Dalila
1 Și Samson s‐a dus la Gaza și a văzut acolo o femeie curvă, și a intrat la ea. 2 Și s‐a spus Gazenilor, zicând: Samson a venit aici. Și l‐au împresurat și l‐au pândit toată noaptea la poarta cetății și au tăcut toată noaptea, zicând: Când se va lumina de ziuă, îl vom ucide! 3 Și Samson a dormit până la miezul nopții, și la miezul nopții s‐a sculat și a apucat porțile cetății și amândoi stâlpii și le‐a scos împreună cu zăvorul, le‐a pus pe umeri și le‐a dus pe vârful muntelui, care este în fața Hebronului. 4 Și a fost așa: după aceea a iubit o femeie în valea Sorec, al cărei nume era Dalila. 5 Și domnii filistenilor s‐au suit la ea și i‐au zis: Înduplecă‐l și vezi în ce stă puterea lui cea mare și cu ce‐l vom putea birui, ca să‐l legăm, să‐l smerim, și îți vom da fiecare o mie o sută de sicli de argint. 6 Și Dalila a zis lui Samson: Rogu‐te, spune‐mi în ce stă marea ta putere și cu ce poți să fii legat, ca să fii smerit. 7 Și Samson i‐a zis: Dacă m‐ar lega cu șapte funii noi, care n‐au fost uscate încă, atunci aș slăbi și aș fi ca un alt om. 8 Și domnii filistenilor i‐au adus șapte funii noi, care nu erau uscate încă, și ea l‐a legat cu ele. 9 Și pândașii ședeau la ea în odaie. Și ea i‐a zis: filistenii sunt asupra ta, Samsoane! Și el a rupt funiile cum se rupe o ață de câlți, când se atinge de foc, și puterea lui n‐a fost cunoscută. 10 Și Dalila a zis lui Samson: Iată m‐ai înșelat și mi‐ai spus minciuni. Acum, rogu‐te, spune‐mi cu ce poți fi legat. 11 Și el i‐a zis: Dacă m‐ar lega cu funii noi, cu care nu s‐a făcut niciun lucru, atunci aș slăbi și aș fi ca un alt om. 12 Și Dalila a luat funii noi și l‐a legat cu ele și i‐a zis: filistenii sunt asupra ta, Samsoane! Și pândașii ședeau în odaie. Și el le‐a rupt de pe brațele sale ca pe o ață. 13 Și Dalila a zis lui Samson: Până acum m‐ai înșelat și mi‐ai spus minciuni. Spune‐mi cu ce poți fi legat? Și el i‐a zis: Dacă ai împleti cele șapte șuvițe ale capului meu în urzeala țesăturii. 14 Și ea le‐a pironit cu o pană și i‐a zis: filistenii sunt asupra ta Samsoane! Și el s‐a deșteptat din somnul său și a scos pana și urzeala. 15 Și ea i‐a zis: Cum zici : Te iubesc! când inima ta nu este cu mine? De trei ori până acuma m‐ai înșelat și nu mi‐ai spus în ce stă puterea ta cea mare. 16 Și a fost așa : a stăruit de el cu vorbele ei zilnic, și l‐a silit așa că sufletul lui a fost necăjit până la moarte. 17 Și i‐a deschis toată inima sa și i‐a zis: Nu s‐a pus brici pe capul meu, pentru că sunt nazareu al lui Dumnezeu din pântecele mamei mele; dacă voi fi ras, atunci puterea mea se va depărta de la mine, și voi slăbi și mă voi face ca un alt om. 18 Și Dalila a văzut că îi deschisese toată inima sa și a trimis să cheme pe domnii filistenilor, zicând: Suiți‐vă de astă dată, căci mi‐a deschis toată inima sa. Și domnii filistenilor s‐au suit la ea, și au adus argintul în mâinile lor. 19 Și l‐a adormit pe genuchii ei și a chemat un bărbat și a pus să‐i radă cele șapte șuvițe ale capului său, și ea a început a‐l smeri și puterea lui se dusese de la el. 20 Și ea a zis: filistenii sunt asupra ta, Samsoane! Și el s‐a deșteptat din somnul său și a zis: Voi ieși ca celelalte dăți și mă voi scutura. Și nu știa că Domnul se depărtase de la el. 21 Și filistenii l‐au apucat și i‐au scos ochii, și l‐au coborât la Gaza și l‐au legat cu lanțuri de aramă, și el învârtea râșnița în închisoare.
