Pavel la Cesarea
1 Și după cinci zile marele preot Anania s‐a pogorât cu unii bătrâni și cu un ritor oarecare Tertul; și a făcut plângere dregătorului împotriva lui Pavel. 2 Și când a fost chemat el, Tertul a început să‐l învinuiască zicând: Întrucât avem parte de multă pace prin tine și multe îmbunătățiri s‐au făcut acestui neam prin purtarea ta de grijă, 3 le primim în orice parte și pretutindeni, prea alesule Felix, cu toată mulțumirea. 4 Dar ca să nu te țin mai mult, te rog să ne asculți pe scurt cu bunăvoința ta. 5 Căci am aflat pe bărbatul acesta că e o ciumă și ațâță la răscoală printre toți iudeii care sunt peste tot pământul locuit și este o căpetenie a sectei nazarenilor, 6 care a încercat să spurce și Templul și pe care l‐am apucat și am voit să‐l judecăm după legea noastră 7 dar a venit căpitanul Lisias și l‐a luat cu multă silă din mâinile noastre, 8 poruncind pârâșilor lui să vină înaintea ta; de la care vei putea, însuți cercetând cu scumpătate, să iei cunoștință cu de‐amănuntul despre toate acestea de care‐l învinuim. 9 Și s‐au învoit la învinuire și iudeii zicând că acestea așa sunt.
Apărarea lui Pavel
10 Și după ce i‐a făcut semn dregătorul să vorbească, Pavel a răspuns: Știind că de mulți ani ești judecător al acestui neam, bucuros mă apăr de cele privitoare la mine însumi, 11 căci poți cunoaște bine că nu sunt mai mult de douăsprezece zile de când m‐am suit ca să mă închin la Ierusalim. 12 Și nici în Templu nu m‐au găsit vorbind către cineva sau făcând răscoală de gloată, nici în sinagogi, nici prin cetate, 13 nici nu pot să‐ți dovedească cele de care mă învinuiesc ei acum. 14 Dar îți mărturisesc aceasta că, potrivit cu Calea pe care ei o numesc sectă, așa slujesc Dumnezeului părinților mei crezând toate cele scrise după lege și în proroci, 15 având nădejde în Dumnezeu, pe care și aceștia înșiși o au, că are să fie o înviere a drepților și a nedrepților. 16 În aceasta și eu însumi mă deprind să am un cuget fără vină față de Dumnezeu și de oameni totdeauna. 17 Și după mai mulți ani am venit ca să fac milostenii față de neamul meu și daruri; 18 în mijlocul cărora m‐au găsit curățit în Templu, nu cu gloată, nici cu zarvă: dar erau unii din iudeii din Asia, 19 care ar trebui să fie de față înaintea ta și să mă învinuiască, dacă ar avea ceva împotriva mea. 20 Sau chiar aceștia să spună ce nedreptate au găsit când am stat înaintea sinedriului, 21 decât numai pentru acest singur glas pe care l‐am strigat când am stat între ei: Pentru învierea morților sunt judecat eu astăzi înaintea voastră. 22 Și Felix, pentru că știa mai cu de‐amănuntul cele despre Cale, i‐a amânat zicând: Când se va pogorî căpitanul Lisias, voi hotărî cele ale voastre. 23 Și a poruncit sutașului ca Pavel să fie ținut în pază și să aibă îngăduință și să nu oprească pe nimeni dintre ai lui ca să‐i slujească.
Pavel stă de vorbă cu Felix
24 Și după câteva zile a venit Felix cu Drusila, nevastă‐sa, care era iudeică, și a trimis după Pavel și l‐a ascultat despre credința în Hristos Isus. 25 Și pe când vorbea el cu ei despre dreptate și înfrânare și despre judecata viitoare, Felix s‐a înfricoșat și a răspuns: Pentru acum du‐te; și când voi avea vreme potrivită, te voi chema la mine. 26 Totodată și nădăjduia că i se vor da bani de Pavel; de aceea și trimitea mai adesea după el și vorbea cu el.
Pavel înaintea lui Festus
27 Și când s‐au împlinit doi ani, Felix a avut ca urmaș pe Porcius Festus; și voind să‐și capete mulțumire de la iudei, Felix a lăsat pe Pavel închis.
