Samănă‐ți sămânța din vreme!
1 Aruncă‐ți pâinea pe fața apelor: căci după multe zile o vei afla. 2 Dă o parte la șapte și chiar la opt, căci nu știi ce rău va fi peste pământ. 3 Când norii sunt plini de ploaie, se golesc pe pământ: și când cade copacul spre miazăzi sau spre miazănoapte, în locul unde cade copacul, acolo va rămâne. 4 Cel ce se uită la vânt nu va semăna și cel ce privește la nori, nu va secera. 5 Cum nu știi care este calea vântului, nici cum se fac oasele în pântecele celei însărcinate, tot așa nu știi lucrarea lui Dumnezeu care face totul. 6 Dimineața seamănă‐ți sămânța și seara nu lăsa să ți se odihnească mâna; căci nu știi care va izbândi: aceasta sau aceea, sau dacă amândouă vor fi deopotrivă de bune. 7 Cu adevărat dulce este lumina și plăcut este ochilor să vadă soarele. 8 Deci dacă ar trăi omul mulți ani, să se bucure în ei toți, totuși să‐și aducă aminte de zilele de întuneric, căci vor fi multe: tot ce vine este deșertăciune. 9 Bucură‐te, tinere, în tinerețea ta, și să te veselească inima ta în zilele tinereții tale și umblă în căile inimii tale și în privirea ochilor tăi, dar să știi că pentru toate acestea Dumnezeu te va duce la judecată. 10 Depărtează deci necazul din inima ta și înlătură răul din carnea ta: căci tinerețea și părul negru sunt deșertăciune.
Valoarea hărniciei
1 Aruncă-ți pâinea pe ape,
căci după multe zile o vei găsi iarăși ;
2 împarte-o în șapte sau chiar în opt,
căci nu știi ce rău va veni pe pământ.

3 Când norii sunt plini de apă,
atunci ei o varsă pe pământ;
când un copac cade spre sud sau spre nord,
în locul în care cade, acolo rămâne.
4 Cine se uită după vânt nu mai seamănă,
iar cine se uită după nori nu mai seceră.

5 Așa cum nu știi calea vântului
și nici cum se formează oasele
în pântecul femeii însărcinate,
tot astfel nu cunoști nici lucrarea lui Dumnezeu,
Cel Care le face pe toate.

6 Seamănă sămânță dimineața,
iar seara nu-ți odihni mâna de la semănat ,
fiindcă nu știi care sămânță va răsări,
aceasta sau cealaltă,
și nici dacă amândouă vor fi la fel de bune.
Adu-ți aminte, la tinerețe, de Creatorul tău!
7 Lumina este plăcută
și este bine pentru ochi să vadă soarele.
8 Dacă un om trăiește mulți ani,
să se bucure de toți aceștia,
dar să se gândească și la zilele de întuneric,
căci vor fi multe,
pentru că tot ce urmează să vină este deșertăciune.

9 Bucură-te, tinere, în tinerețea ta,
și înveselește-ți inima cât ești tânăr!
Umblă pe căile dorite de inima ta
și plăcute ochilor tăi,
dar să știi că pentru toate acestea
te va chema Dumnezeu la judecată!
10 Îndepărtează orice supărare din inima ta,
alungă răul din trupul tău,
căci tinerețea și zorile vieții sunt deșarte.