Pilda cu via
1 Voi cânta prea iubitului meu o cântare, a iubitului meu despre via sa. Prea Iubitul meu avea o vie pe un deal foarte mănos. 2 Și a săpat‐o și a adunat pietrele și a sădit‐o cu vița cea mai aleasă. Și a zidit un turn în mijlocul ei și a săpat și un teasc în ea; și aștepta să facă struguri buni dar a făcut struguri sălbatici. 3 Și acum, locuitori ai Ierusalimului și bărbați ai lui Iuda, judecați , vă rog, între mine și via mea. 4 Ce mai era de făcut pentru via mea și nu i‐am făcut? De ce, când mă așteptam să facă struguri, a făcut struguri sălbatici? 5 Și acum vă voi spune ce voi face viei mele: îi voi lua gardul și va fi mâncată; îi voi surpa zidul și va fi călcată; 6 și o voi pustii; va fi netăiată și nesăpată și vor ieși în ea scai și spini; și voi porunci și norilor să nu plouă ploaie peste ea. 7 Căci via Domnului oștirilor este casa lui Israel și bărbații lui Iuda sadul desfătării lui. Și el aștepta judecată și iată vărsare de sânge; dreptate și iată un strigăt. 8 Vai de cei ce înșiră casă lângă casă, lipesc câmp de câmp până nu mai este loc și locuiți singuri în mijlocul țării! 9 În urechile mele zice Domnul oștirilor : Cu adevărat multe case vor rămâne pustii, cele mari și frumoase fără locuitori. 10 Căci, zece pogoane de vie vor da un bat și un omer de sămânță va da o efă. 11 Vai de cei ce se scoală de dimineață și aleargă după băutură tare; care zăbovesc până noaptea, până îi înfierbântă vinul! 12 Și harfa și alăuta, timpana și flautul și vinul sunt la ospețele lor, dar la lucrarea Domnului nu se uită și lucrul mâinilor lui nu‐l văd. 13 De aceea poporul meu este dus în robie din lipsă de cunoștință: și fruntașii lui suferă de foame și mulțimea lui se usucă de sete. 14 De aceea Șeolul și‐a lărgit dorința și și‐a deschis gura fără măsură: și slava lor se va coborî în el și mulțimea lor și vuietul lor și tot ce este vesel în ei. 15 Și omul de rând se pleacă și bărbatul cel mare se smerește și ochii celor mândri se smeresc: 16 dar Domnul oștirilor este înălțat prin judecată și Dumnezeu, Sfântul, este sfințit prin dreptate. 17 Atunci mieii vor paște ca pe pășunea lor și călătorii se vor hrăni din locurile pustiite ale celor grași . 18 Vai de cei ce trag nelegiuirea cu funia deșertăciunii și păcatul ca și cu frânghiile de car! 19 Care zic : Să se grăbească să‐și facă iute lucrarea ca s‐o vedem și să se apropie și să vină sfatul Sfântului lui Israel ca să‐l cunoaștem! 20 Vai de cei ce numesc răul bine și binele rău; care fac întunericul lumină și lumina întuneric, care fac amarul dulce și dulcele amar! 21 Vai de cei înțelepți în ochii lor și cuminți înaintea fețelor lor! 22 Vai de cei ce sunt tari la băut vin și bărbați viteji la amestecarea băuturii tari; 23 care îndreptățesc pe cel rău pentru mită și iau dreptatea celui drept de la el! 24 De aceea, cum mistuie limba de foc miriștea și iarba uscată se afundă în flacără, tot așa rădăcina lor va fi ca putreziciunea și floarea lor se va sui ca praful: fiindcă au lepădat legea Domnului oștirilor și au disprețuit cuvântul Sfântului lui Israel. 25 De aceea mânia Domnului s‐a aprins împotriva poporului său și și‐a întins mâna împotriva lor și i‐a lovit; și se cutremură munții și trupurile lor moarte sunt ca gunoiul în mijlocul ulițelor. Cu toate acestea mânia sa nu se întoarce și mâna lui tot întinsă este. 26 Și va înălța un steag neamurilor de departe și va fluiera unuia de la marginea pământului: și iată, va veni iute, în pripă. 27 Niciunul dintre ei nu va fi obosit, niciunul nu se va poticni; nici unul nu va moțăi și nici nu va dormi; niciunul nu‐și va avea dezlegat brâul coapselor, nici ruptă cureaua încălțămintelor. 28 Săgețile lor sunt ascuțite și toate arcurile lor întinse. Copitele cailor lor vor fi ca cremenea și roatele lor ca un vârtej. 29 Răcnetul lor este ca al leoaicii, răcnesc ca puii de leu; da, sforăie și apucă prada și o duc la adăpost și nu va fi cine să‐i izbăvească. 30 Și în ziua aceea vor mugi împotriva lor ca mugetul mării; și se vor uita pe pământ și iată întuneric și strâmtorare și lumina este întunecată de norii lui.
O cântare despre via Domnului
1 Voi cânta Preaiubitului meu
o cântare despre via Lui:
Iubitul meu avea o vie
pe un deal fertil.
2 A săpat-o, a curățat-o de pietre
și a plantat în ea cele mai alese vițe.
