Ierusalimul va fi îngrozit și mântuit
1 Vai de Ariel , de Ariel, cetatea unde a tăbărât David! Adăugați an la an; să se întoarcă sărbătorile în cerc: 2 atunci voi strâmtora Arielul și va fi durere și întristare și‐mi va fi ca un Ariel. 3 Și voi tăbărî împotriva ta de jur împrejur și te voi împresura cu străji și voi ridica întărituri împotriva ta. 4 Și vei fi coborât și vei vorbi din pământ și vorba ta va fi slabă din pulbere, și glasul tău va fi ca al celui ce cheamă duhurile morților din pământ, și vorba ta va fi o șoaptă din țărână. 5 Și mulțimea vrăjmașilor tăi va fi ca pulberea măruntă și mulțimea celor groaznici ca pleava care trece: și va fi într‐o clipă , deodată. 6 Va fi cercetată de Domnul oștirilor, cu tunet și cu cutremur și cu vuiet mare, cu vifor și furtună și flacără de foc mistuitor. 7 Și mulțimea tuturor neamurilor care se luptă împotriva Arielului, toți care se vor lupta împotriva lui, împotriva întăririlor lui și‐l vor strâmtora, vor fi ca visul unei vedenii de noapte. 8 Și va fi ca flămândul care visează , și iată, mănâncă și se deșteaptă și sufletul lui este gol. Sau ca cel însetat care visează și iată, bea; și se deșteaptă și iată este leșinat, și sufletul lui lihnit: așa va fi mulțimea tuturor neamurilor, care luptă împotriva muntelui Sion. 9 Înmărmuriți și înlemniți, orbiți‐vă și fiți orbi! Sunt beți, dar nu de vin; se clatină, dar nu de băutură tare. 10 Căci Domnul a vărsat asupra voastră un duh de somn adânc și v‐a închis ochii; pe proroci și capii voștri, pe văzători , i‐a învelit. 11 Și orice vedenie a ajuns pentru voi ca cuvintele unei cărți care este pecetluită, pe care o dai cuiva care știe să citească, zicând: Citește aceasta, rogu‐te. Și el zice: Nu pot, căci este pecetluită. 12 Și dai cartea celui ce nu știe să citească, zicând: Citește aceasta, rogu‐te. Și el zice: Nu știu să citesc. 13 Și Domnul a zis: Fiindcă poporul acesta se apropie de mine cu gura lui și mă cinstește cu buzele lui, dar inima lui este departe de mine și frica lui de mine este o poruncă învățată de oameni: 14 de aceea, iată voi începe să fac lucruri minunate cu poporul acesta, minunate și strașnice: și înțelepciunea înțelepților lui va fi pierdută și priceperea celor pricepuți ai lui se va ascunde. 15 Vai de cei ce‐și ascund planul adânc, departe de Domnul și faptele lor sunt în întuneric și zic : Cine ne vede? Și cine ne cunoaște? 16 O, stricăciunea voastră!… Fi‐va oare socotit olarul ca lutul ca să zică lucrul făcut despre cel ce l‐a făcut: Nu el m‐a făcut? Sau va zice lucrul întocmit despre cel ce l‐a întocmit: El n‐are nicio pricepere? 17 Oare nu este încă foarte puțină vreme și Libanul se va schimba într‐o câmpie roditoare și câmpia roditoare va fi socotită ca o pădure? 18 Și în ziua aceea surzii vor auzi cuvintele cărții și ochii orbilor vor vedea din întunecime și din întuneric; 19 și cei blânzi își vor înmulți bucuria în Domnul și cei nevoiași între oameni se vor desfăta în Sfântul lui Israel. 20 Căci cel groaznic se va sfârși și cel batjocoritor va înceta și toți cei ce veghează pentru nelegiuire vor fi stârpiți, 21 cei ce socot vinovat pe om pentru un cuvânt și pun cursă celui ce mustră la poartă și abat pe cel drept prin lucruri de nimic. 22 De aceea așa zice Domnul, care a răscumpărat pe Avraam, despre casa lui Iacov: Iacov nu se va rușina de acum și fața lui nu se va îngălbeni de acum. 23 Căci, când va vedea pe copiii săi, lucrarea mâinilor mele, în mijlocul lui, vor sfinți numele meu și vor sfinți pe Sfântul lui Iacov și se vor teme de Dumnezeul lui Israel. 24 Și cei rătăciți cu duhul vor cunoaște priceperea și cei neascultători vor învăța învățătură.
Judecată împotriva Ierusalimului
1 „Vai de Ariel, de Ariel,
cetatea în care David și-a așezat tabăra!
