Iosia, împăratul lui Iuda
1 Iosia era de opt ani când a început să domnească și a domnit treizeci și unu de ani în Ierusalim. 2 Și a făcut ce era drept în ochii Domnului și a umblat în căile lui David, tatăl său, și nu s‐a abătut la dreapta sau la stânga. 3 Și în anul al optulea al domniei sale, fiind încă tânăr, a început să caute pe Dumnezeul lui David, tatăl său. Și în al doisprezecelea an a început să curețe Iuda și Ierusalimul de înălțimi și de Astartee și de chipuri cioplite și turnate. 4 Și au sfărâmat înaintea feței lui altarele Baalilor; și el a tăiat stâlpii soarelui care erau sus deasupra lor; și a sfărâmat în bucăți Astarteele și chipurile cioplite și turnate și le‐a prefăcut în pulbere, și au presărat‐o pe mormintele acelora care le jertfiseră. 5 Și a ars oasele preoților deasupra altarelor lor și a curățit Iuda și Ierusalimul. 6 Și a făcut așa în cetățile lui Manase și Efraim și Simeon până la Neftali, în dărâmăturile lor de jur împrejur, 7 și a sfărâmat altarele și a făcut bucăți și a prefăcut în pulbere Astarteele și chipurile cioplite și a tăiat toți stâlpii soarelui în toată țara lui Israel, și s‐a întors la Ierusalim. 8 Și în al optsprezecelea an al domniei sale, când a curățit țara și casa, a trimis pe Șafan, fiul lui Ațalia, și pe Maaseia, mai marele cetății, și pe Ioah, fiul lui Ioahaz, scriitorul cronicilor, ca să dreagă casa Domnului Dumnezeului său. 9 Și au venit la Hilchia, marele preot, și au dat argintul care se adusese în casa lui Dumnezeu, pe care‐l strânseseră leviții, ușierii, din mâna lui Manase și a lui Efraim și de la toată rămășița lui Israel și de la tot Iuda și Beniaminul și de la locuitorii Ierusalimului. 10 Și l‐au dat în mâna lucrătorilor care aveau privegherea în casa Domnului; și aceștia l‐au dat lucrătorilor care lucrau în casa Domnului, spre întocmirea și dregerea casei. 11 L‐au dat tâmplarilor și pietrarilor ca să cumpere pietre cioplite și lemn pentru legături și să facă grinzi pentru casele pe care le stricaseră împărații lui Iuda. 12 Și oamenii au făcut lucrul cu credincioșie. Și peste ei erau rânduiți Iahat și Obadia, Leviți, dintre fiii lui Merari; și Zaharia și Meșulam, dintre fiii chehatiților, ca să grăbească: și toți leviții care erau destoinici să cânte din instrumentele de muzică. 13 Și ei erau peste purtătorii de sarcini și îndemnau pe toți cei ce făceau lucrul în orice fel de slujbă; și cărturari și dregători și ușieri erau dintre leviți .
Găsirea cărții Legii
14 Și pe când scoteau argintul care fusese adus în casa Domnului, Hilchia, preotul, a găsit cartea legii Domnului dată prin mâna lui Moise. 15 Și Hilchia a răspuns și a zis lui Șafan, scriitorul: Am găsit cartea legii în casa Domnului! Și Hilchia a dat lui Șafan cartea. 16 Și Șafan a adus cartea la împărat; și a adus și vorbă înapoi împăratului zicând: Tot ce s‐a dat în mâna slujitorilor tăi, ei fac; 17 și au vărsat argintul care s‐a găsit în casa Domnului și l‐au dat în mâna priveghetorilor și în mâna lucrătorilor. 18 Și Șafan, scriitorul, a spus împăratului zicând: Hilchia, preotul, mi‐a dat o carte. Și Șafan a citit în ea înaintea împăratului. 19 Și a fost așa : când a auzit împăratul cuvintele legii, și‐a sfâșiat hainele. 20 Și împăratul a poruncit lui Hilchia și lui Ahicam, fiul lui Șafan, și lui Abdon, fiul lui Mica, și lui Șafan, scriitorul, și lui Asaia, slujitorul împăratului, zicând: 21 Mergeți, întrebați pe Domnul pentru mine și pentru rămășița din Israel și din Iuda în privința cuvintelor cărții care s‐a găsit: căci mare este mânia Domnului care s‐a vărsat peste noi, fiindcă părinții noștri n‐au ținut cuvântul Domnului ca să facă după toate cele scrise în această carte. 22 Și Hilchia și oamenii împăratului s‐au dus la Hulda, prorocița, nevasta lui Șalum, fiul lui Tochehat , fiul lui Hasra, păzitorul hainelor; (și ea locuia la Ierusalim, în despărțirea Mișne;) și i‐au vorbit potrivit cu acestea. 23 Și ea le‐a zis: Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Spuneți bărbatului care v‐a trimis la mine: 24 Așa zice Domnul! Iată voi aduce rău peste acest loc și peste locuitorii săi: toate blestemele care sunt scrise în cartea care s‐a citit înaintea împăratului lui Iuda; 25 fiindcă m‐au părăsit și au ars tămâie altor dumnezei ca să mă întărâte la mânie prin toate lucrările mâinilor lor; și mânia mea s‐a vărsat peste acest loc și nu se va stinge. 26 Dar împăratului lui Iuda, care v‐a trimis să întrebați pe Domnul, să‐i zice ți așa: Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel cu privire la cuvintele pe care le‐ai auzit: 27 Fiindcă inima ta a fost simțitoare, și te‐ai smerit înaintea lui Dumnezeu când ai auzit cuvintele sale împotriva locului acestuia și împotriva locuitorilor săi, și fiindcă te‐ai smerit înaintea mea și ți‐ai sfâșiat hainele și ai plâns înaintea mea, te‐am auzit și eu, zice Domnul. 28 Iată te voi adăuga la părinții tăi și vei fi strâns în mormântul tău în pace, și nu‐ți vor vedea ochii tot răul pe care‐l voi aduce peste acest loc și peste locuitorii săi. Și au adus vorbă împăratului.
