Unirea credinței
1 Vă îndemn deci eu , cel întemnițat în Domnul, ca să umblați într‐un chip vrednic de chemarea cu care ați fost chemați, 2 cu toată smerenia și blândețea, cu îndelungă răbdare, îngăduindu‐vă unii pe alții în iubire, 3 sârguindu‐vă să păstrați unirea Duhului în legătura păcii. 4 Este un singur trup și un singur Duh, după cum ați și fost chemați pentru o singură nădejde a chemării voastre; 5 un singur Domn, o singură credință, un singur botez ; 6 un singur Dumnezeu și Tată al tuturor , care este peste toți și prin toți și în toți. 7 Iar fiecăruia dintre noi i s‐a dat harul după măsura darului lui Hristos. 8 De aceea zice: Suindu‐se la înălțime a adus roabă robimea și a dat daruri oamenilor. 9 (Iar acest: „S‐a suit”, ce este decât că s‐a și pogorât în părțile mai de jos ale pământului? 10 Cel ce s‐a pogorât este același care s‐a suit mai presus de toate cerurile ca să umple toate). 11 Și el însuși a dat pe unii apostoli, pe alții proroci, pe alții evangheliști , pe alții păstori și învățători , 12 spre desăvârșirea sfinților, pentru lucrul de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos, 13 până când toți vom ajunge la unirea credinței și a cunoștinței depline a Fiului lui Dumnezeu, la un bărbat desăvârșit , la măsura de vârstă a plinătății lui Hristos, 14 ca să nu mai fim prunci , bătuți de valuri și duși încoace și încolo de orice vânt al învățăturii, prin înșelăciunea oamenilor, prin viclenia lor, în uneltirea rătăcirii; 15 ci, spunând adevărul în iubire, să creștem în toate până la el , care este capul, Hristos, 16 din care tot trupul bine împreunat și bine închegat împreună prin fiecare încheietură de provizie, face potrivit lucrării fiecărei părți, în măsura sa, creșterea trupului spre zidirea sa însuși în iubire.
Sfințenia creștină
17 Zic deci aceasta și mărturisesc în Domnul ca să nu mai umblați cum umblă Neamurile în deșertăciunea minții lor, 18 fiind întunecați în gândul lor, înstrăinați de viața lui Dumnezeu, prin neștiința care este în ei, prin învârtoșarea inimii lor, 19 ca unii care fiind lipsiți de simțire s‐au dat pe ei înșiși destrăbălării, ca să lucreze orice necurățenie. 20 Dar voi n‐ați învățat astfel pe Hristos, 21 dacă într‐adevăr l‐ați auzit și ați fost învățați în el, după cum este adevărul în Isus: 22 că ați lepădat în ce privește purtarea vieții de mai înainte pe omul cel vechi, care este supus putrezirii potrivit poftelor înșelăciunii, 23 și sunteți înoiți în duhul minții voastre, 24 și v‐ați îmbrăcat în omul cel nou, care este zidit după Dumnezeu în dreptatea și sfințenia adevărului. 25 De aceea, fiindcă ați lepădat minciuna, vorbiți adevărul fiecare cu aproapele său, pentru că suntem mădulare unii ai altora. 26 Mâniați‐vă și nu păcătuiți; să n‐apună soarele peste întărâtarea voastră, 27 nici nu dați loc diavolului. 28 Cel ce fura să nu mai fure: ci mai degrabă să muncească lucrând cu chiar mâinile sale ce este bine, ca să aibă să dea celui ce are trebuință. 29 Nici un cuvânt stricat să nu iasă din gura voastră, ci dacă este vreunul bun, pentru zidire, după trebuință, ca să dea har celor ce‐l aud. 30 Și nu întristați pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care ați fost pecetluiți pentru ziua răscumpărării. 31 Orice amărăciune și aprindere și mânie și strigare și defăimare să fie înlăturată de la voi împreună cu orice răutate. 32 Și fiți buni unii către alții, îndurători, iertători unii altora după cum și Dumnezeu v‐a iertat în Hristos.