Moartea lui Samson
22 Dar părul capului său a început să crească după ce fusese ras. 23 Și domnii filistenilor s‐au adunat să jertfească o mare jertfă lui Dagon, dumnezeul lor, și să se bucure, căci ziceau: Dumnezeul nostru a dat în mâna noastră pe Samson, vrăjmașul nostru. 24 Și poporul l‐a văzut și au lăudat pe dumnezeul lor, căci ziceau: Dumnezeul nostru a dat în mâna noastră pe vrăjmașul nostru și pe pustiitorul țării noastre, cel ce a înmulțit morții noștri. 25 Și a fost așa : când inima lor era voioasă, au zis: Chemați pe Samson să ne desfăteze! Și au chemat pe Samson din închisoare și el era de râs înaintea lor, și l‐au pus între stâlpi. 26 Și Samson a zis băiatului care‐l ținea de mână: Lasă‐mă și fă‐mă să pipăi stâlpii pe care stă casa, ca să mă reazem de ei. 27 Și casa era plină de bărbați și de femei. Și acolo erau toți domnii filistenilor, și pe acoperiș erau ca la trei mii de bărbați și de femei, care priveau luarea în râs a lui Samson. 28 Și Samson a strigat către Domnul și a zis: Doamne, Dumnezeule, te rog, adu‐ți aminte de mine și întărește‐mă numai de astă dată, te rog, Dumnezeule, ca să‐mi răzbun asupra filistenilor pentru cei doi ochi ai mei. 29 Și Samson a apucat amândoi stâlpii din mijloc, pe care sta casa și s‐a rezemat de ei, de unul cu dreapta lui și de altul cu stânga lui. 30 Și Samson a zis: Sufletul meu să moară împreună cu filistenii! Și s‐a plecat cu putere și casa a căzut peste domni și peste tot poporul care era în ea. Și morții, pe care i‐a ucis la moartea sa, erau mai mulți decât acei pe care îi ucisese în viața sa. 31 Și frații săi și toată casa tatălui său s‐au pogorât, și l‐au ridicat și l‐au suit și l‐au în mormântat , între Țorea și Eștaol, în mormântul lui Manoah, tatăl său. Și el judecase pe Israel douăzeci de ani.
Samson în Gaza
1 Samson a plecat la Gaza. Acolo a văzut o prostituată și a intrat la ea.
2 Celor din Gaza li s-a spus: „Samson a intrat aici“. Atunci ei au înconjurat locul unde era și l-au pândit toată noaptea la poarta cetății. Toată noaptea au stat liniștiți, zicând: „Când se va lumina de ziuă îl vom ucide“.
3 Samson a rămas culcat până la miezul nopții. Pe la miezul nopții s-a trezit, a apucat porțile de la intrarea în cetate, cu amândoi stâlpii, le-a smuls cu tot cu zăvor, le-a pus pe umeri și le-a dus pe vârful muntelui din fața Hebronului.
Samson și Dalila
4 După aceea, el a iubit o femeie din Valea Sorek, care se numea Dalila. 5 Domnitorii filistenilor s-au dus la ea și i-au zis: „Amăgește-l și află de unde vine puterea lui cea mare și cum l-am putea învinge, ca să-l putem lega și să-l umilim! Apoi îți vom da fiecare câte o mie o sută de șecheli de argint!“.
6 Dalila i-a zis lui Samson:
‒ Spune-mi, te rog, de unde-ți vine puterea ta cea mare și cum ar trebui să fii legat pentru a fi învins?
7 Samson i-a răspuns:
‒ Dacă m-ar lega cu șapte coarde de arc noi, care să nu fi fost încă uscate, atunci m-ar lăsa puterile și aș deveni ca oricare alt om.
8 Domnitorii filistenilor i-au adus șapte coarde de arc noi, care încă nu fuseseră uscate, iar ea l-a legat cu ele. 9 Cei ce pândeau stăteau la ea în cameră. Ea i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!“. Dar el a rupt coardele de arc așa cum se rupe un fir de fuior când este atins de foc. Astfel, ei n-au aflat de unde-i vine puterea.
10 Dalila i-a zis lui Samson:
‒ M-ai înșelat și mi-ai spus minciuni. Acum, arată-mi, te rog, cu ce poți fi legat!
11 El i-a răspuns:
‒ Dacă m-ar lega cu funii noi, cu care să nu se fi făcut nicio lucrare, atunci m-ar lăsa puterile și aș deveni ca oricare alt om.
12 Dalila a luat niște funii noi și l-a legat cu ele. Apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!“. Cei ce pândeau stăteau în cameră. El însă a rupt funiile de la brațe ca pe o ață.