Înnoirea legământului
29 Și împăratul a trimis și a adunat pe toți bătrânii din Iuda și din Ierusalim. 30 Și împăratul s‐a suit la casa Domnului și toți bărbații din Iuda și locuitorii Ierusalimului și preoții și Leviții și tot poporul, de la mare până la mic: și a citit înaintea urechilor lor toate cuvintele cărții legământului care se găsise în casa Domnului. 31 Și împăratul a stătut la locul său și a făcut un legământ înaintea Domnului, ca să umble după Domnul și sățină poruncile sale și mărturiile sale și așezămintele sale, cu toată inima sa și cu tot sufletul său, și să împlinească cuvintele legământului care erau scrise în această carte. 32 Și a făcut ca toți care se găseau în Ierusalim și în Beniamin să stea în el: și locuitorii Ierusalimului au făcut după legământul lui Dumnezeu, Dumnezeul părinților lor. 33 Și Iosia a depărtat toate urâciunile din toate țările care erau ale copiilor lui Israel și a făcut pe toți care se aflau în Israel să slujească Domnului Dumnezeului lor. În toate zilele lui nu s‐au abătut de la Domnul Dumnezeul părinților lor.
Domnia lui Iosia peste Iuda
(2 Regi 22:1-22 23:4-20)1 Iosia era în vârstă de opt ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de treizeci și unu de ani. 2 El a făcut ce este drept înaintea ochilor Domnului și a umblat pe căile lui David, strămoșul său, fără să se abată la dreapta sau la stânga.
3 În al optulea an al domniei sale, pe când era încă tânăr, a început să-L caute pe Dumnezeul tatălui său, David. Iar în al doisprezecelea an al domniei sale, a început să curățească Iuda și Ierusalimul de înălțimi, de așere, de chipuri cioplite și de chipuri turnate. 4 Au dărâmat înaintea lui altarele baalilor și au tăiat în bucăți altarele pentru tămâiere care erau deasupra acestora. A sfărâmat așerele, chipurile cioplite și chipurile turnate, le-a făcut pulbere și a presărat pulberea pe mormintele celor ce le aduseseră jertfe, 5 iar oasele preoților lor le-a ars pe altarele lor. Astfel, Iosia a curățit teritoriul lui Iuda și Ierusalimul. 6 În cetățile lui Manase, Efraim, Simeon și până în Neftali, precum și în ruinele dimprejurul lor, 7 a dărâmat altarele și așerele, a făcut pulbere chipurile cioplite și a tăiat în bucăți toate altarele pentru tămâiere din tot teritoriul lui Israel. Apoi s-a întors la Ierusalim.
Restaurarea Casei Domnului
(2 Regi 22:3-7)8 În al optsprezecelea an al domniei lui, ca să continue curățirea țării și a Casei, Iosia i-a trimis pe Șafan, fiul lui Ațalia, pe Maaseia, conducătorul cetății, și pe Ioah, fiul cronicarului Iehoahaz, ca să restaureze Casa Domnului, Dumnezeul său.
9 Aceștia s-au dus la marele preot Hilchia și i-au încredințat argintul adus la Casa lui Dumnezeu, cel care fusese adunat de leviți, adică de paznicii porții, de la cei din Manase și Efraim, de la toată rămășița lui Israel, de la toți cei din Iuda și Beniamin și de la locuitorii Ierusalimului. 10 Ei au dat argintul celor ce supravegheau lucrarea la Casa Domnului, iar aceștia l-au dat lucrătorilor de la Casa Domnului ca să-l folosească la restaurarea și repararea Casei. 11 L-au dat tâmplarilor și constructorilor, ca să cumpere pietre cioplite și lemne pentru piesele folosite la îmbinări și pentru grinzile clădirilor pe care le distruseseră regii lui Iuda.