Unitate în trupul lui Cristos
1 Așadar, eu, prizonier în numele Domnului, vă îndemn să trăiți într-un mod demn de chemarea la care ați fost chemați: 2 cu toată smerenia și blândețea, cu îndelungă răbdare, îngăduindu-vă unii pe alții în dragoste 3 și străduindu-vă să păstrați unitatea Duhului prin legătura păcii. 4 Este un singur trup și un singur Duh, tot așa cum și voi ați fost chemați la o singură speranță a chemării voastre. 5 Este un singur Domn, o singură credință, un singur botez, 6 un singur Dumnezeu și Tată al tuturor, Care este deasupra tuturor, Care lucrează prin toți și Care este în toți.
7 Dar fiecăruia dintre noi ne-a fost dat harul după măsura darului lui Cristos. 8 De aceea psalmistul spune:
„Când S-a suit în înălțime,
a luat captivă captivitatea
și a dat daruri oamenilor“ .
9 Și ce înseamnă acest „S-a suit“, dacă nu tocmai faptul că înainte Se coborâse în părțile mai de jos ale pământului? 10 El, Cel Care a coborât, este Același cu Cel Care S-a suit deasupra tuturor cerurilor, ca să umple toate lucrurile. 11 Și El i-a dat pe unii apostoli, pe alții profeți, pe alții evangheliști, pe alții păstori și învățători, 12 ca să-i pregătească pe sfinți pentru lucrarea de slujire, pentru consolidarea trupului lui Cristos, 13 până când vom ajunge toți la unitatea credinței și a cunoașterii Fiului lui Dumnezeu, la omul matur, la măsura staturii plinătății lui Cristos, 14 ca să nu mai fim copii, duși de valuri încoace și încolo și purtați de orice vânt de învățătură prin șiretenia oamenilor, prin viclenia celor ce pun la cale planuri ca să înșele, 15 ci, spunând adevărul în dragoste, să creștem în toate privințele în El, Care este Capul, Cristos. 16 Din El, tot trupul, bine închegat și strâns legat cu ajutorul fiecărei încheieturi, își primește creșterea potrivit cu măsura lucrării fiecărei părți și, astfel, se consolidează pe sine în dragoste.
Îmbrăcați cu omul cel nou
17 Așadar, iată ce vă spun și vă îndemn în Domnul: să nu mai trăiți așa cum trăiesc păgânii, în deșertăciunea gândirii lor, 18 fiind întunecați la minte, înstrăinați de viața lui Dumnezeu prin ignoranța care este în ei din cauza împietririi inimii lor. 19 Ei au ajuns lipsiți de sensibilitate și s-au dat pe ei înșiși depravării, ca să practice cu lăcomie orice fel de necurăție.
20 Dar voi n-ați învățat astfel despre Cristos, 21 dacă într-adevăr L-ați auzit și ați fost învățați în El, tot așa cum adevărul este în Isus. 22 Ați fost învățați, cu privire la felul vostru de viață din trecut, să vă dezbrăcați de omul cel vechi, care se strică din cauza poftelor înșelătoare, 23 să vă înnoiți în duhul minții voastre 24 și să vă îmbrăcați cu omul cel nou, care a fost creat după chipul lui Dumnezeu, în dreptatea și sfințenia care vin din adevăr.
25 Prin urmare, să vă lăsați de minciună și „fiecare să spună semenului său adevărul“ , pentru că toți suntem parte din același trup. 26 „Mâniați-vă, dar nu păcătuiți!“ . Să nu apună soarele peste mânia voastră, 27 nici să nu dați vreo ocazie diavolului. 28 Cel ce a furat să nu mai fure, ci mai degrabă să muncească din greu, lucrând cu mâinile lui la ceva bun, ca să aibă ce să împartă cu cel ce are nevoie.
29 Să nu vă iasă din gură niciun cuvânt rău, ci unul bun, pentru consolidare, după cum este nevoie, ca să dea har celor ce-l aud. 30 Să nu-L întristați pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin Care ați fost sigilați pentru ziua răscumpărării. 31 Orice amărăciune, furie, mânie, țipăt și blasfemie să piară dintre voi împreună cu orice răutate. 32 Dimpotrivă, fiți buni unii cu alții, plini de compasiune, și iertați-vă unii pe alții, așa cum v-a iertat și Dumnezeu pe voi, în Cristos.