Pavel înaintea lui Felix
1 După cinci zile, marele preot Ananias a venit împreună cu câțiva dintre bătrâni și cu un anume avocat Tertulus și au adus acuzații împotriva lui Pavel, înaintea guvernatorului.
2 Când Pavel a fost chemat, Tertulus a început să-l acuze astfel înaintea lui Felix :
‒ Datorită ție, noi avem parte de multă pace și prin prevederile tale s-au făcut multe reforme pentru națiunea aceasta. 3 Preaalesule Felix, noi mărturisim aceasta pretutindeni și în orice fel, cu toată mulțumirea. 4 Dar ca să nu te rețin prea mult, te rog să ne asculți puțin, în bunăvoința ta! 5 Am găsit pe omul acesta ca fiind o adevărată molimă. El provoacă răscoale printre toți iudeii din toată lumea, este conducătorul grupării nazarinenilor 6 și a încercat să profaneze chiar și Templul. Noi l-am prins și am vrut să-l judecăm după Legea noastră. 7 Dar a venit tribunul Lisias și l-a smuls cu mare violență din mâinile noastre, 8 poruncind acuzatorilor lui să vină înaintea ta. Dacă-l vei cerceta, vei putea afla tu însuți despre toate aceste lucruri de care noi îl acuzăm!
9 Iudeii s-au alăturat și ei acuzației , afirmând că toate acestea erau întocmai.
10 Când guvernatorul i-a făcut semn să vorbească, Pavel a răspuns, zicând:
‒ Știind că de mulți ani ești judecătorul acestei națiuni, mă voi apăra cu încredere. 11 Așa cum poți afla și tu, nu sunt mai mult de douăsprezece zile de când m-am dus să mă închin la Ierusalim. 12 Și nu m-au găsit certându-mă cu cineva în Templu sau instigând mulțimea în sinagogi sau prin cetate. 13 Așa că ei nici măcar nu-ți pot dovedi lucrurile de care mă acuză acum. 14 Îți mărturisesc însă că eu Îi slujesc Dumnezeului strămoșilor noștri, potrivit Căii despre care ei spun că este o „grupare“, și cred toate lucrurile care sunt potrivit cu Legea și sunt scrise în Profeți. 15 Și am aceeași speranță în Dumnezeu pe care o au și ei, că va fi o înviere a celor drepți și a celor nedrepți. 16 De aceea mă străduiesc să am întotdeauna o conștiință curată înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor.
17 După mai mulți ani, am venit să fac milostenii poporului meu și să aduc daruri. 18 În timp ce făceam aceasta, m-au găsit curățit în Templu, nu cu mulțime, nici cu tulburare. 19 Erau și niște iudei din Asia, care ar fi trebuit să fie prezenți înaintea ta și să mă acuze, dacă ar fi avut ceva împotriva mea. 20 Sau să spună ei înșiși ce nelegiuire au găsit în mine, când am stat înaintea Sinedriului, 21 în afară de strigătul acesta pe care l-am scos în timp ce stăteam în mijlocul lor: „Cu privire la învierea morților sunt judecat eu astăzi înaintea voastră!“.
22 Atunci Felix, care era bine informat cu privire la Cale, i-a amânat, zicând:
‒ Voi decide în privința voastră când va veni tribunul Lisias.
23 A poruncit centurionului să-l păzească pe Pavel, dar să-i lase o oarecare libertate și să nu interzică nimănui dintre apropiații lui să-i slujească.
24 După câteva zile, Felix a venit împreună cu soția lui, Drusilla, care era iudeică. El a trimis după Pavel și l-a ascultat despre credința în Cristos Isus. 25 Însă, în timp ce Pavel vorbea despre dreptate, despre înfrânare și despre judecata care vine, Felix s-a îngrozit și a zis: „Acum, du-te! Când voi mai avea timp, te voi chema“. 26 În același timp, el spera că Pavel îi va da bani și de aceea trimitea adesea după el și discuta cu el.
27 Doi ani au trecut astfel, după care, în locul lui Felix, a venit Porcius Festus. Dorind să câștige favoarea iudeilor, Felix l-a lăsat pe Pavel în închisoare.