Prăznuirea Paștelor
1 Și Iosia a făcut paștele pentru Domnul în Ierusalim și au înjunghiat paștele în a patrusprezecea zi a lunii întâi. 2 Și a așezat pe preoți în însărcinările lor și i‐a îmbărbătat la slujba casei Domnului. 3 Și a zis leviților care învățau pe tot Israelul, care erau sfinți Domnului: Puneți chivotul sfânt în casa pe care a zidit‐o Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel: să nu mai fie sarcină pe umerii voștri. Acum slujiți Domnului Dumnezeului vostru și poporului său Israel. 4 Și pregătiți‐vă după casele voastre părintești, după cetele voastre, după scrierea lui David, împăratul lui Israel, și după scrierea lui Solomon, fiul său. 5 Și stați în locul sfânt după cetele caselor părintești ale fraților voștri, ale copiilor poporului, și după cetele caselor părintești ale leviților. 6 Și junghiați paștele și sfințiți‐vă și pregătiți le pentru frații voștri, ca să facă după cuvântul Domnului prin Moise. 7 Și Iosia a dat copiilor poporului din turmă, miei și iezi, în număr de treizeci de mii, toate pentru darurile de paști, tuturor care erau de față, și trei mii de boi: aceștia erau luați din averea împăratului. 8 Și mai marii săi au dat de bunăvoie poporului, preoților și leviților. Și Hilchia și Zaharia și Iehiel, capii casei lui Dumnezeu, au dat preoților pentru darurile de paște două mii șase sute de miei și trei sute de boi. 9 Și Conania și Șemaia și Netaneel, frații săi, și Hașabia și Ieiel și Iozabad, mai marii leviților, au dat leviților pentru darurile de paște cinci mii de miei și cinci sute de boi. 10 Și s‐a pregătit slujba și preoții s‐au așezat la locul lor și leviții în cetele lor, după porunca împăratului. 11 Și au junghiat paștele și preoții au stropit sângele, pe care‐l luau din mâinile lor, și leviții jupuiau . 12 Și au pus deoparte arderile de tot, ca să le dea cetelor caselor părintești ale copiilor poporului, ca să le aducă Domnului, după cum este scris în cartea lui Moise; și tot așa au făcut cu boii. 13 Și au fript paștele la foc, după rânduială: și pe cele sfinte le‐au fiert în oale și căldări și tigăi și le‐au dus repede tuturor copiilor poporului. 14 Și după aceasta au pregătit pentru ei înșiși și pentru preoți; căci preoții, fiii lui Aaron, erau prinși până în noapte cu aducerea arderilor de tot și a grăsimilor; și așa leviții au pregătit pentru ei înșiși și pentru preoți, fiii lui Aaron. 15 Și cântăreții, fiii lui Asaf, erau la locul lor, după porunca lui David și a lui Asaf și a lui Heman și a lui Iedutun, văzătorul împăratului, și ușierii la fiecare poartă: n‐au avut nevoie să se depărteze de slujba lor, căci frații lor leviții pregăteau pentru ei. 16 Și toată slujba Domnului s‐a pregătit în ziua aceea, ca să facă paștele și să aducă arderi de tot pe altarul Domnului, după porunca împăratului Iosia. 17 Și copiii lui Israel care erau de față au făcut paștele în vremea aceea și sărbătoarea azimilor șapte zile. 18 Și n‐au fost paști ca acestea prăznuite în Israel din zilele lui Samuel, prorocul; și niciun împărat al lui Israel nu prăznuise paști cum le‐a prăznuit Iosia și preoții și leviții, și tot Iuda și Israelul, care erau de față, și locuitorii Ierusalimului. 19 În al optsprezecelea an al domniei lui Iosia au fost prăznuite paștele acestea.
Iosia ucis
20 După toate acestea , după ce Iosia a întocmit casa, Neco, împăratul Egiptului, s‐a suit să se lupte împotriva Carchemișului, la Eufrat: și Iosia i‐a ieșit în întâmpinare. 21 Și Neco i‐a trimis soli, zicând: Ce este între mine și tine, împărate al lui Iuda? Nu vin acum împotriva ta, ci împotriva casei cu care sunt în război, și Dumnezeu mi‐a zis să mă grăbesc. Lasă‐te de a te împotrivi lui Dumnezeu, care este cu mine, ca să nu te prăpădească. 22 Și Iosia nu și‐a întors fața de la el, ci și‐a schimbat hainele ca să se lupte cu el; și n‐a ascultat cuvintele lui Neco care veneau din gura lui Dumnezeu. Și s‐a dus să se lupte în valea Meghido. 23 Și săgetătorii au tras asupra împăratului Iosia și împăratul a zis slujitorilor săi: Luați‐mă, căci sunt greu rănit. 24 Și slujitorii săi l‐au luat din car și l‐au pus pe al doilea car al său și l‐au dus la Ierusalim. Și a murit și a fost înmormântat în mormintele părinților săi și tot Iuda și Ierusalimul au jelit pe Iosia. 25 Și Ieremia a cântat plângeri pentru Iosia și toți cântăreții și cântărețele au vorbit în plângerile lor de Iosia, până în ziua de astăzi și le‐au făcut datină în Israel: și iată, ele sunt scrise în plângeri. 26 Și celelalte fapte ale lui Iosia și lucrările sale cele evlavioase după cele ce sunt scrise în legea Domnului 27 și faptele sale cele dintâi și cele de pe urmă, iată sunt scrise în cartea împăraților lui Israel și Iuda.
