Frica lui Iacov
1 Și Iacov a plecat pe calea sa și l‐au întâmpinat îngerii lui Dumnezeu. 2 Și când i‐a văzut, Iacov a zis: Aceasta este tabăra lui Dumnezeu. Și a pus numele locului aceluia: Mahanaim. 3 Și Iacov a trimis soli înaintea feței sale la Esau, fratele său, în țara Seir în câmpia Edomului. 4 Și le‐a poruncit zicând : Așa veți vorbi lui Esau, domnul meu: Așa vorbește Iacov, robul tău: Am stat vremelnic la Laban și am rămas până acum. 5 Și am boi și măgari, oi și robi și roabe și am trimis să spună domnului meu ca să aflu har în ochii tăi. 6 Și solii s‐au întors la Iacov zicând: Am venit la fratele tău, la Esau, și chiar el îți vine în întâmpinare și patru sute de bărbați cu el. 7 Atunci Iacov s‐a temut foarte mult și s‐a tulburat și a despărțit pe oamenii care erau cu el și oile și boii și cămilele în două cete. 8 Și a zis: Dacă va veni Esau la o ceată și o va bate, atunci cealaltă ceată ce a rămas va scăpa.
Rugăciunea lui Iacov
9 Și Iacov a zis : Dumnezeul tatălui meu Avraam și Dumnezeul tatălui meu Isaac, Doamne , care mi‐ai zis: Întoarce‐te în țara ta și la rudenia ta și‐ți voi face bine. 10 Eu sunt mai mic decât cea mai mică din toate îndurările și decât țot adevărul pe care l‐ai arătat robului tău, căci am trecut cu toiagul meu peste acest Iordan și acum am ajuns două cete. 11 Scapă‐mă, te rog, din mâna fratelui meu, din mâna lui Esau; căci mă tem de el ca nu cumva să vină și să mă bată pe mine, pe mama cu copiii. 12 Și tu ai zis: Cu adevărat îți voi face bine și voi face sămânța ta ca nisipul mării care nu se poate număra de mulțime. 13 Și a mas acolo în noaptea aceea și a luat din tot ce i‐a căzut în mână un dar pentru Esau, fratele său: 14 două sute de capre și douăzeci de țapi; două sute de oi și douăzeci de berbeci; 15 treizeci de cămile alăptătoare și mânzii lor; patruzeci de vaci și zece tauri; douăzeci de măgărițe și zece măgăruși. 16 Și le‐a dat în mâna robilor săi fiecare turmă în parte. Și a zis robilor săi: Treceți înaintea mea și puneți o depărtare între turmă și turmă. 17 Și a poruncit celui dintâi zicând: Dacă te va întâlni fratele meu Esau și te va întreba zicând: Al cui ești și unde mergi și ale cui sunt acestea dinaintea ta? 18 Atunci să‐i zici: Ale robului tău Iacov; e un dar trimis domnului meu Esau și iată și el este după noi! 19 Și a poruncit și celui de al doilea și celui de al treilea și tuturor care mergeau după turme zicând: Cu aceste cuvinte să vorbiți lui Esau când îl veți găsi. 20 Și veți mai zice: Iată robul tău Iacov este după noi. Căci el a zis: Îl voi împăca cu darul care merge înaintea mea și apoi voi vedea fața lui; poate mă va primi. 21 Și darul a trecut înaintea lui, iar el a mas noaptea aceea în tabără. 22 Și s‐a sculat în noaptea aceea și a luat pe cele două neveste ale sale și pe cele două roabe ale sale și pe cei unsprezece copii ai săi și a trecut vadul Iabocului. 23 Și i‐a luat și i‐a trecut peste pârâu și a trecut ce avea.
Lupta lui Iacov: Israel
24 Și Iacov a rămas singur și un om s‐a luptat cu el până în revărsatul zorilor. 25 Și când a văzut că nu‐l biruie, i‐a atins încheietura coapsei și s‐a scrântit încheietura coapsei lui Iacov pe când se lupta cu el. 26 Și i‐a zis: Lasă‐mă să mă duc, căci se revarsă zorile. Și el a zis: Nu te voi lăsa să te duci decât dacă mă vei binecuvânta. 27 Și i‐a zis: Care îți este numele? Și el a zis: Iacov. 28 Și a zis : Numele tău nu se va mai numi Iacov, ci Israel, căci te‐ai luptat cu Dumnezeu și cu oameni și ai biruit. 29 Și Iacov l‐a întrebat și a zis: Spune‐mi, te rog, numele tău. Și el a zis : Pentru ce mă întrebi de numele meu? Și l‐a binecuvântat acolo. 30 Și Iacov a pus numele locului Peniel. Căci am văzut pe Dumnezeu față în față și sufletul meu a fost scăpat. 31 Și răsărea soarele peste el, când trecea Penielul și șchiopăta de coapsa sa. 32 De aceea până în ziua de astăzi copiii lui Israel nu mănâncă vâna de la coapsă care se află la încheietura coapsei, căci el a atins pe Iacov la încheietura coapsei în vâna coapsei.
1 Iacov și-a continuat drumul și l-au întâlnit îngerii lui Dumnezeu. 2 Când i-a văzut, Iacov a zis: „Aceasta este tabăra lui Dumnezeu“. Și a pus acelui loc numele Mahanaim.
