Foamete de trei ani
1 Și a fost foamete în timpul lui David trei ani, an după an. Și David a căutat fața Domnului. Și Domnul a zis: Este pentru Saul și pentru casa de sânge, căci a omorât pe gabaoniți. 2 Și împăratul a chemat pe gabaoniți și le‐a vorbit. (Și gabaoniții nu erau din copiii lui Israel, ci din rămășița amoriților și copiii lui Israel le juraseră și Saul în râvna sa pentru copiii lui Israel și Iuda a căutat să‐i ucidă). 3 Și David a zis gabaoniților: Ce să vă fac și cu ce să fac ispășire, ca să binecuvântați moștenirea Domnului? 4 Și gabaoniții i‐au zis: Nu este vorba de argint sau aur între noi și Saul sau casa lui și nici să omori pentru noi vreun bărbat din Israel. Și el a zis: Vă voi face ce veți zice. 5 Și ei au zis împăratului: Pe bărbatul care ne‐a nimicit și a urzit pierderea noastră, ca să nu mai rămânem în toate hotarele lui Israel… 6 Să ni se dea șapte bărbați dintre fiii lui și‐i vom spânzura Domnului la Ghibea lui Saul, alesul Domnului. Și împăratul a zis: Voi da. 7 Și împăratul a cruțat pe Mefiboșet, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, pentru jurământul Domnului care era între ei, între David și Ionatan, fiul lui Saul. 8 Și împăratul a luat pe cei doi fii ai Rițpei , fiica lui Aiia, pe care îi născuse ea lui Saul, Armoni și Mefiboșet, și pe cei cinci fii ai Merabei, fiica lui Saul, pe care‐i născuse ea lui Adriel, fiul lui Barzilai, Meholatitul. 9 Și i‐a dat în mâinile gabaoniților și i‐au spânzurat pe munte înaintea Domnului. Și cei șapte au căzut împreună și au fost uciși în cele dintâi zile ale secerișului la începutul secerișului orzului. 10 Și Rițpa , fiica lui Aiia, a luat un sac și l‐a întins pentru sine peste stâncă, de la începutul seceratului până s‐a vărsat apă peste ei din ceruri; și n‐a lăsat să se odihnească păsările cerurilor peste ei ziua, nici fiarele câmpului noaptea. 11 Și s‐a spus lui David ce făcuse Rițpa, fiica lui Aiia, țiitoarea lui Saul. 12 Și David s‐a dus și a luat oasele lui Saul și oasele lui Ionatan, fiul său, de la locuitorii din Iabes‐Galaad, care le furaseră din ulița Bet‐Șanului, unde îi spânzuraseră filistenii în ziua când filistenii uciseseră pe Saul în Ghilboa. 13 Și a adus de acolo oasele lui Saul și oasele lui Ionatan, fiul său. Și au adunat oasele celor ce fuseseră spânzurați. 14 Și au îngropat oasele lui Saul și ale lui Ionatan, fiul său, în țara lui Beniamin la Țela , în mormântul lui Chis, tatăl său, și au făcut tot ce poruncise împăratul. Și după aceasta Dumnezeu s‐a lăsat înduplecat față de țară.
Războiul împotriva filistenilor
15 Și filistenii au avut iarăși război cu Israel. Și David s‐a pogorât și robii lui cu el și s‐au luptat împotriva filistenilor. Și David era ostenit. 16 Și Ișbi‐Benob, care era din copiii lui Rafa, (greutatea suliței lui era de trei sute de greutăți de aramă și el era încins cu o sabie nouă), s‐a gândit să lovească pe David. 17 Și Abișai, fiul Țeruiei, l‐a ajutat și a lovit pe filistean și l‐a ucis. Și bărbații lui David i‐au jurat zicând: Să nu mai ieși cu noi la luptă ca să nu stingi cande la lui Israel. 18 Și a fost așa : după aceea a fost iarăși război cu filistenii în Gob. Atunci Sibecai Hușatitul a lovit pe Saf care era din copiii lui Rafa. 19 Și iarăși a fost război cu filistenii la Gob. Și Elhanan, fiul lui Iaare‐Oreghim, Betleemitul, a lovit pe Goliat , Ghititul, și mânerul suliței lui era ca un sul de țesător. 20 Și iarăși a fost război la Gat și acolo era un bărbat foarte înalt și degetele mâinilor lui și degetele picioarelor lui erau șase și șase, douăzeci și patru la număr. Și se născuse și el lui Rafa. 21 Și el a batjocorit pe Israel și Ionatan, fiul lui Șimea , fratele lui David, l‐a ucis. 22 Acești patru se născuseră lui Rafa la Gat și au căzut prin mâna lui David și prin mâna robilor lui.
