Vărsarea Duhului și harului
1 Și acum, ascultă, Iacove , robul meu, și tu, Israele, pe care te‐am ales: 2 Așa zice Domnul care te‐a făcut și te‐a întocmit din pântece, cel ce te ajută: Nu te teme, robul meu, Iacov, și tu, Ieșurun , pe care te‐am ales. 3 Căci voi turna apă pe cel ce este însetat și râuri pe pământul uscat; voi turna Duhul meu peste sămânța ta și binecuvântarea mea peste urmașii tăi: 4 Și vor răsări printre iarbă ca sălciile lângă pâraiele de apă. 5 Unul va zice: Eu sunt al Domnului. Și altul se va numi cu numele lui Iacov. Și un altul va scrie cu mâna sa: Al Domnului! Și se va numi cu numele lui Israel. 6 Așa zice Domnul, Împăratul lui Israel, și Răscumpărătorul lui, Domnul oștirilor: Eu sunt cel dintâi și eu sunt cel din urmă și afară de mine nu este Dumnezeu. 7 Și cine ca mine va chema și va spune, și o va înșira pentru mine, de când am rânduit pe poporul cel vechi? Să spună ei lucrurile viitoare și cele ce se vor întâmpla. 8 Nu te teme nici nu te înspăimânta! Oare nu te‐am înștiințat eu de atunci și n‐am spus? Și voi sunteți martorii mei. Este oare alt Dumnezeu afară de mine? Da, nu este nicio Stâncă: eu nu cunosc niciuna. 9 Ceice întocmesc un chip cioplit, toți sunt deșertăciune și lucrurile în care se desfată nu folosesc; ei înșiși sunt martorii lor, că nu văd, nici nu cunosc, ca să se rușineze. 10 Cine a întocmit un dumnezeu sau un chip cioplit turnat, care nu este de niciun folos? 11 Iată, toți tovarășii lui vor fi rușinați și meșterii lui sunt doar oameni. Să se adune toți împreună, să se scoale: se vor teme, se vor rușina împreună. 12 Fierarul are un foarfece și lucrează cu cărbuni și‐l fățuiește cu ciocanele și‐l lucrează cu brațul său cel tare; dar e flămând și tăria lui slăbește; nu bea apă și obosește. 13 Lemnarul întinde dreptarul, îl înseamnă cu condeiul, îl netezește cu linia, îl înseamnă cu compasul și‐l face după chipul unui om, după frumusețea de om ca să locuiască într‐o casă. 14 Iși taie cedrii, își ia un gorun și un stejar, și‐l întărește pentru sine din copacii pădurii: sădește un brad și ploaia îl face să crească. 15 Și va sluji omului la ars și ia din el și se încălzește; da, îl aprinde și coace pâine: și face și un dumnezeu și i se închină. Îl face chip cioplit și cade jos înaintea lui! 16 O parte din el o arde în foc; cu o parte din el mănâncă apoi carne; frige friptură și se satură și se încălzește și zice: Aha, m‐am încălzit, am văzut focul. 17 Și cu rămășița din el face un dumnezeu, chiar chipul său cioplit; cade jos înaintea lui, și i se închină, și i se roagă și zice: Scapă‐mă, căci tu ești dumnezeul meu! 18 Ei nu cunosc și nu înțeleg: căci El le‐a tencuit ochii ca să nu vadă și inimile ca să nu înțeleagă. 19 Și niciunul n‐o ia la inimă , nici nu este cunoștință și înțelegere ca să zică: Am ars o parte din el în foc, și am și copt pâine pe cărbunii lui; am fript carne și am mâncat‐o: și cu rămășița din el să fac o urâciune? Să cad jos la un butuc de lemn? 20 Paște cenușă: o inimă amăgită l‐a rătăcit ca să nu‐și poată scăpa sufletul, nici să zică: Oare nu este o minciună în dreapta mea? 21 Ține minte acestea, Iacove și Israele, căci tu ești robul meu. Eu te‐am întocmit; tu ești robul meu Israele; nu vei fi uitat de mine. 22 Eu am șters fărădelegile tale, ca un nor gros și ca pe un nor, păcatele tale. Întoarce‐te la mine, căci eu te‐am răscumpărat. 