Războiul cu filistenii
1 Și filistenii și‐au adunat oștirile pentru luptă și s‐au strâns la Soco , care ține de Iuda, și au tăbărât între Soco și Azeca în Efes‐Damim. 2 Și Saul și bărbații lui Israel s‐au strâns, și au tăbărât în valea Ela și s‐au rânduit în șir de bătaie împotriva filistenilor. 3 Și filistenii stăteau pe muntele de dincolo și Israel stătea pe muntele de dincoace și între ei era o vale. 4 Și din tabăra filistenilor a ieșit un luptător între ei: numele lui era Goliat , era din Gat; înălțimea lui era de șase coți și o palmă. 5 Și avea un coif de aramă pe capul său și era îmbrăcat cu zale de solzi; și greutatea zalei era de cinci mii de sicli de aramă. 6 Și avea tureci de aramă peste fluierele picioarelor sale și o suliță de aramă între umerii săi. 7 Și mânerul suliței sale era ca sulul unui țesător și capul suliței sale era de șase sute de sicli de fier; și purtătorul pavezei lui mergea înaintea lui. 8 Și el sta și striga către rândurile lui Israel și le zicea: De ce ieșiți să vă rânduiți de bătaie? Oare nu sunt eu filistean și voi robii lui Saul? Alegeți‐vă un bărbat și să se pogoare la mine. 9 Dacă va putea să se lupte cu mine și să mă ucidă, atunci noi vom fi robii voștri; dar de‐l voi birui eu și‐l voi ucide, voi să fiți robii noștri și să ne slujiți nouă. 10 Și filisteanul a zis: Eu am batjocorit astăzi rândurile lui Israel, dați‐mi un bărbat, ca să ne luptăm împreună. 11 Și Saul și tot Israelul au auzit aceste cuvinte ale filisteanului, și s‐au înfricoșat și s‐au temut foarte mult.
David și Goliat
12 Și David era fiul Efratitului aceluia din Betleemul lui Iuda, cu numele Isai; și el avea opt fii. Și omul era bătrân în zilele lui Saul, înaintat în ani între oameni. 13 Și cei trei fii mai mari ai lui Isai se duseseră și urmaseră pe Saul la luptă. Și numele celor trei fii ai săi care se duseseră la luptă erau: Eliab , întâiul născut, și al doilea Abinadab, și al treilea Șama. 14 Iar David era cel mai tânăr, și cei trei mai mari urmaseră pe Saul. 15 Și David se ducea și se întorcea de la Saul ca să pască oile tatălui său în Betleem. 16 Și filisteanul se apropia dimineața și seara și s‐a înfățișat patruzeci de zile. 17 Și Isai a zis lui David, fiul său: Ia, te rog, pentru frații tăi această efă de grăunțe prăjite și aceste zece pâini și du‐le repede în tabără la frații tăi. 18 Și aceste zece cașuri, du‐le mai marelui peste mie și cercetează pe frații tăi să vezi cum sunt și adu o dovadă de la ei. 19 Și Saul și ei și toți bărbații lui Israel erau în Valea Ela luptându‐se cu filistenii. 20 Și David s‐a sculat de dimineață și a lăsat oile cu un păzitor, și și‐a luat sarcina și s‐a dus cum îi poruncise Isai. Și a venit la locul carelor și oștirea ieșea să se rânduiască de bătaie, și au scos un strigăt de luptă. 21 Și israeliții și filistenii s‐au rânduit de bătaie oaste către oaste. 22 Și David a lăsat sarcina pe care o purta în mâna celui ce păzea sarcinile și a alergat la oaste și a venit și a întrebat pe frații săi de sănătate. 23 Și pe când vorbea el cu ei, iată s‐a suit din rândurile filistenilor luptătorul de la mijloc, filisteanul din Gat, cu numele Goliat, și a vorbit cu aceleași cuvinte și David le‐a auzit. 24 Și toți bărbații lui Israel, când au văzut pe bărbat, au fugit dinaintea lui și s‐au temut foarte mult. 25 Și bărbații lui Israel au zis: Ați văzut pe acest bărbat care se suie? Căci s‐a suit ca să batjocorească pe Israel. Și va fi așa : bărbatul care‐l va ucide, împăratul îl va îmbogăți cu mari bogății și‐i va da pe fata sa, și va face casa tatălui său slobodă în Israel. 