Răzbunarea ghivoniților
1 Pe vremea lui David a fost o foamete de trei ani la rând. David a căutat fața Domnului, și Domnul i-a zis: „Este din cauza lui Saul și a Casei lui sângeroase, deoarece i-a omorât pe ghivoniți“. 2 Regele i-a chemat pe ghivoniți și le-a vorbit. (Ghivoniții nu erau dintre fiii lui Israel, ci erau o rămășiță a amoriților. Fiii lui Israel făcuseră un jurământ față de ei, însă Saul, în râvna lui pentru fiii lui Israel și ai lui Iuda, încercase să-i nimicească).
3 David i-a întrebat pe ghivoniți:
‒ Ce ar trebui să fac pentru voi? Cum aș putea să fac ispășire ca să binecuvântați moștenirea Domnului?
4 Ghivoniții i-au răspuns:
‒ Nu vrem nici argint, nici aur de la Saul și de la familia sa. De asemenea, nu este treaba noastră să omorâm pe cineva din Israel.
Atunci el i-a întrebat:
‒ Ce-mi cereți să fac pentru voi?
5 Ei i-au răspuns regelui:
‒ Fiindcă bărbatul acesta ne-a distrus și plănuise să fim nimiciți, astfel încât să dispărem de pe întreg teritoriul lui Israel, 6 să ni se dea șapte bărbați dintre fiii lui ca să-i spânzurăm înaintea Domnului, în Ghiva lui Saul, alesul Domnului.
Regele a zis:
‒ Vi-i voi da.
7 Regele l-a cruțat însă pe Mefiboșet, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, datorită jurământului făcut înaintea Domnului între el și Ionatan, fiul lui Saul. 8 I-a luat pe Armoni și pe Mefiboșet, cei doi fii pe care Rițpa, fata lui Aia, i-i născuse lui Saul, precum și pe cei cinci fii pe care Merab, fata lui Saul, i-i născuse lui Adriel, fiul lui Barzilai meholatitul, 9 și i-a dat în mâinile ghivoniților. Aceștia i-au spânzurat înaintea Domnului, pe un deal. Toți cei șapte au murit împreună, fiind uciși în primele zile ale seceratului, la începutul seceratului orzului.
10 Rițpa, fata lui Aia, a luat un sac și l-a întins sub ea pe o stâncă. De la începutul seceratului și până când a căzut ploaie din cer peste ei, ea n-a lăsat păsările cerului să se așeze pe ei în timpul zilei și nici vietățile câmpului să se atingă de ei în timpul nopții. 11 Când i s-a spus lui David ce făcea Rițpa, fata lui Aia, țiitoarea lui Saul, 12 acesta s-a dus și a adus osemintele lui Saul și ale fiului său Ionatan de la locuitorii Iabeșului Ghiladului (aceștia le furaseră din piața Bet-Șanului, unde le puseseră filistenii în ziua când l-au ucis pe Saul la Ghilboa). 13 A adus de acolo osemintele lui Saul și ale fiului său Ionatan și au fost adunate, de asemenea, și oasele celor care fuseseră spânzurați. 14 Au înmormântat osemintele lui Saul și ale fiului său Ionatan în teritoriul lui Beniamin, la Țela, în mormântul tatălui său, Chiș. Și au făcut tot ce poruncise regele. În urma acestor fapte, Dumnezeu S-a lăsat înduplecat cu privire la țară.
Bătălii împotriva filistenilor
(1 Cron. 20:4-8)15 Între filisteni și Israel a avut loc o nouă bătălie. David a coborât împreună cu slujitorii lui și au luptat împotriva filistenilor. David era epuizat. 16 Ișbi-Benob, unul dintre urmașii lui Rafa, care avea o suliță cu vârful de bronz în greutate de trei sute de șecheli și care avea o sabie nouă, și-a pus în gând să-l omoare pe David. 17 În ajutorul lui David a venit însă Abișai, fiul Țeruiei, care l-a lovit pe filistean și l-a omorât. Atunci, oamenii lui David i-au jurat, zicând: „Nu vei mai ieși cu noi la război, ca să nu stingi lumina lui Israel“.
18 După aceea, o altă bătălie împotriva filistenilor a avut loc la Gob. Atunci hușatitul Sibecai l-a ucis pe Saf, unul dintre urmașii lui Rafa. 19 În timpul unei alte lupte cu filistenii la Gob, Elhanan, fiul betleemitului Iaare-Oreghim, l-a ucis pe Goliat ghititul, care avea o suliță al cărei mâner era ca sulul unui țesător. 20 S-a mai dat o luptă la Gat. Acolo era un bărbat uriaș, care avea câte șase degete la ambele mâini și la ambele picioare – douăzeci și patru în total. Și acesta era un urmaș al lui Rafa. 21 El l-a batjocorit pe Israel, dar Ionatan, fiul lui Șimea, fratele lui David, l-a ucis. 22 Aceștia patru i s-au născut lui Rafa în Gat. Ei au fost omorâți de David și de slujitorii săi.