23 Cântați , ceruri, căci Domnul a făcut aceasta. Strigați, locurile de jos ale pământului! Izbucniți în cântare de bucurie, voi munților, pădurilor și orice copac din ele! Căci Domnul a răscumpărat pe Iacov și se va slăvi în Israel. 24 Așa zice Domnul, Răscumpărătorul tău, și cel ce te‐a întocmit din pântece: Eu sunt Domnul, care a făcut toate; care singur a întins cerurile, care prin mine însumi am lățit pământul; 25 care zădărnicește semnele mincinoșilor și face pe ghicitori nebuni, care întoarce înapoi pe cei înțelepți și le prostește cunoștința; 26 care întărește cuvântul robului său și împlinește sfatul solilor săi; care zice Ierusalimului: Vei fi locuit! Și cetăților lui Iuda: Veți fi zidite și le voi ridica dărâmăturile; 27 care zice adâncului: Usucă‐te și‐ți voi seca râurile; 28 care zice despre Cir: El este păstorul meu și el va îndeplini toată plăcerea mea. Și care zice Ierusalimului: Vei fi zidit. Și templului: Ți se vor pune temeliile.
Israel, alesul Domnului
1 Dar acum ascultă, Iacov, slujitorul Meu,
Israel, pe care te-am ales!
2 Așa vorbește Domnul –
Cel Care te-a făcut,
te-a creat în pântec și te va ajuta:
nu te teme, slujitorul Meu Iacov,
Ieșurun, pe care te-am ales!
3 Căci Eu voi turna ape peste pământul însetat
și râuri peste pământul uscat.
Voi turna Duhul Meu peste urmașii tăi
și binecuvântarea Mea peste odraslele tale.
4 Ei vor răsări ca iarba de pe pajiști
și ca sălciile lângă pârâurile de apă.
5 Unul va zice: «Eu sunt al Domnului!»,
un altul se va numi cu numele lui Iacov,
iar un altul își va scrie pe mână: «Al Domnului!»
și va adopta numele de Israel“.
Măreția Domnului și absurditatea idolilor
6 Așa vorbește Domnul,
Împăratul lui Israel și Răscumpărătorul său,
Domnul Oștirilor:
„Eu sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă,
iar în afară de Mine nu există alt Dumnezeu.
7 Cine este ca Mine? Să proclame,
să vestească și să înfățișeze înaintea Mea
ce s-a petrecut în vechime,
de când Mi-am întemeiat poporul?
Ce urmează să se mai întâmple?
Să ne prezică ce se va întâmpla!
8 Nu vă fie frică, nu vă înfiorați!
Oare nu v-am vestit și prezis aceste lucruri în trecut?
Voi sunteți martorii Mei!
Există vreun alt Dumnezeu în afară de Mine?
Nu există o altă Stâncă! Eu nu cunosc vreuna“.
9 Toți cei ce fac chipuri cioplite sunt nimic,
iar lucrurile în care-și găsesc plăcerea nu sunt de niciun folos.
Martorii lor nu văd
și nu cunosc, ca să fie făcuți astfel de rușine.
10 Cine a făcut vreun dumnezeu sau vreun idol turnat,
de la care să nu aibă niciun folos?
11 Iată, toți confrații lui vor fi făcuți de rușine;
meșterii nu sunt altceva decât oameni.
Să se adune cu toții!
Să stea în picioare!
Vor fi îngroziți
și făcuți de rușine împreună.
12 Fierarul ia o matriță
cu care lucrează în cărbunii aprinși.
O modelează cu lovituri de ciocan
și o prelucrează cu puterea mâinii lui.
Apoi i se face foame și rămâne fără putere,
iar pentru că nu bea apă, ajunge foarte obosit.
