Vindecarea ologului din naștere
1 Iar Petru și Ioan se suiau la Templu, la ceasul rugăciunii, care este al nouălea. 2 Și era purtat un oarecare bărbat, care era olog din pântecele mamei sale, pe care‐l puneau în fiecare zi lângă poarta Templului, numită Frumoasă, spre a cerși milostenie de la cei ce intrau în Templu. 3 El, văzând pe Petru și pe Ioan că aveau de gând să intre în Templu, s‐a rugat să‐i dea milostenie. 4 Și Petru, uitându‐se țintă la el, cu Ioan, a zis: Uită‐te la noi. 5 Și el i‐a privit cu luare aminte așteptând să primească ceva de la ei. 6 Dar Petru a zis: Argint și aur n‐am; dar ce am, aceasta îți dau: în numele lui Isus Hristos din Nazaret, umblă. 7 Și l‐a apucat de mâna dreaptă și l‐a sculat: și îndată i s‐au întărit picioarele și gleznele. 8 Și sărind în sus a stat și a început să umble. Și a intrat cu ei în Templu, umblând și sărind și lăudând pe Dumnezeu. 9 Și tot poporul l‐a văzut umblând și lăudând pe Dumnezeu. 10 Și‐l cunoșteau că el ședea pentru milostenie lângă Poarta Frumoasă a Templului, și s‐au umplut de mirare și uimire, pentru ceea ce i se întâmplase. 11 Și pe când ținea el pe Petru și pe Ioan, tot poporul a alergat la ei în pridvorul numit al lui Solomon, fiind uimiți.
Cuvântarea lui Petru
12 Și când a văzut Petru, a răspuns poporului: Bărbați israeliți, de ce vă minunați de acest om sau de ce vă uitați țintă la noi ca și cum cu puterea sau cucernicia noastră am fi făcut ca el să umble? 13 Dumnezeul lui Avraam și lui Isaac și lui Iacov, Dumnezeul părinților noștri, a proslăvit pe Slujitorul său Isus, pe care voi l‐ați dat prins și l‐ați tăgăduit în fața lui Pilat, când acesta a judecat să‐i dea drumul. 14 Dar voi ați tăgăduit pe Cel Sfânt și Drept și ați cerut să vi se dăruiască un bărbat ucigaș 15 și ați omorât pe Domnitorul vieții, pe care Dumnezeu l‐a sculat dintre cei morți, pentru care noi suntem martori. 16 Și prin credința în numele lui, a întărit numele lui pe acest om, pe care‐l vedeți și‐l știți, și credința care este prin el i‐a dat sănătatea aceasta întreagă înaintea voastră a tuturor. 17 Și acum, fraților, știu că din neștiință ați făptuit ca și mai marii voștri. 18 Dar Dumnezeu a împlinit astfel cele ce a vestit mai înainte prin gura tuturor prorocilor, că Hristosul său avea să sufere. 19 Pocăiți‐vă deci și întoarceți‐vă iarăși ca să vi se șteargă păcatele, ca să vină vremuri de însuflețire de la fața Domnului 20 și să trimită pe Hristos Isus, cel mai dinainte rânduit pentru voi, 21 pe care cerul trebuie să‐l primească până la vremuri de întocmire din nou a tuturor, despre care a vorbit Dumnezeu, prin gura sfinților săi proroci din veac. 22 Moise, da, a zis: Domnul Dumnezeu vă va ridica un Prooroc dintre frații voștri ca mine; să ascultați de el în toate câte va vorbi către voi. 23 Și va fi așa : orice suflet care nu va asculta de prorocul acela va fi nimicit cu desăvârșire din popor. 24 Da, și toți prorocii de la Samuel și cei ce au urmat pe rând, câți au vorbit au și vestit zilele acestea. 25 Voi sunteți fiii prorocilor și ai legământului pe care l‐a făcut Dumnezeu cu părinții voștri, zicând lui Avraam: Și în sămânța ta vor fi binecuvântate toate familiile pământului. 26 Dumnezeu înviind pe Slujitorul său, l‐a trimis întâi vouă ca să vă binecuvânteze, întorcându‐vă fiecare de la răutățile voastre.
