Timotei. Vedenia lui Pavel
1 Și a ajuns și la Derbe și Listra. Și iată acolo era un ucenic cu numele Timotei, fiu al unei femei iudeice credincioase, dar al unui tată grec. 2 El avea bună mărturie de la frații care erau în Listra și Iconia. 3 Pe el îl voia Pavel ca să iasă cu el și l‐a luat și l‐a tăiat împrejur din pricina iudeilor care erau în acele locuri; căci știau toți că tatăl lui era grec. 4 Și când treceau prin cetăți, le dădeau să păzească hotărârile judecate de apostolii și prezbiterii care erau în Ierusalim. 5 Deci bisericile erau întărite în credință și sporeau la număr în fiecare zi. 6 Și au trecut prin ținutul Frigiei și Galatiei, fiind opriți de Duhul Sfânt să vorbească cuvântul în Asia. 7 Și când au venit spre Misia, încercau să meargă în Bitinia și Duhul lui Isus nu le‐a îngăduit. 8 Deci trecând pe lângă Misia, s‐au pogorât la Troa. 9 Și noaptea i s‐a arătat lui Pavel o vedenie: un bărbat din Macedonia sta și‐l ruga și zicea: Treci în Macedonia și ajută‐ne. 10 Și când a văzut vedenia, îndată am căutat să ieșim în Macedonia, judecând că Dumnezeu ne‐a chemat să le vestim evanghelia.
Pavel la Filipi. Lidia
11 Deci plecând pe apă din Troa, am mers drept la Samotracia și a doua zi la Neapoli 12 și de acolo la Filipi , care este o cetate a Macedoniei, cea dintâi din ținut, o colonie romană ; și am zăbovit în această cetate câteva zile. 13 Și în ziua Sabatului am ieșit afară din poartă la un râu, unde socoteam că este un loc de rugăciune; și am șezut jos și vorbeam femeilor care erau adunate. 14 Și o femeie cu numele Lidia, vânzătoare de purpură din orașul Tiatira, temătoare de Dumnezeu, asculta; a cărei inimă a deschis‐o Domnul ca să ia aminte la cele vorbite de Pavel. 15 Și după ce a fost botezată ea și casa ei, ne‐a rugat zicând: Dacă ați judecat că sunt credincioasă Domnului, intrați în casa mea și rămâneți acolo. Și ne‐a silit.
O slujnică ghicitoare. Temnicerul din Filipi
16 Și a fost așa: pe când ne duceam noi la locul de rugăciune, ne‐a ieșit înainte o slujnică , având un duh al lui Piton, care aducea mult câștig domnilor ei prin ghicire. 17 Ea urmând după Pavel și noi, striga zicând: Acești oameni sunt robi ai Dumnezeului Celui Preaînalt, care vă vestesc calea mântuirii. 18 Și aceasta o făcea multe zile. Dar Pavel, foarte necăjit, s‐a întors și a zis duhului: Îți poruncesc în numele lui Isus Hristos să ieși afară din ea. Și a ieșit afară în ceasul acela. 19 Și când au văzut domnii ei că s‐a dus nădejdea câștigului lor, au apucat pe Pavel și Sila și i‐au târât în târg înaintea mai marilor. 20 Și după ce i‐au adus la căpetenii, au zis: Acești oameni, care sunt iudei, turbură cetatea noastră 21 și vestesc datine pe care nu ne este îngăduit să le primim nici să le facem, noi fiind romani. 22 Și gloata s‐a ridicat împreună împotriva lor și căpeteniile le‐au sfâșiat veșmintele și au poruncit să‐i bată cu nuiele. 23 Și după ce le‐au dat multe lovituri, i‐au aruncat în temniță poruncind păzitorului închisorii să‐i păzească bine. 24 Acesta primind o astfel de poruncă, i‐a aruncat în temnița dinăuntru și le‐a înțepenit picioarele în butuci. 25 Iar pe la miezul nopții Pavel și Sila se rugau și cântau laudă lui Dumnezeu și cei legați îi ascultau cu luare aminte. 26 Și deodată s‐a făcut un cutremur mare de pământ încât s‐au zguduit temeliile închisorii; și îndată toate ușile s‐au deschis și legăturile tuturor s‐au desfăcut. 27 Iar păzitorul închisorii s‐a deșteptat din somn și văzând deschise ușile temniței, și‐a tras sabia și era să‐și răpună viața, socotind că cei legați au fugit afară. 28 Dar Pavel a strigat cu glas mare zicând: Nu‐ți face niciun rău, căci toți suntem aici. 29 Și a cerut lumini și s‐a repezit înăuntru și tremurând de frică a căzut înaintea lui Pavel și Sila 30 și i‐a dus afară și a zis: Domnilor , ce trebuie să fac ca să fiu mântuit? 31 Iar ei au zis: Crede în Domnul Isus Hristos și vei fi mântuit tu și casa ta. 32 Și i‐au vorbit Cuvântul Domnului cu toți care erau în casa lui. 33 Și el i‐a luat la sine în acel ceas al nopții și le‐a spălat rănile și îndată a fost botezat el și toți ai săi. 34 Și i‐a suit la casa sa și a pus masa și s‐a veselit cu toată casa lui, fiindcă crezuse în Dumnezeu.
