Adunarea Bisericii din Ierusalim
1 Și unii s‐au pogorât de la Ierusalim și învățau pe frați zicând : Dacă nu veți fi tăiați împrejur, după datina lui Moise, nu puteți fi mântuiți. 2 Și făcându‐se nu puțină împotrivire și cercetare din partea lui Pavel și Barnaba cu ei, au hotărât frații ca Pavel și Barnaba și alții oarecare dintre ei să se suie la apostoli și prezbiteri la Ierusalim pentru această neînțelegere. 3 Deci ei fiind trimiși de biserică, treceau prin Fenicia și Samaria, istorisind întoarcerea Neamurilor: și făceau mare bucurie la toți frații. 4 Și când au ajuns la Ierusalim, au fost primiți de biserică și apostoli și prezbiteri și au spus toate câte făcuse Dumnezeu cu ei. 5 Și unii din secta fariseilor, care au crezut, s‐au ridicat zicând că trebuie să‐i taie împrejur și să le poruncească să păzească legea lui Moise. 6 Și apostolii și prezbiterii s‐au adunat să vadă despre acest cuvânt. 7 Și după ce s‐a făcut multă cercetare, s‐a sculat Petru și a zis către ei: Bărbați frați , voi știți că din zilele de la început Dumnezeu a făcut o alegere între voi, ca prin gura mea Neamurile să audă cuvântul evangheliei și să creadă. 8 Și Dumnezeu care cunoaște inimile le‐a mărturisit dându‐le Duhul Sfânt ca și nouă, 9 și n‐a făcut nicio deosebire între noi și ei curățindu‐le inimile prin credință. 10 Acum dar de ce ispitiți pe Dumnezeu ca să puneți pe grumazul ucenicilor un jug pe care nici părinții noștri, nici noi n‐am fost în stare să‐l purtăm? 11 Ci credem că suntem mântuiți prin harul Domnului Isus Hristos în același fel ca ei. 12 Și toată mulțimea a tăcut și ascultau pe Barnaba și pe Pavel istorisind câte semne și minuni făcuse Dumnezeu între Neamuri prin ei.
Hotărârea Bisericii
13 Iar după ce au tăcut ei, Iacov a răspuns zicând: Bărbați frați, asultați‐mă: 14 Simeon a istorisit cum mai întâi Dumnezeu a căutat să ia din Neamuri un popor pentru numele său. 15 Și cu aceasta glăsuiesc împreună cuvintele prorocilor, după cum este scris: 16 După acestea iar mă voi întoarce și voi zidi din nou cortul cel căzut al lui David și voi zidi iarăși cele răsturnate ale lui și‐l voi îndrepta, 17 pentru ca rămășița de oameni să caute pe Domnul și toate Neamurile peste care este chemat numele meu, 18 zice Domnul care face acestea cunoscute din veac. 19 De aceea eu judec să nu supărăm pe aceia dintre Neamuri care se întorc la Dumnezeu, 20 ci să le scriem ca să se ferească de întinăciunile idolilor și de curvie și de ce este sugrumat și de sânge. 21 Căci Moise are din vremuri de demult în fiecare cetate pe cei ce‐l propovăduiesc, fiind citit în sinagogi în fiecare Sabat. 22 Atunci s‐a părut bine apostolilor și prezbiterilor cu toată biserica să aleagă bărbați dintre ei și să trimită la Antiohia cu Pavel și Barnaba, pe Iuda, care se numește Barsaba , și pe Sila, bărbați căpetenii între frați. 23 Și au scris astfel prin mâna lor: Apostolii și prezbiterii și frații către frații celor dintre Neamuri, care sunt la Antiohia și în Siria și în Cilicia, sănătate. 24 Deoarece am auzit că unii dintre noi v‐au tulburat cu cuvinte, răsucindu‐vă sufletele, cărora noi nu le‐am poruncit, 25 ni s‐a părut bine, fiind într‐un gând, să alegem bărbați și să trimitem la voi împreună cu iubiții noștri Barnaba și Pavel, 26 oameni care și‐au pus în joc sufletele pentru numele Domnului nostru Isus Hristos. 27 Am trimis deci pe Iuda și pe Sila și ei înșiși vă vor da de știre prin viu grai aceleași. 28 Căci s‐a părut bine Duhului Sfânt și nouă ca să nu se mai pună peste voi nicio greutate mai mare decât acestea ce sunt de neapărată trebuință: 29 să vă feriți de cele înjunghiate idolilor și de sânge și de cele sugrumate și de curvie, de care dacă vă veți păzi pe voi înșivă cu îngrijire, bine faceți. Fiți sănătoși.
