit de acolo și a construit cetatea Peniel. 26 Ieroboam a zis în inima lui: „S-ar putea ca regatul să se întoarcă acum la Casa lui David. 27 Dacă acest popor va merge la Casa Domnului, în Ierusalim, ca să aducă jertfe, inima acestui popor va trece de partea stăpânului lor, Roboam, regele lui Iuda. Pe mine mă vor ucide și se vor întoarce la Roboam, regele lui Iuda“.
28 După ce s-a sfătuit, regele a făcut doi viței de aur și le-a zis: „Este prea mult pentru voi să mergeți până la Ierusalim. Israel, iată dumnezeii tăi care te-au scos din țara Egiptului!“. 29 L-a pus pe unul la Betel, iar pe celălalt la Dan. 30 Și acest lucru a devenit o cauză de păcătuire; poporul mergea până la Dan să se închine înaintea unuia dintre viței .
31 Ieroboam a construit sanctuare pe înălțimi și a numit preoți din tot poporul, deși nu făceau parte dintre leviți. 32 Ieroboam a stabilit o sărbătoare în ziua a cincisprezecea a lunii a opta, precum cea din Iuda, și aducea jertfe pe altar. Iată ce a făcut la Betel: a adus jertfe vițeilor pe care-i făcuse și a numit preoți pentru înălțimile pe care le construise. 33 În ziua a cincisprezecea a lunii a opta, pe care o alesese după bunul său plac, a adus jertfe pe altarul pe care-l construise la Betel. Astfel, el a stabilit o sărbătoare pentru fiii lui Israel și se ducea la altar ca să ardă tămâie.