13 Dalila i-a zis lui Samson:
‒ Până acum m-ai înșelat și mi-ai spus minciuni. Arată-mi cu ce poți fi legat!
El i-a răspuns:
‒ Dacă vei împleti într-o țesătură cele șapte șuvițe de pe capul meu și le vei țintui cu ajutorul unui țăruș, atunci m-ar lăsa puterile și aș deveni ca oricare alt om.
În timp ce Samson dormea, Dalila a luat cele șapte șuvițe de pe capul lui și le-a împletit în țesătură. 14 Le-a țintuit cu ajutorul unui țăruș și apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!“. El însă s-a trezit din somn și a smuls țărușul gherghefului cu tot cu țesătura.
15 Atunci ea i-a zis: „Cum poți să spui că mă iubești când inima ta nu este cu mine? M-ai înșelat de trei ori și nu mi-ai dezvăluit de unde-ți vine puterea ta cea mare“. 16 Fiindcă ea îl necăjea în fiecare zi prin cuvintele ei și îl cicălea, sufletul lui s-a întristat până la moarte. 17 I-a istorisit tot ce era în inima lui și i-a zis: „Briciul n-a trecut peste capul meu, fiindcă sunt un nazireu al lui Dumnezeu încă din pântecul mamei mele. Dacă aș fi ras, atunci puterea mea s-ar depărta de la mine, aș slăbi și aș deveni ca oricare alt om!“.
18 Când a văzut Dalila că i-a dezvăluit tot ce avea în inimă, a trimis să cheme pe domnitorii filistenilor, zicând: „Veniți, fiindcă de data aceasta mi-a dezvăluit tot ce avea în inimă!“. Domnitorii filistenilor s-au dus la ea și i-au adus argint. 19 Ea l-a adormit pe genunchii ei. Apoi a chemat un om, a ras cele șapte șuvițe de pe capul lui Samson și a început astfel să-l umilească. Atunci puterea lui l-a părăsit. 20 Ea i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!“. El s-a trezit din somn și și-a zis: „Mă voi ridica, la fel ca în celelalte ocazii, și mă voi scutura“. Nu știa că Domnul Se depărtase de el. 21 Filistenii l-au înșfăcat și i-au scos ochii. Apoi l-au dus în Gaza și l-au legat cu lanțuri de bronz. Acolo, în închisoare, învârtea la moară. 22 După ce a fost ras, părul capului său a început din nou să crească.
Moartea lui Samson
23 Domnitorii filistenilor s-au adunat ca să aducă o mare jertfă zeului lor, Dagon, și să se veselească. Ei ziceau: „Zeul nostru l-a dat în mâinile noastre pe Samson, dușmanul nostru“.
24 Când l-a văzut, poporul a început să-și laude zeul, căci își zicea:
„Zeul nostru l-a dat în mâinile noastre
pe dușmanul nostru,
pe cel care ne pustia țara
și ne înmulțea morții“.
25 În bucuria inimii lor, au zis: „Chemați-l pe Samson ca să ne distreze!“. L-au luat pe Samson din închisoare, și el a dansat înaintea lor.
L-au așezat între stâlpi. 26 Samson i-a zis slujitorului care-l ținea de mână: „Dă-mi voie să ating și să mă sprijin de stâlpii care susțin templul, ca să mă reazem de ei!“. 27 Templul era plin de bărbați și de femei. Toți domnitorii filistenilor erau acolo, iar pe acoperiș erau aproape trei mii de bărbați și de femei care-l priveau pe Samson jucând. 28 Atunci Samson a strigat către Domnul și a zis: „Stăpâne Doamne, Te rog, adu-Ți aminte de mine și mai dă-mi putere doar de data aceasta, Dumnezeule, ca să mă răzbun pe filisteni, să mă răzbun pentru cei doi ochi ai mei!“. 29 Samson a cuprins cei doi stâlpi care susțineau templul și s-a aplecat spre ei. Unul era la dreapta lui, și celălalt la stânga. 30 Samson a zis: „Să mor împreună cu filistenii!“. Apoi s-a întins cu putere, iar templul a căzut peste domnitori și peste tot poporul care era în el. Astfel, cei pe care i-a omorât la moartea lui au fost mai mulți decât cei pe care-i omorâse în timpul vieții.
31 Frații lui și rudele sale au venit și l-au luat. Apoi l-au dus și l-au îngropat între Țora și Eștaol, în mormântul tatălui său, Manoah. El îl judecase pe Israel timp de douăzeci de ani.