12 Oamenii își făceau cu credincioșie lucrarea. Peste ei au fost numiți ca responsabili Iahat și Obadia, leviți dintre urmașii lui Merari, precum și Zaharia și Meșulam, dintre chehatiți. Toți leviții care erau pricepuți să cânte la instrumente muzicale 13 vegheau asupra cărăușilor și îi supravegheau pe toți cei care făceau lucrarea, potrivit slujbelor lor, în timp ce alți leviți aveau rolul de scribi, supraveghetori și portari.
Cartea Legii și reforma religioasă
(2 Regi 22:8-202 23:1-3)14 În timp ce scoteau argintul care fusese adus în Casa Domnului, preotul Hilchia a găsit Cartea Legii Domnului, care fusese dată prin Moise. 15 Hilchia a luat cuvântul și i-a zis scribului Șafan: „Am găsit Cartea Legii în Casa Domnului!“. Hilchia i-a dat Cartea lui Șafan.
16 Șafan a adus Cartea la rege și i-a adus totodată și următorul mesaj: „Slujitorii tăi fac tot ceea ce le-ai cerut să facă. 17 Ei au strâns argintul care se afla în Casa Domnului și l-au dat supraveghetorilor și lucrătorilor“. 18 Apoi scribul Șafan l-a înștiințat pe rege, zicând: „Preotul Hilchia mi-a dat o Carte!“. Apoi Șafan a citit din ea înaintea regelui.
19 Când a auzit regele cuvintele Legii, și-a sfâșiat hainele. 20 Și regele le-a poruncit lui Hilchia, lui Ahikam, fiul lui Șafan, lui Abdon, fiul lui Mica, scribului Șafan și lui Asaia, slujitorul regelui, zicând: 21 „Duceți-vă și întrebați-L pe Domnul pentru mine și pentru rămășița lui Israel și a lui Iuda, cu privire la cuvintele Cărții care a fost găsită. Căci mare este mânia Domnului care s-a revărsat asupra noastră, pentru că strămoșii noștri n-au păzit Cuvântul Domnului și n-au împlinit tot ce este scris în Cartea aceasta“.
22 Hilchia și oamenii regelui s-au dus la profetesa Hulda, soția lui Șalum, fiul lui Tokhat, fiul lui Hasrah, păzitorul veșmintelor, care locuia în Ierusalim, în cartierul cel nou, și i-au spus toate acestea. 23 Ea le-a răspuns: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel. Să-i spuneți omului care v-a trimis la mine, 24 că așa vorbește Domnul: «Iată că voi aduce nenorocirea asupra acestui loc și asupra locuitorilor lui, potrivit cu toate blestemele scrise în Cartea citită înaintea regelui lui Iuda. 25 Pentru că M-au părăsit și au adus tămâie altor dumnezei, mâniindu-Mă prin toate lucrările mâinilor lor, mânia Mea se va revărsa împotriva acestui loc și nu se va stinge!». 26 Totodată, să-i spuneți regelui lui Iuda, care v-a trimis să-L întrebați pe Domnul, următoarele: «Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, cu privire la cuvintele pe care le-ai auzit: 27 ‘Pentru că ți s-a înmuiat inima și te-ai smerit înaintea lui Dumnezeu când ai auzit cuvintele Sale împotriva acestui loc și împotriva locuitorilor lui, pentru că te-ai smerit înaintea Mea, ți-ai sfâșiat hainele și ai plâns înaintea Mea, iată că și Eu am auzit, zice Domnul! 28 De aceea, iată că te voi adăuga la strămoșii tăi și vei fi așezat în pace în mormântul tău, astfel că nu vei vedea toată nenorocirea pe care o voi aduce asupra acestui loc și asupra locuitorilor lui!’»“.
Ei i-au adus regelui răspunsul acesta .
29 Atunci, regele și-a trimis oamenii să-i convoace pe toți bătrânii lui Iuda și ai Ierusalimului. 30 Regele s-a dus la Casa Domnului împreună cu toți bărbații lui Iuda, cu locuitorii Ierusalimului, cu preoții și cu leviții, cu întreg poporul, de la cel mai mare până la cel mai mic, și a citit în auzul lor toate cuvintele Cărții Legământului, care a fost găsită în Casa Domnului. 31 Regele a stat în picioare lângă locul său și a încheiat un legământ înaintea Domnului, luând decizia să-L urmeze pe Domnul și să păzească poruncile, învățăturile și hotărârile Lui din toată inima și din tot sufletul lui, împlinind astfel cuvintele legământului, scrise în Cartea aceasta.
32 Apoi, el i-a făcut să intre în legământ pe toți cei ce se aflau la Ierusalim și în Beniamin. Și, astfel, locuitorii Ierusalimului au urmat legământul lui Dumnezeu, Dumnezeul strămoșilor lor.
33 Iosia a îndepărtat toate urâciunile din toate teritoriile unde erau fiii lui Israel și i-a făcut pe toți cei ce se aflau în Israel să slujească Domnului, Dumnezeul lor. În toate zilele vieții lui, ei nu s-au îndepărtat de Domnul, Dumnezeul strămoșilor lor.