Vindecarea ologului de la poarta Templului
1 Petru și Ioan se duceau împreună la Templu, la ceasul de rugăciune; era ceasul al nouălea. 2 Un om olog încă din pântecul mamei lui era adus și așezat în fiecare zi la poarta Templului, cea numită „Frumoasă“, ca să ceară milostenie de la cei ce intrau în Templu. 3 Când acesta i-a văzut pe Petru și Ioan urmând să intre în Templu, a cerut de la ei milostenie. 4 Petru, ca și Ioan, s-a uitat drept la el și a zis: „Uită-te la noi!“. 5 El i-a privit cu atenție, așteptând să primească ceva de la ei.
6 Dar Petru i-a zis: „Argint și aur n-am, însă ceea ce am, îți dau: în Numele lui Isus Cristos nazarineanul, ridică-te și umblă!“. 7 Și, apucându-l de mâna dreaptă, l-a ridicat. Deodată picioarele și gleznele i s-au întărit, 8 a sărit în picioare și a început să umble. Apoi a intrat în Templu împreună cu ei și umbla, sărea și-L lăuda pe Dumnezeu. 9 Tot poporul l-a văzut umblând și lăudându-L pe Dumnezeu. 10 Ei l-au recunoscut ca fiind cel ce stătea și cerea milostenie la Poarta Frumoasă a Templului și au rămas foarte uimiți și mirați de ceea ce i se întâmplase.
Petru vorbește mulțimii
11 În timp ce el mergea după Petru și Ioan, tot poporul, uimit, a alergat la ei în porticul numit „al lui Solomon“.
12 Văzând aceasta, Petru a zis poporului: „Bărbați israeliți, de ce sunteți uimiți de acest lucru și de ce vă uitați la noi de parcă prin propria noastră putere sau evlavie l-am făcut să umble? 13 Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov, Dumnezeul strămoșilor noștri, L-a glorificat pe Slujitorul Său, Isus, pe Care voi L-ați dat pe mâna lui Pilat și v-ați lepădat de El în prezența acestuia, cu toate că el hotărâse să-L elibereze. 14 Voi v-ați lepădat de Cel Sfânt și Drept și ați cerut să vi se elibereze un ucigaș. 15 L-ați omorât pe Prințul vieții, pe Care Dumnezeu L-a înviat dintre cei morți și ai Cărui martori suntem noi. 16 Pe baza credinței în Numele Lui, Însuși Numele Lui l-a întărit pe omul acesta pe care-l vedeți și cunoașteți. Și credința care este prin Isus i-a dat această vindecare deplină înaintea voastră, a tuturor!
17 Acum, fraților, știu că ați făcut așa din neștiință, la fel ca și conducătorii voștri. 18 Dar Dumnezeu a împlinit astfel ceea ce prevestise prin gura tuturor profeților, și anume: Cristosul Său urma să sufere. 19 Pocăiți-vă, deci, și întoarceți-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se șteargă păcatele, 20 ca să vină astfel din prezența Domnului vremuri de înviorare și El să-L trimită pe Cel pe Care L-a desemnat mai dinainte pentru voi, pe Cristos Isus, 21 pe Care Cerul trebuie să-L primească până la vremurile restaurării tuturor lucrurilor, așa cum a rostit Dumnezeu încă din vechime prin gura sfinților Săi profeți.
22 Căci Moise a zis:
«Domnul, Dumnezeul vostru,
vă va ridica dintre frații voștri
un Profet asemenea mie.
De El să ascultați în tot ce vă va spune!
23 Dacă cineva nu va asculta de Acel Profet
va fi nimicit din popor» .
24 De asemenea, toți profeții, de la Samuel și până la toți ceilalți care au vorbit după el, au vestit zilele acestea. 25 Voi sunteți fiii profeților și ai legământului pe care l-a încheiat Dumnezeu cu strămoșii voștri, când i-a spus lui Avraam:
«Prin urmașul tău
vor fi binecuvântate toate națiunile pământului!» .
26 Când Dumnezeu L-a ridicat pe Slujitorul Său Isus , L-a trimis mai întâi la voi ca să vă binecuvânteze, întorcându-vă pe fiecare de la nelegiuirile voastre“.