Celebrarea Paștelui
(2 Regi 23:21-23)
1 Iosia a sărbătorit Paștele Domnului la Ierusalim. Ei au înjunghiat mieii de Paște în a paisprezecea zi a lunii întâi. 2 Iosua le-a încredințat preoților responsabilitățile lor și i-a încurajat în ce privește slujba Casei Domnului. 3 El le-a vorbit leviților, care dădeau învățătură întregului Israel și care erau sfinți pentru Domnul, și le-a zis astfel:
„Puneți Chivotul cel sfânt în Casa construită de Solomon, fiul lui David, regele lui Israel. Să nu fie pentru voi o povară pe umeri! Acum, slujiți Domnului, Dumnezeul vostru, și poporului Său Israel. 4 Așezați-vă potrivit familiilor voastre și potrivit cetelor voastre, după cum a scris David, regele lui Israel, și după cum a scris fiul său Solomon. 5 Ocupați-vă locurile în Lăcaș, câte o parte a familiei leviților pentru fiecare ceată a clanurilor fraților voștri, cei din popor. 6 Înjunghiați mieii de Paște, sfințiți-vă și pregătiți jertfele pentru frații voștri, împlinind Cuvântul Domnului dat prin Moise“.
7 Iosia a oferit fiilor poporului, tuturor celor prezenți, oi, miei și iezi, toți pentru Paște, în număr de treizeci de mii, precum și trei mii de viței. Acestea erau din averea regelui. 8 Căpeteniile regelui au oferit și ele de bunăvoie daruri poporului, preoților și leviților. Hilchia, Zaharia și Iehiel, conducătorii Casei lui Dumnezeu, le-au dat preoților două mii șase sute de miei pentru Paște și trei sute de viței. 9 Conania și frații săi, Șemaia și Netanel, precum și Hașabia, Ieiel și Iozabad, căpetenii ale leviților, le-au dăruit leviților cinci mii de miei pentru Paște și cinci sute de vite. 10 Slujba a fost pregătită, preoții și-au ocupat locurile, iar leviții s-au așezat în cete, după cum poruncise regele.
11 Apoi au înjunghiat mieii de Paște. Preoții au stropit sângele, luându-l de la leviții care jupuiseră animalele . 12 Au pus deoparte arderile-de-tot, ca să le dea fiilor poporului să le ofere Domnului, potrivit cetelor lor, potrivit familiilor părinților lor, după cum este scris în Cartea lui Moise. Tot așa au făcut și cu vitele. 13 Au fript jertfa de Paște la foc, așa cum era scris în lege, iar celelalte jertfe sfinte le-au fiert în oale, cazane și cratițe și le-au împărțit în grabă întregului popor. 14 După aceea, leviții au pregătit ce le revenea lor și preoților – căci preoții, urmașii lui Aaron, aduseseră arderile-de-tot și grăsimile până seara, astfel că leviții au trebuit să facă pregătiri de Paște atât pentru ei, cât și pentru preoți, urmașii lui Aaron.
15 Cântăreții, urmașii lui Asaf, erau la locul lor, așa cum poruncise David, Asaf, Heman și Iedutun, văzătorul regelui, iar portarii erau la fiecare poartă. Ei nu au trebuit să-și întrerupă slujba, deoarece leviții, frații lor, au pregătit jertfa de Paște pentru ei.
16 Astfel a fost pregătită în ziua aceea întreaga slujbă a Domnului, ca să se poată sărbători Paștele și să se poată aduce arderile-de-tot pe altarul Domnului, după porunca regelui Iosia. 17 Fiii lui Israel, aflați atunci la Ierusalim , au sărbătorit Paștele și Sărbătoarea Azimelor timp de șapte zile. 18 Un astfel de Paște nu se mai sărbătorise în Israel de pe vremea profetului Samuel. Niciun alt rege al lui Israel nu mai sărbătorise un Paște asemenea celui sărbătorit de Iosia alături de preoți, leviți, toți cei din Iuda și din Israel, care se aflau acolo, și locuitorii Ierusalimului. 19 Acest Paște a fost sărbătorit în al optsprezecelea an al domniei lui Iosia.
Circumstanțele morții lui Iosia
(2 Regi 23:28-30)
20 După toate acestea, când Iosia pusese deja în ordine Templul, Neco, regele Egiptului, a venit să lupte împotriva Carchemișului, pe Eufrat. Iosia i-a ieșit împotrivă. 21 Neco i-a trimis mesageri, zicând: „Ce am eu de-a face cu tine, rege al lui Iuda? Nu împotriva ta vin astăzi, ci împotriva unei Case cu care sunt în război, iar Dumnezeu mi-a zis să mă grăbesc. Nu te împotrivi lui Dumnezeu, Care este cu mine, ca să nu te distrugă!“. 22 Dar Iosia nu s-a întors, ci s-a deghizat ca să lupte împotriva acestuia. El nu a ascultat cuvintele lui Neco, care veneau din gura lui Dumnezeu, astfel că s-a dus să lupte în Valea Meghido. 23 Arcașii l-au lovit pe regele Iosia, și regele le-a zis slujitorilor săi: „Luați-mă, căci sunt grav rănit!“. 24 Slujitorii lui l-au luat din carul de luptă, l-au transportat cu un alt car al lui și l-au adus la Ierusalim. El a murit și a fost înmormântat în mormintele strămoșilor lui. Toți cei din Iuda și din Ierusalim l-au bocit pe Iosia.
25 Ieremia a compus o cântare de jale pentru Iosia și, până în ziua aceasta, toți cântăreții și cântărețele amintesc de Iosia în cântările lor de jale. Ele au ajuns un obicei în Israel și s-au păstrat scrise în „Cântările de jale“.
26 Celelalte fapte ale lui Iosia, faptele sale făcute cu credincioșie, așa cum scrie în Legea Domnului, 27 cele dintâi și cele din urmă realizări ale lui, sunt scrise în „Cartea regilor lui Israel și ai lui Iuda“.