Hotărârea adusă în Antiohia
30 Deci când li s‐a dat drumul, s‐au pogorât la Antiohia și strângând mulțimea, le‐au dat scrisoarea. 31 Și după ce au citit‐o, s‐au bucurat de mângâiere. 32 Și Iuda și Sila fiind și ei proroci, au îndemnat prin multe cuvinte pe frați și i‐au întărit. 33 Și după ce au stat câtăva vreme acolo , li s‐a dat drumul în pace de către frați la cei ce i‐au trimis. 34 Iar lui Sila i s‐a părut bine să rămână acolo. 35 Dar Pavel și Barnaba au zăbovit în Antiohia învățându‐i și binevestind Cuvântul lui Dumnezeu împreună și cu alții mulți.
Pavel cercetează Bisericile
36 Și după câteva zile Pavel a zis către Barnaba: Să ne întoarcem acum să cercetăm pe frați în fiecare cetate în care am vestit Cuvântul Domnului, văzând cum se află. 37 Și Barnaba s‐a hotărât să ia cu ei și pe Ioan , care se numește Marcu. 38 Dar Pavel găsea că este drept să nu ia împreună cu ei pe acela care s‐a despărțit de ei de la Pamfilia și n‐a venit cu ei la lucru. 39 Și s‐a iscat o aprindere încât s‐au despărțit unul de altul și Barnaba a luat cu sine pe Marcu și a plecat pe apă la Cipru. 40 Iar Pavel și‐a ales pe Sila și a ieșit fiind încredințat de frați harului Domnului. 41 Și străbătea prin Siria și Cilicia întărind bisericile.
Sinodul de la Ierusalim
1 Însă câțiva oameni veniți din Iudeea îi învățau pe frați astfel: „Dacă nu sunteți circumciși, după obiceiul lui Moise, nu puteți fi mântuiți!“. 2 Pavel și Barnabas au avut cu ei o neînțelegere și o controversă nu lipsită de importanță. De aceea frații i-au desemnat pe Pavel, pe Barnabas și pe alți câțiva dintre ei să se ducă la apostolii și bătrânii din Ierusalim pentru a discuta această problemă. 3 Astfel, după ce au fost însoțiți de către biserică, ei au călătorit prin Fenicia și Samaria și au povestit despre convertirea neevreilor. Și le-au făcut astfel o mare bucurie tuturor fraților. 4 Când au ajuns în Ierusalim, au fost primiți de biserică, de apostoli și de bătrâni și au istorisit tot ce făcuse Dumnezeu cu ei. 5 Dar unii din gruparea fariseilor, care crezuseră, s-au ridicat și au zis: „Cei proveniți din alte națiuni trebuie să fie circumciși și trebuie să li se poruncească să păzească Legea lui Moise“.
6 Apostolii și bătrânii s-au adunat ca să vadă ce este de făcut în legătură cu această problemă. 7 După multă controversă, Petru s-a ridicat și le-a zis: „Fraților, voi știți că, în zilele de odinioară, Dumnezeu a făcut o alegere între voi, ca, prin gura mea, neevreii să audă cuvântul Evangheliei și să creadă. 8 Și Dumnezeu, Care cunoaște inimile, a mărturisit pentru ei, dându-le Duhul Sfânt la fel ca și nouă. 9 El n-a făcut nicio deosebire între noi și ei, întrucât le-a curățit inimile prin credință. 10 Acum, deci, de ce-L puneți la încercare pe Dumnezeu, punând pe gâtul ucenicilor un jug pe care nici strămoșii noștri și nici noi nu l-am putut purta? 11 Dimpotrivă, noi credem că suntem mântuiți prin harul Domnului Isus, în același fel ca și celelalte națiuni “.