Adăugați an după an
și lăsați sărbătorile să-și continue cursul.
2 Îl voi asedia pe Ariel,
iar el va plânge și se va jeli;
Îmi va fi ca o vatră de altar.
3 Îmi voi așeza tabăra împotriva ta de jur împrejur,
te voi asedia cu turnuri de asalt,
voi ridica fortărețe împotriva ta.
4 Vei fi doborât, vei vorbi din pământ,
iar cuvântarea ta va veni smerită din țărână.
Glasul tău va ieși din pământ ca duhul unui mort
și din țărână îți vei șopti cuvântarea.
5 Dar mulțimea străinilor tăi va fi ca țărâna fină
și mulțimea celor ce te îngrozesc ca pleava purtată de vânt.
Și deodată, într-o clipită,
6 Domnul Oștirilor va veni la tine
cu tunet, cutremur și mare vuiet,
cu vijelie, furtună și flacără de foc nimicitoare.
7 Ca un vis, ca o vedenie de noapte
va fi mulțimea tuturor națiunilor
care luptă împotriva lui Ariel,
toți cei ce-l atacă pe el și fortăreața lui,
toți cei ce-l asediază.
8 Ca un om flămând care visează că mănâncă,
dar se trezește tot cu stomacul gol,
sau ca un om însetat care visează că bea,
dar se trezește obosit și însetat,
așa se va întâmpla cu mulțimea tuturor națiunilor
care luptă împotriva muntelui Sion“.
9 Rămâneți încremeniți și uimiți!
Orbiți și rămâneți fără vedere!
Îmbătați-vă, dar nu de vin!
Clătinați-vă, dar nu de băutură tare!
10 Ci pentru că Domnul a turnat peste voi un duh de somn adânc.
Profeților! El v-a închis ochii!
Văzătorilor! El v-a acoperit capetele!
11 Astfel, întreaga vedenie nu este pentru voi decât cuvintele unui sul sigilat. Dacă îi va fi dat unuia care știe să citească, zicându-i-se: „Citește, te rog, sulul acesta!“, el va răspunde: „Nu pot, este sigilat!“. 12 Și dacă îi va fi dat unuia care nu știe să citească, zicându-i-se: „Citește, te rog, sulul acesta!“, el va răspunde: „Nu știu să citesc!“.
13 Stăpânul a zis:
„Poporul acesta se apropie de Mine numai cu gura
și Mă onorează doar cu buzele,
dar inima lui este departe de Mine!
Teama pe care o are față de Mine
este doar o poruncă omenească,
învățată pe de rost .
14 De aceea, iată, voi uimi încă o dată acest popor,
făcând lucruri minunate.
Înțelepciunea celor înțelepți ai lui va pieri
și priceperea celor pricepuți va sta ascunsă“.
15 Vai de cei ce sapă adânc
pentru a-și ascunde planurile înaintea Domnului,
ale căror fapte sunt în întuneric
și care zic: „Cine ne vede?“
sau „Cine știe ce facem?“.
16 Pervertiți ce sunteți!
Oare olarul poate fi considerat lut?
Va zice oare lucrarea despre cel ce a făcut-o:
„Nu m-a făcut el!“?
Sau va zice lucrul confecționat celui ce l-a confecționat:
„Nu are pricepere!“?
17 Oare nu mai este foarte puțin
și Libanul se va transforma într-o livadă,
iar livada va fi considerată pădure?
18 În ziua aceea, cel surd va auzi cuvintele sulului
și, din negura și întunericul în care se află,
ochii celui orb vor vedea.
19 Cei sărmani se vor bucura din nou în Domnul,
iar cei mai nevoiași se vor veseli în Sfântul lui Israel.
20 Și aceasta pentru că cel groaznic va dispărea,
iar batjocoritorul nu va mai fi.
Toți cei ce pândesc să facă răul vor fi nimiciți –
21 cei ce, printr-un cuvânt, îl fac pe om să păcătuiască,
întind o cursă celui ce decide la poarta cetății
și îl abat, prin deșertăciune, pe cel drept.
22 De aceea, așa vorbește Domnul, Care l-a răscumpărat pe Avraam, cu privire la Casa lui Iacov:
„Iacov nu va mai fi rușinat,
nu-i va mai păli fața.
23 Când își vor vedea copiii în mijlocul lor,
lucrarea mâinilor Mele,
Îmi vor sfinți Numele,
Îl vor sfinți pe Sfântul lui Iacov
și se vor teme de Dumnezeul lui Israel.
24 Cei rătăciți în duh vor dobândi pricepere,
iar cei nemulțumitori vor primi învățătură“.