Fuga lui Iacov
1 Și Isaac a chemat pe Iacov și l‐a binecuvântat și i‐a poruncit și i‐a zis : Să nu‐ți iei nevastă din fetele lui Canaan. 2 Scoală‐te, du‐te în Padan‐Aram la casa lui Betuel, tatăl mamei tale, și ia‐ți nevastă de acolo din fetele lui Laban, fratele mamei tale. 3 Și Dumnezeul cel Atotputernic să te binecuvânteze și să te facă să crești și să te înmulțească pentru ca să ajungi o adunare de popoare. 4 Și să‐ți dea binecuvântarea lui Avraam ție și seminței tale cu tine ca să stăpânești țara unde ai stat vremelnic pe care a dat‐o Dumnezeu lui Avraam. 5 Și Isaac a trimis pe Iacov. Și el a plecat la Padan‐Aram la Laban, fiul lui Betuel Sirianul, fratele Rebecăi, mama lui Iacov și Esau. 6 Și Esau a văzut că Isaac binecuvântase pe Iacov și‐l trimise la Padan‐Aram ca să‐și ia nevastă de acolo binecuvântându‐l și poruncindu‐i zicând: Să nu‐ți iei nevastă din fetele lui Canaan! 7 și că Iacov ascultase pe tatăl său și pe mamă‐sa și plecase la Padan‐Aram. 8 Și Esau a văzut că fetele lui Canaan erau rele în ochii lui Isaac, tatăl său. 9 Și Esau s‐a dus la Ismael și a luat de nevastă pe lângă nevestele pe care le avea pe Mahalat, fata lui Ismael, fiul lui Avraam, pe sora lui Nebaiot.
Visul lui Iacov
10 Și Iacov a ieșit din Beer‐Șeba și a mers spre Haran. 11 Și a descălecat la un loc și a mas acolo peste noapte pentru că apusese soarele. Și a luat una din pietrele locului și a făcut‐o căpătâi și s‐a culcat în acel loc. 12 Și a visat. Și iată o scară ridicată pe pământ și vârful ei ajungea la ceruri. Și iată îngerii lui Dumse suiau și se pogorau pe ea. 13 Și iată Domnul sta deasupra ei și a zis : Eu sunt Domnul Dumnezeul lui Avraam, tatăl tău, și Dumnezeul lui Isaac ; țara pe care ești culcat ți‐o voi da ție și seminței tale. 14 Și sămânța ta va fi ca pulberea pământului și te vei întinde spre apus și spre răsărit și spre miazănoapte și spre miazăzi și în tine și în sămânța ta se vor binecuvânta toate familiile pământului. 15 Și iată eu sunt cu tine și te voi păzi oriîncotro vei merge și te voi aduce înapoi în țara aceasta, căci nu te voi părăsi până voi face ceea ce ți‐am făgăduit. 16 Și Iacov s‐a deșteptat din somnul său și a zis: Cu adevărat Domnul este în locul acesta și n‐am știut. 17 Și s‐a temut și a zis: Cât de înfricoșat este locul acesta! Aceasta nu este alta decât casa lui Dumnezeu și aceasta este poarta cerurilor! 18 Și Iacov s‐a sculat dis‐de‐dimineață și a luat piatra pe care o făcuse căpătâi și a așezat‐o stâlp și a turnat untdelemn peste vârful ei. 19 Și a pus numele locului aceluia Betel; dar cu adevărat numele cetății era mai înainte Luz. 20 Și Iacov a jurat o juruință zicând: Dacă va fi Dumnezeu cu mine și mă va păzi în calea aceasta pe care merg și‐mi va da pâine să mănânc și haine să mă îmbrac 21 și mă voi întoarce în pace la casa tatălui meu , atunci Domnul va fi Dumnezeul meu. 22 Și piatra aceasta pe care am pus‐o stâlp va fi casa lui Dumnezeu. Și din tot ce‐mi vei da îți voi da zeciuială negreșit.