12 Toată mulțimea a tăcut și i-a ascultat pe Barnabas și pe Pavel istorisind toate semnele și minunile pe care le făcuse Dumnezeu prin ei între neevrei. 13 Când au terminat de vorbit, Iacov a răspuns, zicând: „Fraților, ascultați-mă! 14 Simeon ne-a istorisit cum mai întâi Dumnezeu a venit în ajutor, luând dintre națiuni un popor pentru Numele Său. 15 Iar acest lucru este în armonie cu rostirile profeților, după cum este scris:
16 «‘După aceea, Mă voi întoarce
și voi înălța din nou cortul căzut al lui David.
Îi voi înălța din nou ruinele
și-l voi reclădi,
17 pentru ca rămășița de oameni să-L caute pe Domnul,
precum și toate națiunile
peste care este chemat Numele Meu,
zice Domnul, Cel Care face aceste lucruri’
18 și Căruia Îi sunt cunoscute din veșnicie».
19 De aceea eu sunt de părere să nu le creăm dificultăți neevreilor care se întorc la Dumnezeu, 20 ci să le scriem să se ferească de lucrurile pângărite ale idolilor, de preacurvie, de animale sugrumate și de sânge. 21 Căci încă din generațiile din vechime Moise are în fiecare cetate oameni care-l proclamă în sinagogi, el fiind citit în fiecare zi de Sabat“.
Scrisoarea consiliului bisericesc către credincioșii neevrei
22 Atunci apostolii și bătrânii, împreună cu toată biserica, au hotărât să aleagă dintre ei niște bărbați pe care să-i trimită în Antiohia, împreună cu Pavel și Barnabas. I-au ales pe Iuda, numit și Barsabas, și pe Silas – bărbați cu rol de conducători în rândul fraților. 23 Au trimis prin ei următoarea scrisoare :
„Apostolii și bătrânii, frații voștri , către frații neevrei, care sunt în Antiohia, Siria și Cilicia. Salutări!
24 Fiindcă am auzit că unii care au plecat dintre noi, fără ca noi să le poruncim, v-au tulburat prin cuvintele lor și v-au necăjit sufletele, zicând să vă tăiați împrejur și să păziți Legea, 25 am hotărât, de comun acord, să alegem niște bărbați pe care să-i trimitem la voi împreună cu preaiubiții noștri Barnabas și Pavel, 26 oameni care și-au dăruit viața pentru Numele Domnului nostru Isus Cristos. 27 Așadar, i-am trimis pe Iuda și pe Silas, iar ei vă vor anunța, prin viu grai, aceleași lucruri. 28 Căci ni s-a părut potrivit, Duhului Sfânt și nouă, să nu mai punem nicio altă povară asupra voastră, decât aceste lucruri necesare, 29 și anume: să vă feriți de ceea ce este jertfit idolilor, de sânge, de animale sugrumate și de preacurvie – lucruri de care, dacă vă veți păzi, bine veți face!Fiți sănătoși!“.
30 Așadar, cei trimiși s-au dus în Antiohia și, după ce au adunat mulțimea, au înmânat scrisoarea. 31 Citind-o, frații s-au bucurat de mesajul de încurajare. 32 Iuda și Silas, fiind și ei profeți, i-au încurajat pe frați și i-au întărit prin multe cuvinte. 33 După ce au petrecut acolo câtva timp, au fost lăsați de către frați să plece în pace la cei care-i trimiseseră. 34 Totuși, Silas a hotărât să rămână acolo. 35 Pavel și Barnabas au rămas în Antiohia și, împreună cu mulți alții, îi învățau pe oameni și vesteau Cuvântul Domnului.
Disputa dintre Pavel și Barnabas
36 După câteva zile, Pavel i-a zis lui Barnabas: „Să ne întoarcem și să-i vizităm pe frații din fiecare cetate în care am predicat Cuvântul Domnului, ca să vedem ce mai fac!“. 37 Barnabas voia să-l ia cu ei și pe Ioan, numit Marcu, 38 dar Pavel considera că nu este bine să-l ia cu ei pe acela care se depărtase de ei în Pamfilia și nu-i mai însoțise în lucrare. 39 Disputa a fost atât de aprinsă, încât s-au despărțit unul de altul. Barnabas l-a luat pe Marcu și a plecat pe mare în Cipru, 40 iar Pavel l-a ales pe Silas și a plecat, după ce a fost încredințat de frați în grija harului Domnului. 41 El a călătorit prin Siria și Cilicia, întărind bisericile.