26 Și David a vorbit bărbaților care stăteau lângă el, zicând: Ce se va face omului care va ucide pe filisteanul acesta și va depărta ocara de peste Israel? Căci cine e acest filistean netăiat împrejur ca să batjocorească oștirile Dumnezeului celui viu? 27 Și poporul i‐a spus după cuvântul acela zicând: Așa se va face bărbatului care‐l va ucide. 28 Și Eliab, fratele său cel mai mare, a auzit când a vorbit el cu bărbații și mânia lui Eliab s‐a aprins împotriva lui David și a zis: De ce te‐ai pogorât? Și cu cine ai lăsat acele puține oi în pustie? Cunosc mândria ta și răutatea inimii tale, căci te‐ai pogorât ca să vezi lupta. 29 Și David a zis: Ce am făcut acum? Nu este o pricină? 30 Și s‐a întors de la el către un altul și a vorbit cu aceleași cuvinte, și poporul i‐a răspuns iarăși ca întâia dată. 31 Și cuvintele pe care le‐a vorbit David s‐au auzit și le‐au spus înaintea lui Saul și a trimis după el. 32 Și David a zis lui Saul: Nimănui să nu‐i tremure inima de el! Robul tău va merge și se va lupta cu acest filistean. 33 Și Saul a zis lui David: Nu poți să mergi împotriva filisteanului acestuia ca să te lupți cu el, căci tu ești tânăr și el un bărbat de război din tinerețea lui. 34 Și David a zis lui Saul: Robul tău păștea oile tatălui său și a venit un leu și un urs și au răpit un miel din turmă. 35 Și am ieșit după el și l‐am lovit și l‐am scăpat din gura lui; și când s‐a sculat împotriva mea, l‐am apucat de barbă și l‐am lovit și l‐am ucis. 36 Robul tău a ucis și pe leu și pe urs; și acest filistean netăiat împrejur va fi ca unul din ei, căci a batjocorit oștirile Dumnezeului celui viu. 37 Și David a zis: Domnul , care m‐a scăpat din laba leului și din laba ursului, mă va scăpa din mâna filisteanului acestuia. Și Saul a zis lui David: Du‐te și Domnul să fie cu tine. 38 Și Saul a îmbrăcat pe David cu veșmintele sale și i‐a pus un coif de aramă pe cap și l‐a îmbrăcat cu zale. 39 Și David a încins sabia lui peste veșmintele lui și căuta să meargă, căci nu încercase. Și David a zis lui Saul: Nu pot să merg cu acestea, căci n‐am încercat. Și David le‐a luat de pe el. 40 Și și‐a luat toiagul în mână și și‐a ales cinci pietre netede din pârâu, și le‐a pus în sacul de păstor pe care‐l avea, în glugă, și praștia lui era în mâna lui. Și s‐a apropiat de filistean. 41 Și filisteanul a înaintat și s‐a apropiat de David și omul care purta pavăza era înaintea lui. 42 Și filisteanul s‐a uitat și a văzut pe David și l‐a disprețuit , căci era lânăr și roșiatic și totodată frumos la față. 43 Și filisteanul a zis lui David: Oare câine sunt eu de vii la mine cu toiege? Și filisteanul a blestemat pe David pe dumnezeii săi. 44 Și filisteanul a zis lui David: Vino la mine și voi da carnea la păsărilor cerurilor și fiarelor câmpului. 45 Și David a zis filisteanului: Tu vii la mine cu sabie și cu suliță și cu lance, dar eu vin la tine în numele Domnului oștirilor, Dumnezeul oștirilor lui Israel pe care l‐ai batjocorit. 46 În ziua aceasta Domnul te va da în mâna mea și te voi lovi și‐ți voi lua capul de pe tine și voi da astăzi stârvurile oastei filistenilor păsărilor cerului și fiarelor pâmăntului. Și tot pământul va cunoaște că este un Dumnezeu în Israel. 