Pavel și Sila slobozi
35 Iar când s‐a făcut ziuă, căpeteniile au trimis pe cei ce purtau nuielele zicând: Dă drumul la oamenii aceia. 36 Și păzitorul închisorii a spus lui Pavel cuvintele acestea zicând : Căpeteniile au trimis ca să vi se dea drumul; acum dar ieșiți afară și mergeți în pace. 37 Dar Pavel a zis către ei: După ce ne‐au bătut în fața lumii, neosândiți, pe noi, oameni care suntem romani, ne‐au aruncat în temniță; și acum ne scot afară pe ascuns? Nu așa, ci să vină ei înșiși să ne scoată afară, 38 Și cei ce purtau nuielele au adus la cunoștința căpeteniilor aceste vorbe; iar ei s‐au temut când au auzit că sunt romani. 39 Și au venit și i‐au îmbunat și i‐au dus afară și‐i rugau să plece din cetate. 40 Și ei au ieșit din temniță și au intrat în casa Lidiei; și când au văzut pe frați, i‐au mângâiat și au ieșit.
Timotei îi însoțește pe Pavel și Silas
1 Pavel a venit în Derbe și apoi în Listra. Și iată că acolo era un ucenic pe nume Timotei, fiul unei iudeice credincioase, dar al cărui tată era grec. 2 El avea o bună mărturie printre frații din Listra și Iconia. 3 Pavel a vrut să-l ia cu el în călătorie, așa că, după ce l-a luat, l-a circumcis, din cauza iudeilor care erau în acele locuri. Căci toți știau că tatăl lui era grec. 4 În timp ce treceau prin cetăți, îi îndemnau pe frați să păzească hotărârile care fuseseră luate de apostolii și bătrânii din Ierusalim. 5 Bisericile se întăreau în credință și creșteau la număr în fiecare zi.
Vedenia lui Pavel cu bărbatul macedonean
6 Fiindcă au fost opriți de Duhul Sfânt să predice Cuvântul în Asia, au trecut prin regiunea Frigiei și Galatiei. 7 Când au ajuns lângă Misia, au încercat să se ducă în Bitinia, dar Duhul lui Isus nu le-a dat voie. 8 Au trecut deci prin Misia și s-au dus la Troa. 9 În timpul nopții, Pavel a avut o vedenie: un bărbat macedonean stătea în picioare și-l ruga: „Treci în Macedonia și ajută-ne!“. 10 După ce Pavel a avut vedenia, am căutat imediat să ne ducem în Macedonia, înțelegând că Dumnezeu ne-a chemat să le vestim Evanghelia.
În Filipi
11 Am pornit pe mare din Troa și ne-am îndreptat direct spre Samotracia. În ziua următoare am plecat spre Neapolis, 12 iar de acolo spre Filipi, care este cea dintâi cetate din acea regiune a Macedoniei și totodată o colonie. În cetatea aceasta am rămas câteva zile. 13 În ziua de Sabat am ieșit dincolo de poarta cetății , lângă un râu, unde credeam că se află un loc de rugăciune. Ne-am așezat și le-am vorbit femeilor care se adunaseră acolo . 14 O anumită femeie pe nume Lidia, vânzătoare de purpură din cetatea Tiatira și devotată lui Dumnezeu, asculta și ea. Domnul i-a deschis inima ca să urmărească cu atenție cele spuse de Pavel. 15 După ce ea și familia ei au fost botezați, Lidia ne-a rugat, zicând: „Dacă voi considerați că sunt credincioasă Domnului, veniți și rămâneți în casa mea!“. Și ne-a înduplecat.