I-a construit un turn de pază
și a săpat o presă de struguri în ea.
Apoi a așteptat să facă struguri buni,
dar ea a făcut struguri sălbatici.
3 „Acum, voi, locuitori ai Ierusalimului și bărbați ai lui Iuda,
judecați, vă rog, între Mine și via Mea.
4 Ce-ar fi trebuit să mai fac viei Mele
și nu i-am făcut?
De ce a făcut struguri sălbatici
când Eu Mă așteptam să facă struguri buni?
5 Acum vă voi spune
ce voi face cu via Mea:
îi voi îndepărta gardul,
și ea va fi lăsată pentru pășune;
îi voi dărâma zidul,
și ea va fi călcată în picioare.
6 O voi transforma într-un deșert;
nu va mai fi curățată, nici săpată,
iar în ea vor crește mărăcini și spini.
De asemenea, voi porunci norilor
să nu mai dea ploaie peste ea“.
7 Via Domnului Oștirilor
este Casa lui Israel,
iar bărbații lui Iuda
sunt grădina în care Își găsea plăcerea.
El Se aștepta la judecată dreaptă,
și iată că are loc vărsare de sânge;
Se aștepta la dreptate,
dar iată că se aude strigăt de durere.
Păcatul lui Iuda și condamnarea lui
8 Vai de voi, cei care înșirați casă după casă
și adăugați teren lângă teren,
până nu mai rămâne loc,
și trăiți singuri în țară!
9 Domnul Oștirilor a jurat în auzul meu:
„Cu siguranță, multe case vor fi pustiite,
case mari și frumoase, în care nu va mai sta nimeni.
10 O vie de zece iugăre va da doar un bat,
un homer de sămânță nu va da decât o efă “.
11 Vai de cei ce se scoală dimineața
ca să alerge după băutură
și de cei ce stau până noaptea târziu
ca să se înfierbânte de vin.
12 Ei au liră și harfă,
tamburină, flaut și vin la ospețele lor,
dar nu iau seama la faptele Domnului
și nu văd lucrarea mâinilor Sale!
13 Și, astfel, poporul meu va merge în captivitate
din lipsă de cunoștință.
Conducătorii lui vor ajunge oameni flămânzi,
iar mulțimea lui se va usca de sete.
14 De aceea Locuința Morților și-a mărit pofta
și și-a deschis gura peste măsură.
În ea vor coborî nobilii lui Iuda și mulțimea lui,
precum și cei ce petrec și se veselesc.
15 Omul va fi trântit, fiecare va fi umilit,
iar privirile trufașe vor fi smerite.
16 Dar Domnul Oștirilor va fi înălțat prin judecată;
Dumnezeul cel Sfânt Se va arăta sfânt prin dreptate.
17 Atunci mieii vor paște ca pe pășunea lor,
iar nomazii vor mânca printre dărâmăturile bogaților.
18 Vai de cei ce trag nelegiuirea cu funiile deșertăciunii
și păcatul – cum ar trage frânghiile de la car!
19 Vai de cei ce zic: „Să se grăbească,
să-Și facă repede lucrarea
ca s-o vedem!
Să se împlinească planul Sfântului lui Israel,
ca noi să-l cunoaștem!“.
20 Vai de cei ce numesc răul bine
și binele rău,
întunericul lumină,
și lumina întuneric,
amărăciunea dulceață,
și dulceața amărăciune!
21 Vai de cei ce se cred înțelepți
și de cei ce se consideră isteți!
22 Vai de cei ce sunt viteji la băut vin
și curajoși la amestecat băuturi tari,
23 care, pentru mită, îl achită pe cel rău,
și-i lipsesc de dreptate pe cei drepți!
24 De aceea, așa cum flacăra focului arde miriștea
și așa cum iarba uscată piere în flăcări,
tot așa le va putrezi și lor rădăcina,
iar floarea li se va risipi ca țărâna,
pentru că au respins Legea Domnului Oștirilor
și au disprețuit Cuvântul Sfântului lui Israel.
25 De aceea mânia Domnului se aprinde împotriva poporului Său.
El Își ridică mâna împotriva lor și-i doboară.
Munții se clatină
și cadavrele sunt ca gunoiul pe drumuri.
Cu toate acestea, mânia Lui nu s-a calmat,
iar mâna Sa este încă întinsă.
26 El ridică un steag pentru națiunile de departe
și le fluieră de la marginea pământului.
Și iată-le că vin iute și ușor.
27 Niciunul nu este obosit și nici nu se împiedică;
niciunul nu ațipește și nici nu doarme.
Niciunul nu are brâul de pe coapse desfăcut
și niciunul nu are cureaua de la sandale ruptă.
28 Săgețile lor sunt ascuțite,
toate arcurile lor sunt încordate.
Copitele cailor lor sunt ca de cremene
și roțile carelor lor sunt ca vijelia.
29 Urletul lor este ca al unui leu;
urlă ca niște lei tineri.
Răcnesc și înșfacă prada
pe care o iau cu ei și nimeni n-o mai poate scăpa.
30 În ziua aceea, națiunile vor răcni asupra lui
ca răcnetul mării.
Dacă cineva se va uita către țară,
va vedea numai întuneric și necaz;
chiar și lumina va fi ascunsă între nori.