47 Și toată această obște va cunoaște că nu prin sabie , nici prin suliță, mântuiește Domnul, căci lupta este a Domnului și el vă va da în mâna noastră. 48 Și a fost așa : pe când se scula filisteanul și înainta și se apropia spre întâmpinarea lui David, David s‐a grăbit, și a alergat spre rândurile de luptă, spre întâmpinarea filisteanului. 49 Și David și‐a pus mâna în sac și a luat de acolo o piatră și a aruncat‐o cu praștia și a lovit pe filistean în frunte și piatra s‐a înfipt în fruntea lui și el a căzut pe față la pământ. 50 Și David cu o praștie și o piatră a fost mai tare decât filistean și a lovit pe filistean și l‐a ucis și nu era nicio sabie în mâna lui David. 51 Și David a alergat și a stătut peste filistean și i‐a luat sabia și a scos‐o din teacă și l‐a ucis și i‐a tăiat capul cu ea. Și când au văzut filistenii că a murit viteazul lor, au fugit. 52 Și bărbații lui Israel și ai lui Iuda s‐au sculat și au strigat de bucurie și au urmărit pe filisteni până vii la Gat și până la porțile Ecronului. Și răniții filistenilor au căzut pe calea Șaaraimului până la Gat și până la Ecron. 53 Și copiii lui Israel s‐au întors de la urmărirea filistenilor și le‐au prădat tabăra. 54 Și David a luat capul filisteanului și l‐a dus la Ierusalim; și armele sale le‐a pus în cortul său. 55 Și când a văzut Saul pe David ieșind împotriva filisteanului, zisese lui Abner, mai marele oștirii: Al cui este acest tânăr. Abner? Și Abner zisese: Viu este sufletul tău, împărate, nu știu. 56 Și împăratul a zis: Întreabă al cui fiu este flăcăul. 57 Și pe când se întorcea David de la uciderea filisteanului, Abner l‐a luat și l‐a adus înaintea lui Saul cu capul filisteanului în mână. 58 Și Saul i‐a zis: Al cui ești, tinere? Și David a răspuns: Eu sunt fiul robului tău Isai, Betleemitul.
David și Goliat
1 Filistenii și-au strâns trupele pentru război. Ei s-au strâns la Soco, care aparține de Iuda, și și-au așezat tabăra între Soco și Azeka, la Efes-Damim. 2 Saul împreună cu bărbații lui Israel s-au strâns și și-au așezat tabăra în Valea Ela. Ei s-au așezat în linie de bătaie ca să-i înfrunte pe filisteni. 3 Filistenii stăteau pe un deal, deoparte, iar Israel stătea pe un alt deal, de cealaltă parte, între ei aflându-se o vale.
4 Din tabăra filistenilor a ieșit un viteaz al cărui nume era Goliat. Era din Gat și avea o înălțime de șase coți și o palmă. 5 Pe cap avea un coif de bronz și era îmbrăcat cu o armură din zale de bronz în greutate de cinci mii de șecheli. 6 Niște apărători din bronz îi acopereau picioarele, iar pe spate îi atârna o lance. 7 Lemnul suliței lui era ca sulul unui țesător, iar vârful ei era de șase sute de șecheli de fier. Cel ce-i ducea scutul mergea înaintea lui.
8 Goliat s-a oprit și a strigat trupelor lui Israel așezate în linie de bătaie: „De ce ați ieșit și v-ați aliniat pentru luptă? Oare nu sunt eu filistean și nu sunteți voi slujitorii lui Saul? Alegeți-vă un bărbat care să coboare la mine. 9 Dacă va fi în stare să lupte cu mine și să mă ucidă, atunci noi vom deveni slujitorii voștri. Dacă însă eu îl voi învinge și-l voi ucide, atunci voi veți deveni slujitorii noștri și ne veți sluji“. 10 Apoi filisteanul a zis: „Batjocoresc în ziua aceasta trupele lui Israel! Dați-mi un bărbat cu care să mă lupt!“. 11 Când Saul și tot Israelul au auzit acele cuvinte rostite de filistean s-au înspăimântat și s-au temut foarte tare.
