Stricaciunea cu șacalii
1 Și a fost așa : după o vreme, în zilele secerișului de grâu, Samson a cercetat pe nevasta sa cu un ied de capre. Și a zis: Voi intra la nevasta mea în odaie. Dar tatăl ei nu i‐a învoit să intre. 2 Și tatăl ei a zis: Cu adevărat am gândit că o urăști de tot, de aceea am dat‐o tovarășului tău. Oare nu este sora ei cea mai mică mai frumoasă decât ea? Rogu‐te, fie a ta în locul ei. 3 Și Samson le‐a zis: De astă dată voi fi nevinovat față de filisteni dacă le voi face rău! 4 Și Samson s‐a dus și a prins trei sute de șacali și a luat făclii și a întors coadă la coadă, și a pus o făclie la mijloc între cele două cozi. 5 Și a aprins cu foc făcliile și le‐a dat drumul în holdele filistenilor, și a ars și snopii și grâul care sta în picioare, și grădinile de măslini. 6 Și filistenii au zis: Cine a făcut aceasta? Și au răspuns: Samson, ginerele Timneanului, pentru că i‐a luat nevasta lui și a dat‐o tovarășului său. Și filistenii s‐au suit, și au ars‐o cu foc pe ea și pe tatăl ei. 7 Și Samson le‐a zis: Dacă faceți astfel, hotărât îmi voi răzbuna pe voi, și apoi voi înceta. 8 Și i‐a bătut la șold și la coapse cu mare măcel. Și s‐a pogorât și a locuit în crăpătura stâncii Etam.
Samson ucide o mie de filisteni
9 Și filistenii s‐au suit și au tăbărât în Iuda și s‐au răspândit în Lehi. 10 Și bărbații din Iuda au zis: Pentru ce v‐ați suit împotriva noastră? Și ei au zis: Ne‐am suit ca să legăm pe Samson, să‐i facem cum ne‐a făcut el nouă. 11 Și trei mii de bărbați din Iuda s‐au pogorât la crăpătura stâncii Etam și au zis lui Samson: Nu știi că filistenii domnesc peste noi? Și pentru ce ne‐ai făcut aceasta? Și el le‐a zis: Cum mi‐au făcut, așa le‐am făcut. 12 Și ei i‐au zis: Ne‐am pogorât să te legăm ca să te dăm în mâna filistenilor. Și Samson le‐a zis: Jurați‐mi, că nu vă veți arunca asupra mea voi înșivă! 13 Și i‐au vorbit zicând: Nu; ci te vom lega și te vom da în mâna lor, dar negreșit nu te vom omorî. Și l‐au legat cu două funii noi și l‐au scos din stâncă. 14 Când a venit la Lehi, filistenii au strigat de bucurie împotriva lui. Și Duhul Domnului a venit peste el și funiile care erau pe brațele lui s‐au făcut ca niște fire de in, care se aprind la foc, și legăturile lui s‐au dezlegat de pe mâinile lui. 15 Și a găsit o falcă de măgar neuscată și și‐a întins mâna și a luat‐o, și a ucis cu ea o mie de bărbați. 16 Și Samson a zis: Cu o falcă de măgar, o grămadă, două grămezi, cu o falcă de măgar am ucis o mie de bărbați. 17 Și a fost așa : când a sfârșit de vorbit, a aruncat falca din mâna lui și a numit acel loc Ramat‐Lehi.
Samson bea apă din stâncă
18 Și îi era foarte sete și a chemat pe Domnul și a zis: Tu ai dat prin mâna robului tău această mare izbăvire, și acum să mor de sete și să cad în mâna celor netăiați împrejur? 19 Și Dumnezeu a despicat stânca găunoasă care era în Lehi și a ieșit apă din ea. Și el a băut și i s‐a întors duhul și a trăit. De aceea s‐a numit izvorul acela En‐Hacore, care este în Lehi până în ziua de azi. 20 Și el a judecat pe Israel în zilele filistenilor douăzeci de ani.