Pavel și Silas în închisoare
16 Într-o zi , în timp ce ne duceam spre locul de rugăciune, ne-a întâlnit o sclavă care avea în ea un duh de divinație și care, prin ghicire, aducea mult câștig stăpânilor ei. 17 Ea mergea după Pavel și după noi și striga: „Acești oameni sunt slujitori ai Dumnezeului celui Preaînalt și ei vă vestesc calea mântuirii!“. 18 Așa a făcut ea timp de mai multe zile. Atunci Pavel, supărat, s-a întors și i-a zis duhului: „Îți poruncesc în Numele lui Isus Cristos să ieși din ea!“. Și a ieșit chiar în ceasul acela. 19 Când stăpânii ei au văzut că speranța lor de câștig s-a dus, i-au apucat pe Pavel și pe Silas și i-au târât în piața publică, înaintea conducătorilor. 20 I-au adus înaintea magistraților și au zis: „Oamenii aceștia ne tulbură cetatea! Sunt iudei 21 și vestesc niște obiceiuri pe care nouă, romanilor, nu ne este permis nici să le primim, nici să le practicăm!“. 22 Mulțimea s-a ridicat și ea împotriva lor, iar magistrații le-au sfâșiat hainele și au poruncit să fie bătuți cu nuiele. 23 După ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în închisoare, poruncind gardianului să-i păzească bine. 24 Primind un astfel de ordin, gardianul i-a aruncat în carcera închisorii și le-a legat picioarele în butuci.
25 Pe la miezul nopții, Pavel și Silas se rugau și-I cântau imnuri lui Dumnezeu, iar ceilalți deținuți îi ascultau. 26 Deodată a avut loc un cutremur atât de mare, încât s-au clătinat temeliile închisorii. Toate ușile s-au deschis dintr-odată și fiecăruia i s-au dezlegat lanțurile. 27 Gardianul închisorii s-a trezit și, când a văzut că ușile închisorii erau deschise, și-a scos sabia ca să se omoare, crezând că deținuții au fugit.
28 Pavel însă a strigat cu glas tare:
‒ Să nu-ți faci niciun rău, căci suntem toți aici!
29 Atunci gardianul a cerut făclii, s-a repezit înăuntru și a căzut tremurând înaintea lui Pavel și a lui Silas.
30 Apoi, conducându-i afară, a zis:
‒ Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?
31 Ei i-au răspuns:
‒ Crede în Domnul Isus și vei fi mântuit, tu și familia ta!
32 Și i-au predicat Cuvântul Domnului atât lui, cât și tuturor celor din casa lui. 33 Chiar la ora aceea din noapte, gardianul închisorii i-a luat și le-a spălat rănile. Apoi au fost botezați imediat, el și toți ai lui. 34 După aceea i-a dus în casa lui și le-a pus masa. Și s-a bucurat foarte mult, împreună cu toți cei din casa lui, pentru că a crezut în Dumnezeu.
35 Când s-a făcut ziuă, magistrații i-au trimis pe ofițeri să-i spună gardianului : „Eliberează-i pe oamenii aceia!“.
36 Gardianul închisorii i-a transmis lui Pavel următoarele cuvinte:
‒ Magistrații au trimis ordin să fiți eliberați! Acum, deci, ieșiți și duceți-vă în pace!
37 Însă Pavel le-a zis ofițerilor :
‒ Ne-au bătut în public, fără să fim judecați, pe noi care suntem cetățeni romani, ne-au aruncat în închisoare, iar acum vor să ne alunge pe ascuns? În niciun caz! Să vină ei înșiși să ne ducă afară!
38 Ofițerii au transmis aceste cuvinte magistraților. Aceștia s-au temut când au auzit că ei erau cetățeni romani 39 și au venit să-i liniștească. I-au condus afară și i-au rugat să plece din cetate. 40 Au ieșit din închisoare și s-au dus la Lidia, iar după ce i-au văzut și i-au încurajat pe frați, au plecat.