12 David era fiul acelui efratit pe nume Ișai, din Betleemul lui Iuda. El avea opt fii, iar pe vremea lui Saul era bătrân, înaintat în vârstă. 13 Cei trei fii mai mari ai lui Ișai plecaseră și îl urmaseră pe Saul la război. Numele celor trei fii ai săi care plecaseră la război erau: Eliab, întâiul născut; al doilea era Abinadab; iar al treilea era Șama. 14 David era cel mai tânăr. Cei trei fii mai mari îl urmaseră pe Saul. 15 David însă pleca și se întorcea de la Saul pentru a paște turma tatălui său, la Betleem.
16 Timp de patruzeci de zile, filisteanul s-a apropiat dimineața și seara și a stat în poziție de luptă. 17 Ișai i-a zis fiului său David: „Ia, te rog, pentru frații tăi, efa aceasta de grâne prăjite și aceste zece pâini și du-le repede în tabără. 18 Ia și aceste zece bucăți de brânză și du-le căpeteniei peste mia lor. Vezi cum le merge fraților tăi și adu-mi vești de la ei. 19 Ei se află împreună cu Saul și cu ceilalți bărbați ai lui Israel în Valea Ela, unde se luptă cu filistenii“.
20 David s-a sculat dimineață, a lăsat turma în grija unui paznic, a luat cu el tot ce i-a poruncit Ișai și a plecat. Când a ajuns în tabără, armata se alinia în poziție de luptă, scoțând strigăte de război. 21 Israel și filistenii s-au aliniat în poziții de luptă, față în față. 22 David și-a lăsat lucrurile în grija celui ce păzea bagajele și a fugit la pozițiile de luptă. Cum a ajuns, și-a întrebat frații de sănătate. 23 Pe când vorbea cu ei, iată că viteazul pe nume Goliat, filisteanul din Gat, a ieșit din rândurile filistenilor. El a rostit aceleași cuvinte ca mai înainte, iar David le-a auzit. 24 Când l-au văzut pe acel bărbat, toți bărbații lui Israel au fugit dinaintea lui, fiindu-le foarte teamă.
25 Bărbații lui Israel au zis:
‒ L-ați văzut pe acel bărbat înaintând? A înaintat ca să batjocorească pe Israel. Pe cel care-l va omorî, regele îl va răsplăti cu mari bogății, îi va da pe fata sa de soție și-i va scuti familia tatălui său de dări în Israel.
26 David i-a întrebat pe bărbații care stăteau lângă el:
‒ Ce i se va face celui care-l va ucide pe acest filistean și va ridica astfel disprețul de peste Israel? Cine este acest filistean, acest necircumcis, ca să batjocorească armatele Dumnezeului celui Viu?
27 Poporul i-a spus despre acea promisiune, zicând:
‒ Așa i se va face celui care-l va omorî.
28 Când Eliab, fratele lui cel mai mare, l-a auzit vorbind cu bărbații, s-a mâniat pe David și i-a zis:
‒ De ce ai venit și cu cine ai lăsat acele puține oi în deșert? Îți cunosc eu mândria și răutatea inimii. Ai venit să vezi lupta.
29 David a zis:
‒ Cu ce am greșit acum? Nu pot nici măcar să vorbesc?
30 După aceea, s-a întors de la el spre un altul și l-a întrebat același lucru. Poporul i-a dat același răspuns ca mai înainte. 31 Cuvintele rostite de David au fost auzite și istorisite lui Saul, care a trimis după el.
32 David i-a zis lui Saul:
‒ Niciun om să nu se descurajeze în inima lui din cauza acestuia. Slujitorul tău va merge și se va lupta cu acest filistean.
33 Saul însă i-a zis lui David:
‒ Nu poți să mergi împotriva acestui filistean ca să te lupți cu el, fiindcă tu ești doar un tinerel, pe când el este un războinic încă din tinerețea lui.
34 Dar David i-a zis lui Saul:
‒ Slujitorul tău era păstor la turmele tatălui său. Când venea un leu sau un urs și lua o oaie din turmă, 35 mă duceam după el, îl loveam și scăpam oaia din gura lui. Dacă se ridica împotriva mea, îl apucam de coamă și-l loveam până îl omoram. 36 Slujitorul tău a omorât și leul și ursul, iar cu filisteanul acesta, cu acest necircumcis, va fi ca și cu unul dintre ei, pentru că a batjocorit armatele Dumnezeului celui Viu.