1 Isaac l-a chemat pe Iacov, l-a binecuvântat și i-a poruncit, zicându-i: „Să nu-ți iei o soție dintre fetele lui Canaan. 2 Ridică-te, du-te în Padan-Aram, în casa lui Betuel, tatăl mamei tale, și ia-ți de acolo o soție dintre fetele lui Laban, fratele mamei tale. 3 Dumnezeul cel Atotputernic să te binecuvânteze, să te facă roditor și să te înmulțească, pentru ca să ajungi o mulțime de popoare. 4 El să-ți dea, ție și urmașilor tăi, binecuvântarea promisă lui Avraam, pentru ca să stăpânești țara în care locuiești ca străin, țara pe care Dumnezeu i-a dat-o lui Avraam“. 5 Astfel, Isaac l-a trimis pe Iacov, iar acesta s-a dus în Padan-Aram, la Laban, fiul arameului Betuel și fratele Rebecăi, mama lui Iacov și a lui Esau.
6 Esau a văzut că Isaac l-a binecuvântat pe Iacov și l-a trimis în Padan-Aram ca să-și ia o soție de acolo și că, atunci când l-a binecuvântat, i-a poruncit, zicând: „Să nu-ți iei o soție dintre fetele lui Canaan“. 7 El a văzut că Iacov i-a ascultat pe tatăl său și pe mama sa și s-a dus în Padan-Aram. 8 Esau a văzut astfel că tatălui său, Isaac, nu-i plăceau fetele lui Canaan. 9 Prin urmare, Esau s-a dus la Ismael și a luat-o de soție pe Mahalat, sora lui Nebaiot și fata lui Ismael, fiul lui Avraam, pe lângă soțiile pe care le avea.
Visul lui Iacov la Betel
10 Iacov a ieșit din Beer-Șeba și s-a îndreptat spre Haran. 11 A ajuns într-un anumit loc și, pentru că soarele asfințise, a înnoptat acolo. A luat una dintre pietrele locului, și-a pus-o sub cap și s-a culcat în locul acela. 12 El a avut un vis: iată că o scară era rezemată de pământ, iar capătul ei atingea cerurile. Și, iată că îngerii lui Dumnezeu se suiau și coborau pe ea, 13 iar Domnul stătea deasupra ei. El a zis: „Eu sunt Domnul, Dumnezeul tatălui tău, Avraam, și Dumnezeul lui Isaac. Pământul pe care ești culcat ți-l voi da ție și urmașilor tăi. 14 Urmașii tăi vor fi ca pulberea pământului și te vei întinde spre vest și spre est, spre nord și spre sud. Toate familiile pământului vor fi binecuvântate prin tine și prin urmașii tăi. 15 Iată că Eu sunt cu tine, te voi păzi oriunde vei merge și te voi aduce înapoi în această țară. Nu te voi părăsi până nu voi împlini ceea ce ți-am promis“. 16 Când s-a trezit din somn, Iacov a zis: „Cu siguranță Domnul este în acest loc, iar eu n-am știut!“. 17 El s-a temut și a zis: „Cât de înfricoșător este acest loc! Aceasta nu este altceva decât Casa lui Dumnezeu! Aceasta este poarta cerurilor!“. 18 Iacov s-a sculat dimineața, a luat piatra care fusese sub capul lui, a ridicat-o ca stâlp și a turnat ulei pe vârful ei. 19 El a numit acel loc „Betel“ , deși înainte, numele cetății era Luz. 20 Apoi Iacov a făcut un jurământ, zicând: „Dacă Dumnezeu va fi cu mine, dacă mă va păzi în această călătorie pe care o fac și îmi va da pâine să mănânc și haine să mă îmbrac, 21 astfel încât mă voi întoarce în pace acasă la tatăl meu, atunci Domnul va fi Dumnezeul meu, 22 iar această piatră, pe care am așezat-o ca stâlp, va fi «Casa lui Dumnezeu». Și din tot ceea ce îmi vei da, Îți voi da cu siguranță a zecea parte“.