Samson îi învinge pe filisteni
1 După un timp, pe vremea seceratului grâului, Samson și-a vizitat soția, având la el un ied.
El a zis:
‒ Vreau să intru în camera soției mele.
Dar tatăl ei nu l-a lăsat să intre, 2 ci i-a zis:
‒ M-am gândit atunci și mi-am zis că o urăști foarte mult, așa că am dat-o prietenului tău. Dar sora ei mai tânără este mai frumoasă decât ea. Te rog, ia-o în locul ei!
3 Samson le-a zis:
‒ De data aceasta voi fi nevinovat față de filisteni când le voi face rău.
4 Apoi, Samson s-a dus și a prins trei sute de vulpi. A luat niște torțe, a legat vulpile coadă de coadă și a pus câte o torță la mijloc, între două cozi. 5 A aprins torțele și a dat drumul vulpilor în holdele filistenilor. În acest fel au ars atât căpițele, cât și holdele și livezile de măslini.
6 Atunci filistenii au întrebat:
‒ Cine a făcut fapta aceasta?
Li s-a răspuns:
‒ Samson, ginerele timnitului, pentru că acesta i-a luat soția și i-a dat-o prietenului său.
Filistenii s-au dus și au ars-o pe ea și pe tatăl ei.
7 Samson le-a zis: „Pentru că ați făcut aceasta, nu mă voi opri până nu mă voi răzbuna pe voi!“. 8 Și i-a lovit la picioare și la coapse; a fost un mare măcel. Apoi, el s-a dus să locuiască în grota din Stânca lui Etam.
9 După aceea, filistenii au pornit la război și și-au așezat tabăra în Iuda. Ei s-au răspândit până la Lehi.
10 Bărbații lui Iuda i-au întrebat:
‒ De ce ați venit împotriva noastră?
Ei le-au răspuns:
‒ Am venit să-l legăm pe Samson și să-i facem așa cum ne-a făcut și el nouă.
11 Atunci trei mii de bărbați ai lui Iuda s-au dus la grota din Stânca lui Etam și l-au întrebat pe Samson:
‒ N-ai știut că filistenii stăpânesc peste noi? De ce ne-ai făcut una ca asta?
El le-a răspuns:
‒ După cum mi-au făcut ei mie, așa le-am făcut și eu.
12 Ei i-au zis:
‒ Am coborât să te legăm și să te dăm în mâinile filistenilor.
Samson le-a zis:
‒ Jurați-mi că nu mă veți omorî.
13 Ei i-au răspuns, zicând:
‒ Doar te vom lega și te vom da în mâinile lor, dar sigur nu te vom omorî.
L-au legat cu două funii noi și l-au scos din stâncă. 14 Când a ajuns la Lehi, filistenii i-au ieșit înainte strigând. Atunci Duhul Domnului a venit peste el și funiile pe care le avea la brațe s-au făcut ca pânza arsă în foc, iar legăturile i-au căzut de la mâini. 15 A găsit o falcă de măgar, care nu era uscată încă, a luat-o în mână și a ucis cu ea o mie de oameni.
16 Apoi Samson a zis:
„Cu o falcă de măgar,
o grămadă, două grămezi;
cu o falcă de măgar
am ucis o mie de oameni!“.
17 După ce a terminat de vorbit, a aruncat falca din mână. Locul acela a fost numit Ramat-Lehi.
18 Fiindu-i foarte sete, L-a chemat pe Domnul și I-a zis: „Tu ai dat prin mâna slujitorului tău această mare victorie, iar acum să mor de sete și să cad în mâinile celor necircumciși?“. 19 Dumnezeu a despicat groapa din Lehi și din ea a ieșit apă. El a băut și duhul lui și-a revenit și s-a înviorat. De aceea au pus acelui izvor numele En-Hakkore; el se află în Lehi și astăzi.
20 Samson a judecat Israelul timp de douăzeci de ani, în zilele filistenilor.