Iacov se pregătește să-l întâlnească pe Esau
3 Iacov a trimis înaintea lui mesageri la fratele său, Esau, în țara Seir, pe teritoriul Edomului. 4 El le-a poruncit, zicând: „Așa să-i spuneți stăpânului meu, Esau: «Așa vorbește slujitorul tău, Iacov: ‘Am locuit cu Laban și am rămas la el până acum. 5 Am boi, măgari, turme, slujitori și slujitoare și am trimis acest mesaj stăpânului meu, ca să găsesc bunăvoință înaintea ta’»“.
6 Mesagerii s-au întors la Iacov, zicând: „Ne-am dus la fratele tău, Esau, iar el vine în întâmpinarea ta cu patru sute de bărbați“. 7 Iacov s-a temut foarte tare și era îngrijorat. A împărțit în două tabere oamenii care erau cu el, turmele, cirezile și cămilele 8 și a zis: „Dacă Esau vine împotriva uneia dintre tabere și o atacă, cealaltă tabără va putea să scape“.
9 Apoi Iacov a zis: „Doamne, Dumnezeul tatălui meu, Avraam, și Dumnezeul tatălui meu, Isaac, Cel Care mi-ai spus: «Întoarce-te în țara ta, la rudele tale, și-ți voi face bine», 10 sunt nedemn de toată îndurarea și toată credincioșia pe care le-ai arătat față de slujitorul Tău, pentru că am trecut Iordanul doar cu toiagul meu, iar acum am ajuns două tabere. 11 Scapă-mă, Te rog, din mâna fratelui meu, din mâna lui Esau, deoarece mă tem că va veni și ne va ataca, pe mine, pe mame și pe copii. 12 Totuși, Tu ai zis: «Cu siguranță îți voi face bine și-ți voi face urmașii la fel de numeroși ca nisipul mării, care nu poate fi numărat»“.
13 El a rămas acolo peste noapte și a luat din agoniseala mâinilor lui un dar pentru Esau, fratele său: 14 două sute de capre și douăzeci de țapi, două sute de oi și douăzeci de berbeci, 15 treizeci de cămile care alăptau, împreună cu puii lor, patruzeci de vaci și zece tauri, precum și douăzeci de măgărițe și zece măgari. 16 El le-a dat slujitorilor săi câte o turmă fiecăruia, și le-a zis: „Mergeți înaintea mea și lăsați o distanță între turme“. 17 El i-a poruncit celui dintâi, zicând: „Când îl vei întâlni pe fratele meu, Esau, iar el te va întreba: «Al cui ești? Unde te duci? Și ale cui sunt aceste animale dinaintea ta?», 18 tu să-i răspunzi: «Sunt ale slujitorului tău Iacov. Sunt un dar trimis stăpânului meu Esau. Iată, el însuși vine în urma noastr㻓. 19 Iacov a poruncit celui de-al doilea, celui de-al treilea și tuturor celor care mânau turmele, zicând: „Să-i spuneți același lucru lui Esau, când îl veți întâlni. 20 Spuneți-i, de asemenea: «Iată, slujitorul tău, Iacov, vine în urma noastră!»“, căci își zicea: „Îl voi liniști cu darul pe care-l trimit înaintea mea, iar când îl voi vedea față în față, poate mă va accepta“. 21 Astfel, darul a trecut înaintea lui, iar el a rămas în tabără în noaptea aceea.
Lupta lui Iacov la Peniel
22 În aceeași noapte, Iacov s-a sculat, și-a luat cele două soții, cele două slujitoare și cei unsprezece copii și a trecut vadul Iabok. 23 I-a luat, i-a trecut pârâul, apoi a trecut tot ce avea.
24 Iacov a rămas singur, iar un bărbat s-a luptat cu el până la ivirea zorilor. 25 Când bărbatul acela a văzut că nu-l poate învinge, l-a lovit la încheietura coapsei, astfel încât încheietura coapsei lui Iacov a sărit din locul ei în timp ce se lupta cu El.
26 Apoi a zis:
‒ Lasă-Mă să plec, pentru că se ivesc zorii.
Dar Iacov a răspuns:
‒ Nu Te voi lăsa să pleci până nu mă vei binecuvânta.
27 Și El l-a întrebat:
‒ Cum te cheamă?
El a răspuns:
‒ Iacov.
28 Atunci bărbatul acela i-a zis:
‒ Nu te vei mai numi Iacov, ci Israel, pentru că te-ai luptat cu Dumnezeu și cu oamenii și ai învins.
29 Iacov L-a întrebat:
‒ Spune-mi, Te rog, Numele Tău.
El i-a răspuns:
‒ De ce Îmi ceri Numele?
Și l-a binecuvântat acolo. 30 Iacov a pus acelui loc numele Peniel, zicând : „L-am văzut pe Dumnezeu față în față și totuși am scăpat cu viață“.
31 Răsărea soarele când a plecat Iacov din Peniel, șchiopătând din coapsă. 32 Până în ziua de azi, fiii lui Israel nu mănâncă tendonul de la încheietura coapsei animalelor , deoarece Iacov a fost lovit în tendonul de la încheietura coapsei.