13 Tâmplarul măsoară cu o sfoară
și însemnează măsura cu un stilet.
Apoi finisează lemnul cu o rindea
și îl măsoară cu ajutorul compasului.
Îl face după asemănarea omului,
om în toată splendoarea lui,
și apoi îl pune într-o casă.
14 Taie cedri sau își alege un gorun ori un stejar
pe care îl lăsase să crească printre ceilalți copaci ai pădurii,
sau taie un dafin pe care-l plantase,
iar ploaia îl făcuse să crească.
15 Apoi acesta slujește omului ca lemn de foc.
Ia o parte din el și se încălzește.
Aprinde un foc și coace pâine.
Apoi face un dumnezeu și se pleacă înaintea lui;
face un chip cioplit și se închină înaintea lui.
16 Jumătate din el îl pune pe foc;
cu acea jumătate își prăjește carne,
mănâncă și se satură.
De asemenea, se încălzește și zice:
„Ha! M-am încălzit privind la foc!“.
17 Din ce îi rămâne își face un dumnezeu, un chip cioplit.
Se închină și se pleacă înaintea lui;
se roagă la el și zice:
„Scapă-mă, căci tu ești dumnezeul meu!“.
18 Ei nu cunosc și nu înțeleg,
căci ochii lor sunt acoperiți, ca să nu vadă,
iar inimile lor sunt întunecate ,
ca să nu înțeleagă.
19 Niciunul nu stă să cugete în inima lui
și nu are cunoaștere sau pricepere ca să-și zică:
„Jumătate l-am pus pe foc;
pe cărbunii lui mi-am copt pâine,
mi-am fript carne și am mâncat.
Voi face oare din ce a rămas o asemenea urâciune?
Să mă închin eu la o bucată de lemn?“.
20 El se hrănește cu cenușă
și o inimă înșelătoare îl conduce greșit.
Nu se poate elibera singur, nu poate spune:
„Ceea ce țin în mână nu este oare o minciună?“.
21 „Ține minte aceste lucruri, Iacov,
căci tu ești slujitorul Meu, Israel!
Eu te-am creat; ești slujitorul Meu.
O, Israel, nu te voi uita!
22 Ți-am șters fărădelegile cum s-ar duce un nor,
și păcatele cum dispare ceața.
Întoarce-te la Mine,
căci Eu te-am răscumpărat!“.
23 Strigați de bucurie, ceruri, căci Domnul a lucrat!
Strigați, voi, cele mai de jos locuri ale pământului!
Izbucniți în strigăte de bucurie, munților!
Și tu, pădure, cu orice copac al tău!
Căci Domnul l-a răscumpărat pe Iacov,
Și-a arătat gloria prin Israel.
Ierusalimul, locuit din nou
24 Așa vorbește Domnul, Răscumpărătorul tău,
Cel Care te-a creat în pântec:
„Eu sunt Domnul, Cel Care am făcut toate lucrurile,
Cel Care, singur, a desfășurat cerurile,
Cel Care, singur, a întins pământul;
25 Cel Care dovedește ca fiind false semnele celor ce vorbesc flecării,
îi arată drept nebuni pe cei care practică divinația,
îi face pe înțelepți să dea înapoi
și le dovedește cunoștința ca fiind prostie;
26 Cel Care confirmă cuvântul slujitorului Său
și împlinește anunțul mesagerilor Săi;
Cel Care zice despre Ierusalim: «Va fi locuit!»
și despre cetățile din Iuda: «Vor fi reconstruite!
Eu le voi reclădi din ruine!»;
27 Cel Care spune adâncului mării: «Fii uscat!
Îți voi usca izvoarele!»;
28 Cel Care spune despre Cirus: «El este păstorul Meu;
el va împlini tot ce doresc Eu.
El va zice despre Ierusalim: ‘Să fie reconstruit!’,
și despre Templu: ‘Să-i fie pusă temelia!’».