Osândirea deosebirilor greșite
1 Frații mei, să nu aveți credința Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, cu căutare la fața omului . 2 Căci dacă va intra în sinagoga voastră un bărbat având un inel de aur în deget, în veșmânt strălucitor și va intra și un sărac în veșmânt soios 3 și vă veți uita cu luare aminte spre cel ce poartă veșmântul cel strălucitor și veți zice: Tu șezi aici bine! Și săracului îi veți zice: Tu stai colo sau șezi sub scăunelul picioarelor mele! 4 Oare nu faceți voi o deosebire în voi înșivă și v‐ați făcut judecători cu gânduri rele? 5 Ascultați, frații mei iubiți, oare nu și‐a ales Dumnezeu pe cei săraci față de lume, ca să fie bogați în credință și moștenitori ai împărăției pe care a făgăduit‐o celor ce‐l iubesc? 6 Iar voi ați necinstit pe sărac. Oare nu bogații vă asupresc și vă târăsc înaintea judecătorilor? 7 Nu hulesc ei numele cel bun care a fost chemat peste voi? 8 Dacă într‐adevăr împliniți legea împărătească potrivit scripturii : Iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți! bine faceți. 9 Dar dacă voi căutați la fața omului, lucrați păcat, fiind dovediți de lege călcători ai ei. 10 Căci cine va păzi toată legea dar va păcătui într‐o singură poruncă, s‐a făcut vinovat de toate. 11 Căci cine a zis : Nu preacurvi, a zis și: Nu omorî; iar dacă nu preacurvești dar omori, te‐ai făcut călcător de lege. 12 Vorbiți așa și faceți așa ca unii care au să fie judecați printr‐o lege a slobozeniei. 13 Căci judecata este fără milă pentru cel ce nu face milă; mila se fălește împotriva judecății.
Credință fără fapte
14 Ce folos este, frații mei, dacă zice cineva că are credință, dar n‐are fapte? Oare îl poate mântui credința? 15 Dacă un frate sau o soră sunt goi și au lipsă de hrana de fiecare zi 16 și cineva dintre voi le va zice: Mergeți în pace, încălziți‐vă și săturați‐vă! dar nu le dați cele trebuincioase trupului, ce folos este? 17 Așa și credința, dacă nu va avea fapte este moartă în sine. 18 Dar va zice cineva: Tu ai credință și eu am fapte. Arată‐mi credința ta fără fapte, și eu îți voi arăta din faptele mele credința mea . 19 Tu crezi că Dumnezeu este unul? Bine faci; și dracii cred și se înfioară! 20 Voiești dar să știi, om deșert, că credința fără fapte este neroditoare? 21 Oare Avraam, tatăl nostru, n‐a fost îndreptățit din fapte, fiindcă a adus jertfă pe altar pe Isaac, fiul său? 22 Vezi că credința lucrează împreună cu faptele lui, și credința a fost făcută desăvârșită din fapte. 23 Și a fost împlinită scriptura care zice: Iar Avraam a crezut pe Dumnezeu, și i s‐a socotit ca dreptate; și a fost numit prieten al lui Dumnezeu. 24 Vedeți că omul este îndreptățit din fapte și nu numai din credință. 25 Dar asemenea și Rahav curva, n‐a fost oare îndreptățită din fapte, fiindcă a primit pe soli și i‐a scos afară pe altă cale? 26 Căci după cum trupul fără duh este mort, așa și credința fără fapte este moartă.
Prejudecățile și Legea împărătească
1 Frații mei, să nu vă trăiți viața de credință în Domnul nostru Isus Cristos, Domnul gloriei, favorizând pe cineva. 2 Căci, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur, într-o haină strălucitoare, și intră și un sărac, îmbrăcat într-o haină murdară, 3 iar voi îi dați atenție celui ce poartă haina strălucitoare și-i spuneți: „Tu așază-te aici, pe locul acesta bun!“, pe când celui sărac îi spuneți: „Tu stai acolo!“ sau „Așază-te lângă scăunașul meu!“, 4 oare n-ați făcut voi deosebire în voi înșivă și n-ați devenit voi judecători cu gânduri rele?
5 Ascultați, frații mei preaiubiți! Nu i-a ales oare Dumnezeu pe săracii acestei lumi ca să fie bogați în credință și moștenitori ai Împărăției pe care le-a promis-o celor ce-L iubesc? 6 Însă voi l-ați disprețuit pe cel sărac! Oare nu cei bogați vă asupresc și vă târăsc prin tribunale? 7 Oare nu ei blasfemiază Numele bun care este chemat peste voi? 8 Așadar, dacă împliniți Legea împărătească, potrivit Scripturii: „Să-l iubești pe semenul tău ca pe tine însuți“ , bine faceți. 9 Dar dacă favorizați pe cineva, comiteți un păcat și sunteți condamnați de Lege ca fiind unii care o încalcă. 10 Fiindcă oricine păzește întreaga Lege, dar încalcă o singură poruncă , s-a făcut vinovat de încălcarea tuturor poruncilor . 11 Căci Cel Ce a spus: „Să nu comiți adulter“ , a spus și: „Să nu ucizi“ . Așadar, dacă nu comiți adulter, dar ucizi, ai devenit unul care încalcă Legea. 12 În felul acesta să vorbiți și să trăiți, ca unii care urmează să fie judecați prin legea libertății. 13 Căci judecata va fi fără milă față de cel ce n-a arătat milă. Mila triumfă asupra judecății.
Credința și fapta
14 Frații mei, la ce folos dacă cineva spune că are credință, dar nu are fapte? Poate o astfel de credință să-l mântuiască? 15 Dacă un frate sau o soră sunt goi și lipsiți de hrana zilnică, 16 iar unul dintre voi le spune: „Duceți-vă în pace, încălziți-vă și săturați-vă!“, însă nu le dă cele necesare trupului, la ce folos? 17 Tot astfel și credința, dacă nu are fapte este moartă în ea însăși.
18 Dar va spune cineva: „Tu ai credință, iar eu am fapte. Arată-mi credința ta fără fapte, iar eu îți voi arăta credința mea prin faptele mele. 19 Tu crezi că Dumnezeu este Unul, și bine faci. Dar și demonii cred… și se înfioară!“. 20 Ah, om de nimic, vrei deci să înțelegi că, fără fapte, credința este nefolositoare? 21 Avraam, tatăl nostru, n-a fost el îndreptățit prin fapte, atunci când l-a oferit pe altar pe fiul său Isaac? 22 Înțelegi? Credința lucra împreună cu faptele lui, și, prin fapte, credința lui a fost făcută desăvârșită. 23 Astfel, a fost împlinită Scriptura care spune: „Avraam a crezut în Dumnezeu, și aceasta i-a fost considerată dreptate“ . Și el a fost numit „prietenul lui Dumnezeu“. 24 Vedeți, așadar, că un om este îndreptățit prin fapte, și nu numai prin credință. 25 Tot așa și prostituata Rahab: n-a fost ea îndreptățită prin fapte, atunci când i-a primit ca oaspeți pe mesageri și i-a trimis apoi pe un alt drum? 26 Căci așa cum trupul fără duh este mort, tot astfel și credința fără fapte este moartă.