37 David a zis:
‒ Domnul, Care m-a scăpat din laba leului și a ursului, mă va scăpa și din mâna acestui filistean.
Atunci Saul i-a zis lui David:
‒ Du-te și Domnul să fie cu tine!
38 Saul l-a îmbrăcat pe David cu armura sa: i-a pus un coif de bronz pe cap și l-a îmbrăcat cu o armură din zale. 39 David a legat sabia lui Saul peste armură și a încercat să meargă, deoarece nu era obișnuit cu ele. S-a dezbrăcat însă de ele, zicându-i lui Saul:
‒ Nu pot să merg cu ele, căci nu sunt obișnuit.
40 După aceea, și-a luat toiagul în mână, a ales cinci pietre netede din pârâu, pe care le-a pus în buzunarul traistei sale de păstor, și-a luat praștia și s-a îndreptat spre filistean. 41 Filisteanul se apropia din ce în ce mai mult de David, iar cel ce-i ducea scutul era înaintea lui. 42 Filisteanul s-a uitat și când l-a văzut pe David, l-a disprețuit, căci acesta nu era decât un tinerel roșcat și cu înfățișare frumoasă.
43 El i-a zis lui David:
‒ Sunt eu un câine, de vii la mine cu toiege?
Apoi l-a blestemat pe David în numele dumnezeilor săi.
44 Filisteanul i-a zis lui David:
‒ Vino la mine și voi da trupul tău păsărilor cerului și animalelor câmpului.
45 David i-a zis filisteanului:
‒ Tu vii la mine cu sabie, suliță și lance, dar eu vin la tine în Numele Domnului Oștirilor, Dumnezeul armatelor lui Israel, pe Care tu L-ai batjocorit. 46 În ziua aceasta, Domnul te va da în mâna mea, te voi lovi și-ți voi tăia capul. Astăzi voi da păsărilor cerului și vietăților pământului cadavrele armatei filistenilor și tot pământul va ști că Israel are un Dumnezeu. 47 Și toți cei care sunt adunați aici vor ști că Domnul nu salvează nici prin sabie, nici prin suliță. Căci lupta este a Domnului, iar El vă va da în mâinile noastre.
48 Imediat ce filisteanul a început să se apropie de David, acesta a alergat repede înspre liniile de luptă ca să-l înfrunte. 49 David și-a băgat mâna în traistă de unde a scos o piatră. A aruncat piatra cu ajutorul praștiei și l-a lovit pe filistean în frunte. Piatra a pătruns în fruntea lui, iar el a căzut cu fața la pământ. 50 Astfel, cu o praștie și cu o piatră, David a fost mai tare decât filisteanul. El l-a lovit pe filistean și l-a ucis. David n-a avut nici măcar o sabie în mână. 51 Apoi David a alergat și s-a oprit lângă filistean. I-a luat sabia, a scos-o din teaca ei și i-a tăiat capul cu ea. Când au văzut că viteazul lor era mort, filistenii au luat-o la fugă. 52 Atunci bărbații lui Israel și cei ai lui Iuda s-au ridicat, au scos un strigăt de război și i-au urmărit pe filisteni până la intrarea într-o vale și până la porțile Ekronului. Filistenii, răniți de moarte, au căzut pe drumul Șaaraimului până la Gat și la Ekron. 53 Când s-au întors de la urmărirea filistenilor, fiii lui Israel le-au prădat tabăra. 54 David a luat capul filisteanului și l-a adus la Ierusalim, iar armele filisteanului le-a dus la el în cort.
55 Când l-a văzut Saul pe David ieșind împotriva filisteanului, l-a întrebat pe Abner, conducătorul armatei:
‒ Abner, al cui fiu este acest tânăr?
Abner i-a răspuns:
‒ Viu este sufletul tău, rege, că nu știu.
56 Atunci regele i-a zis:
‒ Află al cui fiu este acest tânăr.
57 Îndată ce David s-a întors de la uciderea filisteanului, Abner l-a luat și l-a adus înaintea lui Saul. David avea în mână capul filisteanului.
58 Saul i-a zis:
‒ Al cui fiu ești, tinere?
David i-a răspuns:
‒ Sunt fiul slujitorului tău Ișai din Betleem.